Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că miza evaluărilor de rating este costul finanțării României și spune că autoritățile trebuie să transmită „clar ce vrem să facem ca țară”, după o discuție cu Standard & Poor’s (S&P), potrivit Digi24.
Alexandru Nazare a anunțat că, la finalul săptămânii, a avut „o discuție foarte bună” cu reprezentanții S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, în continuarea dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating. Mesajul a fost publicat duminică, pe Facebook.
Nazare susține că, în actualul context intern și internațional, este „esențial” ca România să comunice coerent direcția economică, dincolo de disputa politică. În opinia sa, „ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente”, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung.
Ministrul interimar leagă explicit atingerea obiectivelor economico-financiare de „acces la finanțare mult mai ieftină”, inclusiv prin granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri mai reduse decât cele din piețele financiare, pentru:
Nazare afirmă că agențiile de rating se uită la „voința și capacitatea” autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE. El adaugă că, pentru S&P, ca și pentru celelalte agenții, este importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală.
În același mesaj, ministrul interimar indică drept argumente „măsurile adoptate” și „disciplina fiscală” ale Guvernului condus de Ilie Bolojan, menționând o execuție bugetară „foarte bună” în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, „la mai puțin de jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut.
Nazare precizează însă că, în trimestrul al doilea, se așteaptă un volum mai mare de plăți, inclusiv pe componenta PNRR și la investițiile naționale, ceea ce „se va reflecta” în nivelul deficitului în lunile următoare.
Ministrul interimar avertizează că România rămâne vulnerabilă prin „perspectiva negativă asociată gradului investițional” și enumeră evaluările care urmează în 2026:
În cazul unei „înrăutățiri vizibile a situației”, spune Nazare, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu „consecințe extrem de grave” pentru România.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitoarea guvernare de un „Acord pentru România”, invocând riscul pierderii banilor din PNRR , pe fondul blocajului politic apărut după ruperea protocolului de guvernare, potrivit Agerpres . Vicepreședintele PNL Mircea Abrudean, care este și președinte al Senatului, susține că PSD „ar fi putut să își asume guvernarea din primul moment”, dar a preferat să lase „să se epuizeze alte soluții”, astfel încât, în final, să fie acceptată „orice variantă”. În același mesaj, Abrudean acuză PSD că a încălcat protocolul de guvernare și că tot PSD a decis să dărâme guvernul din care făcea parte. Miza invocată: PNRR și credibilitatea externă Abrudean afirmă că PNL nu poate oferi „un cec în alb” unui partid pe care îl descrie drept „neonest” și care ar fi pus „interesele României pe locul 2”. În acest context, liberalul spune că PNL propune un „Acord pentru România”, care să stabilească explicit prioritățile pentru perioada următoare. „De aceea am venit cu soluția unui Acord pentru România care să prevadă clar prioritățile pentru următoarea perioadă, fără de care țara noastră va pierde banii din PNRR și orice urmă de credibilitate externă.” Propunerea de premier În același cadru politic, PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, mai notează Agerpres. [...]
Schimbarea premierului ar putea debloca proiecte-cheie, dar tensiunile PSD–PNL se adâncesc , după ce secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a transmis că partidul nu ar respinge un scenariu de desemnare a unui premier social-democrat dacă acesta ar scoate România din blocajul politic și ar permite continuarea unor angajamente precum PNRR și aderarea la OCDE, potrivit G4Media . Manda i-a răspuns prim-vicepreședintelui PNL Dan Motreanu, care a prezentat public un scenariu „ironic” de „puci” în PSD, după modelul celui invocat în PNL, în care președintele Nicușor Dan l-ar desemna premier pe Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, cunoscut pentru criticile la adresa conducerii propriului partid. Miza: guvern „cu puteri depline” și continuitatea proiectelor În replica sa, Manda susține că PSD nu ar pune „orgoliul politic” deasupra interesului României și că, dacă un astfel de scenariu ar debloca situația politică, partidul nu l-ar respinge. În argumentație, liderul PSD indică o listă de obiective care ar depinde de ieșirea din blocaj: continuarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); aderarea la OCDE; programul SAFE; investițiile; consolidarea credibilității externe a României. Potrivit aceleiași surse, mesajul a fost transmis pe Facebook. Schimb de acuzații și escaladarea conflictului politic În același context, Manda îl atacă pe Motreanu și acuză PNL că se „agață” de guvernare pentru „funcții și privilegii”. Textul redă și un pasaj în care Manda îl vizează pe Ilie Bolojan, în cadrul scenariului discutat, sugerând că un „primar PSD” ar trebui să se gândească de două ori înainte să accepte o astfel de nominalizare, pe fondul neîncrederii în respectarea unui angajament politic. Separat, Manda îl atacă și pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, despre care articolul notează că se afla sub control judiciar după ce DNA l-a pus sub acuzare pentru luare de mită. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD arată cât de fragilă rămâne discuția despre o majoritate „cu puteri depline” , în condițiile în care ambele partide își leagă public poziționarea de continuitatea proiectelor mari ( PNRR , OCDE, SAFE) și de controlul asupra guvernării, potrivit POLITICO . Prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a descris, într-o postare pe Facebook, un scenariu în care președintele României ar desemna drept premier un primar PSD – „de ce nu chiar Constantin Toma ?” – fără să îl anunțe în prealabil pe președintele PSD, Sorin Grindeanu. În varianta prezentată de Motreanu, PNL ar susține imediat candidatul desemnat și ar încerca să provoace „jocuri” în interiorul PSD, inclusiv prin contacte cu parlamentari și lideri locali, cu promisiuni de funcții. Motreanu susține că, în acest scenariu, PSD s-ar opune oficial desemnării, dar o parte dintre parlamentari ar accepta să intre în guvern sau să voteze guvernul, ceea ce ar duce la tensiuni interne și la o situație în care PSD ar ajunge, în final, să susțină PNL „fără un acord privind politicile publice și fără reciprocitate”. Postarea se încheie cu formula că „orice legătură cu realitatea este, desigur, pur întâmplătoare... sau poate nu”. PSD: „Dacă deblochează situația, nu respingem doar pentru că premierul e din alt partid” Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, i-a răspuns lui Motreanu tot în spațiul public, afirmând că PSD nu ar respinge un astfel de scenariu dacă ar „debloca situația politică” și ar asigura „un guvern cu puteri depline”, cu efecte asupra continuării proiectelor considerate esențiale: PNRR, aderarea la OCDE, programul SAFE, investițiile și credibilitatea externă a României. În același timp, Manda a introdus o notă de avertisment pentru primarul Constantin Toma, invocat de Motreanu, sugerând că ar trebui „să se gândească de două ori” înainte să accepte, pe fondul neîncrederii în respectarea unor angajamente politice. Miza: stabilitatea guvernării și proiectele mari Dincolo de atacurile politice, schimbul de replici indică faptul că tema „guvernului cu puteri depline” este legată direct, în discursul public, de capacitatea României de a continua proiecte cu impact economic și instituțional (în special PNRR și agenda de aderare la OCDE). În acest cadru, disputa se mută de la nume la controlul majorității și la condițiile politice în care ar funcționa un executiv. Manda a încheiat cu un mesaj direct către Motreanu: „Dane, lasă scenariile! Realitatea este că nu vreţi să plecaţi de la guvernare nici cu apă fiartă, ca să nu vă pierdeţi funcţiile şi privilegiile. V-aţi închis în cămară, aţi aprins lumina şi l-aţi găsit pe Ciucu ronţăind într-un colţ.” [...]
Decizia Primăriei Cluj de a bloca simbolurile Rusiei la o competiție sportivă a declanșat un nou episod de polarizare politică pe tema sancțiunilor și a „neutralității” sportului , după ce Diana Șoșoacă l-a atacat public, cu injurii, pe primarul Emil Boc , potrivit G4Media . Într-o postare pe rețelele sociale, Șoșoacă l-a vizat pe Boc după ce edilul a decis să interzică steagul și imnul Rusiei la campionatul de gimnastică ritmică găzduit în Sala Polivalentă BT Arena, aflată în patrimoniul municipiului Cluj-Napoca. Conform aceleiași surse, Șoșoacă se afla în vizită la Moscova în momentul în care a publicat mesajul. În clipul distribuit online, Șoșoacă își justifică reacția prin faptul că Federația Internațională de Gimnastică ar fi ridicat sancțiunile împotriva Rusiei și îl acuză pe primar că „a pus România pe harta rușinii”, folosind un limbaj injurios la adresa acestuia. Ce a decis Emil Boc și ce efect a avut în competiție G4Media relatează că Emil Boc a hotărât să nu permită sportivilor ruși să folosească steagul și imnul țării în cadrul competiției de la Cluj-Napoca, iar decizia a dus la retragerea sportivilor ruși din concurs. Primarul și-a motivat poziția prin faptul că, la momentul aprobării organizării campionatului la Cluj-Napoca, sancțiunile împotriva „statului agresor” erau în vigoare. Boc a mai spus că ridicarea recentă a sancțiunilor nu schimbă poziția sa privind folosirea simbolurilor Rusiei într-un oraș european care condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei, potrivit relatării. De ce contează: conflict între decizii locale și presiune politică pe un subiect de reglementare Episodul readuce în prim-plan o problemă de „reglementare” în sens larg: cum sunt aplicate, în practică, sancțiunile și restricțiile legate de Rusia în spații publice și evenimente internaționale, inclusiv atunci când cadrul se schimbă (ridicarea unor sancțiuni) și când decizia efectivă ajunge la autorități locale care administrează infrastructura. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar dacă vor exista consecințe instituționale sau demersuri oficiale ca urmare a declarațiilor Dianei Șoșoacă sau a deciziei Primăriei Cluj. [...]
Blocarea concursurilor pentru posturi de medici a lăsat fără joburi peste 2.000 de specialiști , susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , într-un mesaj către premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit News . Rogobete afirmă că, în numele „reformei”, Bolojan nu ar fi fost de acord cu scoaterea la concurs a unor posturi necesare spitalelor, ceea ce ar fi împins o parte dintre medicii proaspăt specializați în șomaj. Miza: deficit de personal în spitale și investiție publică irosită Rogobete spune că a semnat „peste 2.000 de diplome de medic specialist” pentru tineri care au terminat rezidențiatul, au promovat examenul de specialitate și au primit recunoașterea oficială a profesiei, însă „în foarte multe cazuri” aceștia ar fi ajuns șomeri. În același timp, fostul ministru relatează că managerii de spitale îi transmiteau că nu mai au cu cine acoperi gărzile, în condițiile în care pacienții cereau medici, iar tinerii specialiști cereau locuri de muncă. Acuzația: „reforma” ca etichetă, nu ca politică publică Fostul ministru contestă ideea că blocarea angajărilor ar fi o reformă și pune problema eficienței cheltuirii banilor publici pentru formarea medicilor: „Să formezi medici pe bani publici, să investeşti ani de pregătire în ei şi apoi să-i laşi fără posibilitatea de a profesa, în timp ce spitalele duc lipsă de personal?” Rogobete mai susține că termenul „reformă” ar fi folosit mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca politică publică, iar o reformă reală ar trebui măsurată în rezultate, nu în sloganuri. Mesajul către Bolojan În final, Rogobete îi transmite premierului interimar: „Nu faceţi nicio reformă. Nici dumneavoastră, nici cei care vă înconjoară.” și încheie cu apelul: „Domnule Bolojan, opriţi-vă. Lăsaţi România să meargă înainte prin fapte, nu prin etichete.” [...]
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
