Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu susține că piețele au reacționat pozitiv după demiterea Guvernului Bolojan, invocând patru zile consecutive de creștere la Bursa de Valori București și scăderi ale dobânzilor la împrumuturile României pe 10 ani, potrivit news.ro. Mesajul liderului PSD este că „apocalipsa economică” anunțată de Ilie Bolojan nu s-a materializat, iar indicatorii de piață ar arăta „chiar contrariul”.
Într-o postare pe Facebook, Grindeanu afirmă că, după „reacția inițială de creștere”, cursul de schimb „a coborât astăzi”, în timp ce bursa „urcă a 4-a zi consecutiv”, iar dobânzile la titlurile României pe 10 ani „scad a 4-a zi la rând”.
Grindeanu interpretează aceste evoluții ca pe un semn că investitorii nu sunt „speriați”, ci „răsuflă ușurați” după ce, în opinia sa, „s-a pus capăt unei austerități care lovea în consum, în creștere și în încrederea investitorilor”.
„Aceasta NU este reacția unei piețe speriate. Este reacția unei piețe care răsuflă ușurată că s-a pus capăt unei austerități care lovea în consum, în creștere și în încrederea investitorilor.”
Liderul PSD spune că „investitorii au dat un semnal clar” și că „clasa politică” ar trebui să îl aplice „urgent”, printr-o agendă axată pe reluarea investițiilor publice. El enumeră explicit:
În final, Grindeanu plasează aceste direcții sub eticheta „priorităților României post-Bolojan”, vorbind despre „repornirea economiei” și „stimularea mediului de afaceri”.
Recomandate
Dragoș Pîslaru respinge scenariul unei schimbări la vârful Guvernului și își reafirmă sprijinul pentru continuitatea mandatului lui Ilie Bolojan , într-un moment în care speculațiile despre numele unui posibil premier pot alimenta incertitudine politică și, implicit, de implementare a reformelor. Declarațiile au fost făcute joi, potrivit News . Ministrul interimar al Investițiilor a spus că nu i-a propus nimeni să ocupe funcția de prim-ministru și că, de fiecare dată când apar astfel de informații, reacția sa este aceeași: susținerea merge către Ilie Bolojan, pe care îl consideră „opțiunea cea mai bună” pentru a continua ca premier. „Nu mi-a propus nimeni să ocup funcţia de premier (...) susţinerea mea este către Ilie Bolojan.” Mesaj de continuitate pe agenda de reforme Pîslaru a argumentat sprijinul pentru Bolojan prin faptul că acesta „a asumat niște reforme” care nu ar fi fost asumate de societatea românească „de foarte multă vreme”, sugerând că schimbarea premierului ar putea afecta continuitatea acestui parcurs. Întrebat dacă ar refuza funcția în cazul în care i s-ar propune, Pîslaru a răspuns că „în condițiile date”, așa cum arată lucrurile acum, îl susține pe Ilie Bolojan și că este „o chestiune absolut firească” să facă acest lucru. [...]
UDMR avertizează că întârzierea formării Guvernului poate bloca bani din PNRR și poate împinge România spre „junk”. După consultările informale de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Kelemen Hunor a spus, potrivit Antena 3 , că prima opțiune rămâne refacerea coaliției destrămate, însă premierul „probabil” nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, pentru a fi acceptat de toate părțile. Liderul UDMR a indicat un orizont de timp scurt pentru deblocarea situației: „în două-trei săptămâni, maxim, trebuie să avem un Guvern”, iar în „două-trei, patru zile” sau în a doua parte a săptămânii viitoare ar putea exista estimări mai ferme privind șansele de refacere a vechii coaliții. Miza: PNRR, deficitul și costul finanțării Kelemen Hunor a legat direct criza politică de riscuri economice și de finanțare, susținând că România are „probleme serioase” fără un guvern cu puteri depline. El a avertizat că mai sunt „16 sau 17 zile” până „se închide PNRR-ul”, ceea ce ar însemna pierderea „unei grămezi de bani”, „vorbim de miliarde”, care ar lipsi din trezorerie și din proiectele de dezvoltare. În același context, liderul UDMR a invocat și presiunea pe deficitul bugetar și riscul ca România să fie „aruncată în junk” (categoria nerecomandată investițiilor, care în general scumpește împrumuturile statului), pe fondul unei percepții deja „foarte proaste” în rândul creditorilor. Ce variante pune UDMR pe masă Pe lângă refacerea coaliției, UDMR ia în calcul și un guvern minoritar, dar doar cu condiții stricte de susținere parlamentară. Opțiunile descrise de Kelemen Hunor: Refacerea coaliției ca „prima opțiune”, cu un premier acceptabil pentru PNL, PSD, UDMR și USR, „probabil” din afara PSD și PNL; Guvern minoritar , „nu de dorit”, dar „acceptabil” dacă are o susținere „foarte fermă și foarte transparentă” și un „angajament minimal” cel puțin pentru acest an; Kelemen anticipează însă o „viață scurtă” pentru o astfel de formulă. În declarațiile sale, Kelemen Hunor a insistat că turbulențele politice vor pune orice guvern „sub presiune permanentă”, iar întârzierea deciziilor riscă să complice atât accesul la fonduri, cât și credibilitatea României. [...]
Sprijinul majoritar pentru unirea cu Republica Moldova ridică presiunea politică pentru o agendă și un calendar credibile , dar sondajul arată și o fractură între opțiunea de principiu și așteptările privind fezabilitatea, potrivit Euronews , care citează date INSCOP . Într-un scenariu de referendum, 71,9% dintre români spun că ar vota „da” pentru unire, în timp ce 21,4% ar vota „împotrivă”. Restul respondenților fie nu s-au hotărât (2,1%), fie declară că nu ar merge la vot (3,2%), fie nu știu/nu au răspuns (1,4%). Ce arată sondajul despre „când” și „dacă” se poate întâmpla unirea Deși sprijinul declarat pentru unirea prin referendum este ridicat, percepția asupra probabilității și orizontului de timp este mai rezervată. La întrebarea despre cât de rapid s-ar putea realiza unirea: 8,4% cred că se va realiza în următorii 3 ani; 13,3% în următorii 5 ani; 29,3% în următorii 10 ani sau mai mult; 34,7% cred că nu se va întâmpla niciodată; 13,7% nu știu; 0,6% nu răspund. INSCOP indică și diferențe între grupuri: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele de 30–44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București/urban mare tind să creadă peste medie că unirea ar putea avea loc în „10 ani sau mai mult”. În schimb, votanții AUR, femeile, persoanele de 45–59 de ani și angajații la stat sunt peste medie în categoria „nu se va realiza niciodată”. Argumentul „datoriei istorice” și identitatea: unde se strânge miza politică Sondajul mai arată că 67,6% consideră unirea cu Republica Moldova o „datorie istorică”, iar 26,4% nu sunt de acord; 6,1% nu știu/nu răspund. Peste medie, această idee este susținută de votanții PSD și PNL și de persoanele de peste 45 de ani, în timp ce votanții USR, cei de 30–44 de ani și respondenții cu educație superioară sunt peste medie în tabăra care respinge argumentul datoriei istorice. Pe dimensiunea identitară, 70,6% sunt mai degrabă de acord cu afirmația că „locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, iar 25,5% consideră că „sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”; 3,9% nu știu/nu răspund. INSCOP notează că acordul cu prima afirmație este peste medie la votanții PNL și USR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din București/urban mare și angajați din sectorul privat, în timp ce ideea „popor separat” este peste medie la votanții AUR, femei, persoane de 30–44 de ani, respondenți cu educație primară, locuitori din rural și angajați la stat. Metodologie Datele provin din cercetarea „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizată de INSCOP prin interviuri telefonice (metoda CATI), în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane (populația neinstituționalizată 18+). Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, conform informațiilor transmise de INSCOP. Detaliile sondajului sunt publicate și pe INSCOP/Informat.ro . [...]
Italia și Ungaria au transmis că vor păstra o linie comună în UE după plecarea lui Viktor Orbán , după ce premierul italian Giorgia Meloni s-a întâlnit la Roma cu premierul ungar desemnat Péter Magyar, potrivit Politico . Întâlnirea a avut loc joi, la Palazzo Chigi, iar cei doi lideri au vorbit public despre continuarea cooperării bilaterale. Meloni a scris pe X că relația dintre cele două țări „este puternică și bine consolidată” și că intenționează să o întărească în continuare. La rândul său, Magyar a salutat „prietenia italo-ungară”. Magyar a spus că discuția a fost „constructivă și orientată spre viitor” și că există o aliniere strânsă „pe multe subiecte”, fără a detalia însă care sunt acestea. De ce contează: repoziționarea Budapestei poate schimba dinamica în UE Politico notează că Meloni a fost un aliat apropiat al lui Orbán pe scena politică europeană de la preluarea mandatului în 2022, împărtășind priorități precum limitarea migrației ilegale și jucând rol de punte între liderul ungar și restul UE în dosarul războiului din Ucraina. După victoria în alegerile din Ungaria de luna trecută, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare Orbán, Magyar a făcut deja câteva mișcări cu potențial de impact la nivel european: a renunțat la opoziția Ungariei față de împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Kievului; a mers la Bruxelles, în încercarea de a convinge Comisia Europeană să deblocheze fondurile de redresare post-pandemie pentru Ungaria, blocate anterior din cauza încălcărilor statului de drept sub guvernarea Orbán. Ce urmează Magyar este așteptat să preia oficial funcția de prim-ministru pe 9 mai. În acest context, semnalul de continuitate transmis alături de Meloni indică faptul că Budapesta caută să-și refacă poziționarea în UE fără a rupe alianțele politice construite în perioada Orbán. [...]
Amenințarea cu suspendarea președintelui ridică miza consultărilor pentru noul premier , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune, în condițiile în care AUR ar urma să declanșeze procedura dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele la consultări, potrivit Antena 3 . Moțiunea PSD-AUR a fost adoptată cu 281 de voturi, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. În acest context, AUR susține că președintele trebuie să declanșeze consultări constituționale pentru desemnarea unui nou prim-ministru și reclamă că șeful statului ar fi ales, într-o primă etapă, „discuții informale”. Ce cere AUR și ce reproșează președintelui Partidul condus de George Simion i-a cerut președintelui să desemneze „de urgență” un premier și a criticat ideea unor consultări informale, despre care afirmă că nu sunt prevăzute în Constituție. „România nu poate trăi pe termen nedeterminat sub zodia interimatului și a crizei politice. Nicușor Dan trebuie să respecte Constituția , fără alte invenții de tip consultări informale. În Constituție nu există acest termen”, a transmis AUR. AUR mai susține că aceste discuții ar fi folosite pentru a exclude de la consultări „partidele care nu îi sunt convenabile” și invocă, „pe surse”, posibilitatea ca președintele să discute nu doar cu președinți de partide, ci și cu „unii lideri din anumite partide”, pe care o califică drept „derapaj grav”. Șoșoacă anunță un demers similar Separat, Diana Șoșoacă a anunțat că S.O.S România va demara procedura de suspendare a președintelui, argumentând că actuala situație ar prelungi criza politică și economică. „S.O.S. România consideră că România nu mai poate fi ținută captivă de un regim care ignoră voința poporului, adâncește criza politică și economică și sfidează interesul național. Demersul S.O.S. România este unul ferm, asumat și necesar”, a transmis partidul. Ce urmează la Cotroceni și calendarul posibil pentru un nou premier Nicușor Dan s-a întors mai devreme din Armenia după demiterea Guvernului Bolojan, a făcut apel la calm și a anunțat că va discuta cu liderii politici pentru a găsi o soluție. Deocamdată, la Cotroceni au fost invitați Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera refacerea fostei coaliții, dar ar accepta și un guvern minoritar, în condițiile în care PNL și USR au anunțat că refuză o nouă alianță cu PSD. Antena 3 mai notează că Nicușor Dan le-a cerut liderilor politici analize și soluții, urmând să îi cheme din nou la Cotroceni după ce le citește, iar un nume de premier ar putea apărea abia la jumătatea lunii mai. Cadrul constituțional invocat în disputa politică Constituția prevede că președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”. Procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori și necesită votul majorității în ședință comună, după consultarea Curții Constituționale; dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. [...]
AUR mizează pe alegeri anticipate și respinge ideea că moțiunea a mișcat euro , susține liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu , într-o intervenție la Digi24 . Mesajul are o miză directă pentru mediul economic: Peiu plasează responsabilitatea pentru „criza economică” și pentru deprecierea leului pe seama guvernării demise, nu pe turbulența politică generată de moțiunea de cenzură. Peiu afirmă că AUR evită orice „coaliție, înțelegere sau alianță” cu partidele fostei coaliții de guvernare, pentru că obiectivul strategic ar fi declanșarea anticipatelor. În logica sa, dacă liderii politici își mențin pozițiile anunțate înainte de vot, „suntem în scenariu de alegeri anticipate”, deoarece nu ar exista condiții pentru o „majoritate stabilă”. Cine poartă responsabilitatea pentru „criza economică”, în viziunea AUR Întrebat cine este responsabil de criza economică „declanșată în urma crizei politice”, Peiu a indicat în primul rând guvernarea, argumentând că opoziția nu poate fi făcută vinovată. El leagă moțiunea de cenzură de contestarea capacității guvernului de a administra țara „în contextul respectiv”. Totodată, Peiu susține că instabilitatea și lipsa de coerență ar fi fost amplificate de structura guvernării, despre care spune că a inclus „patru partide în componență, plus minoritățile”. Cursul euro și intervențiile BNR: „Nu are legătură cu activitatea politică” Peiu respinge explicit ideea că moțiunea de cenzură ar fi responsabilă pentru nivelul cursului euro, menționat în intervenție ca fiind 5,26 lei, și pentru deprecierea de „peste 3% în doar câteva zile”. În argumentația lui, cursul ar reflecta evoluția economiei și politica Băncii Naționale , inclusiv deciziile de intervenție sau neintervenție. „Cursul euro-leu este rezultatul evoluției economiei, plus rezultatul politicii Băncii Naționale de intervenție, de modelare a intervenției, de neintervenție. Nu are legătură cu activitatea politică.” Propunere de reducere a cheltuielilor: înghețarea temporară a angajărilor la stat Pe zona de politici bugetare, Peiu spune că, pentru reducerea cheltuielilor, acestea „să nu mai fie menținute la nivelul la care sunt acum”. Concret, propune ca posturile eliberate prin pensionare să nu fie ocupate „o perioadă” și, în paralel, reducerea funcțiunilor aparatului de stat, astfel încât să scadă nevoia de personal. În același context, Peiu neagă că actuala criză politică ar fi dus, în mod demonstrabil, la pierderea încrederii investitorilor în România sau la o inflație mai mare, afirmând că astfel de concluzii „nu pot fi probate” în termenii discuției. [...]
