Știri
Știri din categoria Politică
Motivarea CCR validează pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii cu decizii ANI definitive, iar asta ridică miza politică și juridică pentru peste 120 de persoane vizate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Antena 3.
Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțional amendamentul introdus de PSD în Legea ANI (Agenția Națională de Integritate). Judecătorii au argumentat că modificarea legislativă „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”.
Prevederea stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.
În material se arată că această interpretare a fost văzută ca având o „țintă fixă” – primarul Timișoarei, Dominic Fritz – dar și că ar exista și alți aleși locali în situații similare. Antena 3 notează că „peste 120 de persoane” sunt vizate de amendament.
Publicarea motivării a declanșat reacții dure în USR. Dominic Fritz a comentat ironic că sancțiunea nu i s-ar aplica lui, ci mandatului:
„Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu.”
În aceeași linie, deputatul USR Alexandru Dimitriu (fost secretar de stat în Ministerul Justiției) a susținut, potrivit Agerpres, că motivarea este „toxică” și că instanța constituțională „se contrazice singură” în document. El a acuzat că raționamentul ar fi construit pentru a ajunge la „un rezultat stabilit dinainte” și a descris motivarea drept o „improvizație” menită să justifice o decizie „scrisă pentru un singur om”.
Amendamentul a fost contestat la CCR de un grup de parlamentari USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea articolului 15 din Constituție, argumentând că legea ar produce efecte pentru situații juridice încheiate sub vechea reglementare și ar adăuga o sancțiune nouă – pierderea mandatului în curs.
În același context, Curtea a respins și un amendament AUR privind declarațiile de avere ale concubinelor și a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor.
Recomandate
USR anunță că va forța, la fiecare plen, vot pe comisie de anchetă privind „zborurile de lux”, după ce PSD și AUR ar bloca în Parlament clarificarea situației, potrivit news . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că cele două partide „fac scut” pentru ca „adevărul” despre deplasările private să nu fie aflat. Miza imediată este una de control parlamentar și responsabilizare publică , în condițiile în care USR cere ca fiecare deputat „să voteze și să-și asume public alegerea”, nu „să se ascundă” în spatele procedurilor, conform mesajului transmis de Fritz pe Facebook. Ce cere USR și ce urmează în Parlament Dominic Fritz afirmă că USR va continua să solicite înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „la fiecare plen”, cu două direcții principale: zborurile private către Mykonos; zborurile plătite de compania Nordis. În același mesaj, liderul USR lansează o serie de întrebări pe care comisia ar trebui să le lămurească, inclusiv cine a plătit cheltuielile, cu cine s-ar fi întâlnit participanții și ce interese ar fi fost reprezentate. Contextul invocat: zborul din 8 iulie și acuzațiile privind amestecul politică–justiție–afaceri Fritz indică data de 8 iulie, când, spune el, „de pe Aeroportul Băneasa decola un avion privat spre Mykonos”, la bord aflându-se politicieni PSD, „un judecător CCR propus tot de PSD” și oameni de afaceri „cu condamnări”. El susține că nu ar fi fost un caz izolat și enumeră nume de lideri PSD despre care afirmă că ar fi preferat „zboruri private spre destinații de lux”. „Leii suveraniști devin pisici când e vorba de mișmașurile PSD.” Protest în Camera Deputaților și cerere de sancționare Potrivit informațiilor din articol, parlamentarii USR au protestat miercuri în ședința Camerei Deputaților, cu pancarte prin care au cerut răspunsuri despre zborurile către Mykonos (în care ar fi fost politicieni PSD și magistrați) și despre zborurile plătite de Nordis. USR a cerut și sancționarea deputatului PSD Natalia Intotero, acuzând „încălcări repetate” ale Regulamentului Camerei Deputaților, prin refuzul de a supune la vot solicitarea de înființare a comisiei de anchetă privind deplasările private de lux către Mykonos și Nisa, precum și zborurile Nordis. [...]
Miza imediată este formarea unei majorități de 233 de voturi , după trei tentative eșuate de învestire, iar premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele în acest context, potrivit Economedia . Negocierile au loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma moțiunii de cenzură PSD–AUR din 5 mai , iar fiecare formațiune politică ar fi impus condiții fie pentru a intra la guvernare, fie doar pentru a vota Guvernul Niculescu în Parlament (informație relatată de G4Media). Calendarul discuțiilor și termenul-limită Luca Niculescu, diplomat și independent, este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată în urmă cu cinci luni. El a stabilit întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, partide care au confirmat consultările. Programul anunțat este: PSD – ora 11:00 PNL – ora 13:00 UDMR – ora 15:30 Premierul desemnat urmează să meargă la sediile partidelor. Consultările cu celelalte partide parlamentare „ar urma să fie stabilite ulterior”, conform informațiilor din articol. Niculescu are la dispoziție zece zile de la desemnare (care a avut loc luni) pentru a finaliza lista miniștrilor și programul de guvernare, documente ce trebuie depuse ulterior la Parlament. De ce contează: pragul de 233 de voturi și istoricul eșecurilor Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. În acest ciclu de desemnări, premierii propuși anterior au picat la votul din Parlament: Adrian Veștea – 189 de voturi Siegfried Mureșan – 182 de voturi Prima nominalizare, Eugen Tomac (consilier al președintelui), și-a depus mandatul înainte de vot, invocând imposibilitatea de a strânge o majoritate parlamentară. În acest context, negocierile din aceste zile sunt decisive pentru a vedea dacă noul premier desemnat poate construi o majoritate funcțională sau dacă blocajul politic continuă. Pentru detalii despre condițiile partidelor, Economedia trimite la materialul G4Media . [...]
Blocajul de aproape șase luni în formarea unui guvern cu puteri depline riscă să prelungească paralizia decizională , iar desemnarea diplomatului Luca Niculescu ca premier nu schimbă datele problemei, potrivit Mediafax . Crin Antonescu spune că noua propunere a președintelui Nicușor Dan nu pare „mai bine gândită și mai bine pregătită” decât încercările anterioare. Fostul lider liberal a făcut declarațiile în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, și a susținut că România s-a obișnuit cu o situație „nefirească”, în condițiile în care țara funcționează fără un executiv cu puteri depline de aproape o jumătate de an, deși se confruntă cu „multiple crize”. „Nu știu dacă va fi sau nu sortită eșecului, dar nu-mi dă sentimentul unei desemnări mai bine gândite și mai bine pregătite decât celelalte dinainte.” De ce contează: guvernarea rămâne în așteptare Antonescu a argumentat că, dincolo de numele propus, miza imediată este instalarea unui guvern care „să poată lua decizii și să acționeze cu puteri depline”. În lipsa acestuia, criza politică se prelungește, iar capacitatea statului de a reacționa și de a gestiona problemele curente rămâne limitată. Critica la adresa desemnării: „irelevant” politic În evaluarea lui Antonescu, Luca Niculescu ar fi „irelevant” din punct de vedere politic, tocmai pentru că ar avea o legătură redusă cu „lumea politică” și cu „jocul politic”. El a comparat această desemnare cu o propunere anterioară a președintelui, cea a lui Eugen Tomac, susținând că Niculescu ar avea „și mai puțină legătură” cu mecanismele politice decât Tomac. „Luca Niculescu, ca persoană, e o chestiune aproape irelevantă, după părerea mea. Pentru că, din punct de vedere politic, domnul Luca Niculescu este irelevant.” Context: a patra desemnare de premier în criza declanșată după moțiune Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni. Este a patra desemnare de premier de la începutul crizei politice, declanșată după ce Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. În paralel, Mediafax notează că Luca Niculescu urmează să înceapă negocierile pentru formarea guvernului, cu întâlniri programate joi cu liderii PSD, PNL și UDMR. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu pune pe agenda imediată prețurile la energie și protejarea puterii de cumpărare , în timp ce își finalizează programul de guvernare și se pregătește de consultările cu partidele parlamentare, potrivit Wall-Street . Mesajul vine într-un moment în care presiunea facturilor, odată cu apropierea iernii, devine un test de politici publice cu impact direct în economie și în costurile companiilor. Niculescu spune că, dincolo de negocierile politice, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și pornește de la așteptările populației privind felul în care sunt cheltuiți banii publici și capacitatea de a face față scumpirilor. Într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres, acesta a punctat că „facturile nu așteaptă calendarul politic” și că este nevoie de răspunsuri la problema prețurilor la energie. Pe lista de preocupări menționate de premierul desemnat se află: creșterea economică; protecția puterii de cumpărare; măsuri de relansare pentru mediul de afaceri; îmbunătățirea colectării veniturilor publice și atenție la cheltuirea banului public. Program „realist” și consultări cu partidele Niculescu afirmă că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”, susținând ideea de continuitate acolo unde politicile funcționează și de corectare a ceea ce nu funcționează. El spune că va ține cont de prioritățile diferite ale partidelor și că rolul său este să le „unească într-un program realist”, pe care intenționează să îl prezinte public după discuții. Desemnarea lui Luca Niculescu ca premier a fost anunțată de președintele Nicușor Dan la finalul consultărilor cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament, mai notează publicația. [...]
PSD contestă politic desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, ceea ce complică formarea unei majorități și calendarul guvernării , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că numirea „nu este neconstituțională”, dar partidul se declară „extrem de dezamăgit” de decizia președintelui Nicușor Dan de a nu-i încredința mandatul. Grindeanu a afirmat că, în discuțiile de la Cotroceni, a cerut explicit mandatul de prim-ministru și că se aștepta ca „după patru premieri de dreapta” să existe „șansa celor care au câștigat alegerile”, respectiv PSD. În același timp, liderul social-democrat a insistat că desemnarea lui Niculescu nu încalcă legea sau Constituția. Miza politică: PSD își delimitează poziția față de președinte și de noul premier desemnat În declarațiile de la sediul central al PSD, Grindeanu a respins ideea unor „înțelegeri” între PSD și Nicușor Dan, susținând că astfel de scenarii au fost folosite pentru a „justifica incompetența” și „rezultate dezastruoase”. El a interpretat decizia de desemnare ca dovadă că nu a existat „niciodată vreo înțelegere” între președinte și PSD. Totodată, Grindeanu a spus că nu i-a cerut explicații președintelui pentru faptul că nu a fost desemnat premier. Contextul invocat de Grindeanu: o succesiune de opțiuni „de dreapta” Liderul PSD a enumerat mai multe nume pe care președintele le-ar fi desemnat sau încercat anterior pentru funcția de premier: Ilie Bolojan, Eugen Tomac, Veștea și Siegfried Mureșan, pe care i-a caracterizat drept „de dreapta”. Despre Luca Niculescu, Grindeanu a spus că este „dincolo de vreo culoare politică”. În acest cadru, Grindeanu a concluzionat că, deși situația nu este „în afara Constituției”, în PSD există „dezamăgire” și „un soi de revoltă” față de opțiunea președintelui. [...]
