Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu susține că România este „în criză economică” și că scăderea deficitului s-a făcut „prin artificii”, acuzând că măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan au împins economia într-o zonă de risc, cu efecte directe asupra firmelor și locurilor de muncă, potrivit Antena 3.
Într-o conferință de presă, președintele PSD a afirmat că „premierul demis Bolojan lasă până la urmă România într-un deșert economic” și a descris situația drept „criză economică”, invocând scădere economică, inflație ridicată și o deteriorare pe care a comparat-o cu episoadele din pandemie și criza financiară din 2009–2010.
Grindeanu a susținut că reducerea deficitului bugetar nu ar fi rezultat din reforme sau măsuri economice „credibile”, ci dintr-o mutare contabilă:
„S-a făcut printr-un artificiu contabil, amânând plăți, punând povară pe bugetul de anul acesta.”
În aceeași intervenție, liderul PSD a afirmat că „INS-ul” l-ar fi „demis” pe Bolojan, fără a detalia indicatorii statistici la care se referă.
În declarațiile citate de Antena 3, Grindeanu a avansat un scenariu privind consecințele continuării actualei „viziuni” de guvernare pentru încă 10 luni, menționând:
Aceste cifre sunt prezentate ca estimări politice în discurs, fără metodologie sau surse statistice explicate în material.
Pe lângă componenta economică, Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că și-ar fi „trimis finul” în Parlament, referindu-se la deputatul de Bihor Dumitru Țiplea, despre care a spus că „a fost condamnat” pentru falsificarea unor legitimații de student. Totodată, a invocat și alte cazuri de persoane din PNL despre care a afirmat că ar avea probleme penale sau măsuri judiciare.
Grindeanu a mai spus că PSD va merge la consultările de la Cotroceni „cu multe opțiuni pe masă” pentru o soluție rapidă și că partidul va prezenta „în zilele următoare” soluții economice pentru viitorul guvern. În același timp, a indicat că un guvern minoritar cu premier PSD „nu e o variantă” dorită și a avertizat că o formulă „de conjunctură” ar putea duce la o nouă moțiune de cenzură în septembrie.
Recomandate
Dezbaterea din Senat pe interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat este blocată din lipsa raportului comisiilor de fond, iar PNL acuză PSD că întârzie deliberat procedura, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare cu efect direct asupra cheltuielilor și practicilor de angajare din sectorul public și companiile de stat: proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan ar limita posibilitatea ca beneficiarii de pensii speciale să încaseze simultan venituri salariale din bani publici. Ce spune PNL că se întâmplă în Parlament Senatoarea PNL Gabriela Horga susține că proiectul, înregistrat la Senat în procedură de urgență, nu poate intra la dezbatere în plen deoarece lipsește raportul comisiilor sesizate pe fond. Ea afirmă că proiectul figurează de o săptămână pe ordinea de zi, dar nu poate fi discutat fără acest document. În același timp, Horga precizează că avizul Comisiei pentru buget (pe care o conduce) a fost dat pe 4 mai, chiar în ziua sesizării, în timp ce raportul comisiilor de muncă și juridică ar fi întârziat deja cu o săptămână față de termenul de 5 mai. Potrivit acesteia, cele două comisii sunt conduse de reprezentanți ai PSD. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan Conform proiectului descris în material, dacă un beneficiar de pensie specială se angajează în sectorul public, Guvernul propune ca acesta să poată cumula doar 15% din pensia specială cu salariul de la stat. Actul normativ îi vizează pe pensionarii speciali care lucrează în sistemul bugetar sau în companiile de stat, iar argumentul invocat este că aceste pensii „nu se bazează pe contributivitate”. Proiectul include și excepții: sunt exceptate persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a camerelor reunite ale Parlamentului, care pot cumula pensia cu salariul pe durata mandatului. Context: proiectul a plecat de la Guvern la final de aprilie Guvernul a aprobat la finalul lunii aprilie proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiilor speciale cu salariul în administrația publică, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de adoptare în procedură de urgență. În lipsa raportului comisiilor de fond, următorul pas procedural rămâne blocat: proiectul nu poate fi dezbătut în plenul Senatului, conform explicațiilor din articol. [...]
Întârzierea desemnării premierului riscă să blocheze reformele și controlul cheltuielilor publice , avertizează Theodor Stolojan , care îi cere președintelui Nicușor Dan să urmeze pașii prevăzuți de Constituție în formarea Guvernului, potrivit Digi24 . Fostul lider PNL susține că șeful statului „nu poate irosi timpul” așteptând ca viitorul candidat la funcția de prim-ministru să vină la consultări cu o majoritate deja negociată, în condițiile în care, spune el, PSD „a demonstrat” că a avut o majoritate în Parlament la votul moțiunii de cenzură care a demis Guvernul Bolojan. De ce contează: reforme „în așteptare” și presiune pe disciplina bugetară Stolojan afirmă că prelungirea incertitudinii politice menține România într-o „băltire” care afectează direct capacitatea statului de a pune în practică reforme, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat. În intervenția sa, el leagă întârzierea deciziilor de riscul ca „să renunțăm să mai punem ordine în cheltuielile publice ale țării” și descrie companiile de stat ca funcționând într-un cadru de „delăsare”, cu indicatori de performanță „de râsul lumii”. Scenarii politice: guvern minoritar, a doua încercare și anticipatele Stolojan exclude ca PNL să susțină la vot un guvern minoritar PSD-UDMR, pe care îl consideră o formulă ce „ar cădea la vot”. În această logică, el avansează ideea că, după un prim eșec, „al doilea guvern” ar putea fi construit în jurul lui Ilie Bolojan. Totodată, Stolojan amintește miza procedurală: dacă și a doua propunere de guvern este respinsă, Constituția deschide calea alegerilor anticipate. Tehnocrat, variantă cu șanse mici În privința unui premier tehnocrat, Stolojan spune că PNL nu ar sprijini o asemenea soluție și argumentează că un guvern tehnocrat, pus în fața reformelor care trebuie adoptate cu sprijin parlamentar, „n-ar avea șanse prea mari”, în contextul în care niciun partid nu deține singur majoritatea absolută. Poziția președintelui: fără „experimente” la votul din Parlament Nicușor Dan a declarat că va chema partidele la consultări joi sau lunea viitoare și că va cere delegațiilor o clarificare privind existența unei majorități negociate pentru orice propunere de guvern. Șeful statului a spus că nu vrea „experimente”, adică să nominalizeze un premier fără să existe, în prealabil, o susținere parlamentară suficientă. În perioada următoare, consultările de la Cotroceni ar urma să arate dacă partidele pot contura rapid o majoritate sau dacă România intră într-o succesiune de încercări de învestire, cu costul întârzierii reformelor invocate de Stolojan. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan despre UE a redeschis o discuție incomodă: România câștigă net din Uniune, dar Europa are vulnerabilități care se traduc în riscuri economice și de securitate , potrivit HotNews . În jurul discursurilor președintelui, ținute de Ziua Europei și reluate ulterior la conferința „ Black Sea and Balkans Security Forum ”, s-a format o controversă care nu a vizat atât mesajele pro-europene, cât faptul că șeful statului a vorbit explicit și despre „greșelile” Europei. Publicația notează că reacțiile au mers dincolo de critică și au inclus suspiciuni privind o „agendă ascunsă”, inclusiv acuzații că ar încerca o poziționare de tip „pro-MAGA”, acuzație la care președintele a răspuns că politica externă a României nu se schimbă. Bilanțul financiar invocat: România, beneficiar net al UE Un punct central din intervențiile lui Nicușor Dan a fost argumentul economic: România ar fi plătit 36 de miliarde de euro și ar fi încasat 110 miliarde de euro, adică un câștig net de 74 de miliarde de euro, conform cifrelor citate în articol. Din suma totală primită, președintele a indicat că 45 de miliarde de euro au mers către agricultură și dezvoltarea satelor românești. „Europa a făcut greșeli”: energie, apărare, mediu În același registru, Nicușor Dan a enumerat o serie de decizii europene pe care le consideră erori, cu efecte directe asupra economiei și securității: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe gaz ieftin din Rusia; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe mai multe subiecte. În logica prezentată, miza nu este contestarea proiectului european, ci discutarea realistă a vulnerabilităților, inclusiv a dependențelor energetice și a capacității de apărare. Relația cu SUA: „parteneriat corect, solid, echitabil” HotNews reține și formularea președintelui despre relația transatlantică: Europa și România ar avea nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” cu Statele Unite, iar România ar susține o astfel de direcție. În articol apare și un exemplu din actualitatea americană, cu trimitere la The Guardian , pentru a ilustra, în contrapunct, ideea că o relație „corectă și echitabilă” nu înseamnă gesturi opace sau tranzacționale. Contextul mai larg: „ Europa se destramă sub ochii noștri ” Titlul articolului trimite la un apel din 2019 semnat de 30 de intelectuali europeni, publicat de The Guardian , care avertiza că „Europa se destramă sub ochii noștri”. Semnatarii susțineau că, în pofida greșelilor și eșecurilor, Europa rămâne „un far” și că valul naționalismului poate fi combătut prin patriotism. Concluzia de fond a textului este că, la șapte ani de la acel apel, „tulburarea este mai extinsă și amenințările sunt mai adânci”, iar una dintre cauze ar putea fi tocmai lipsa unei dezbateri suficient de directe despre problemele Uniunii. [...]
România și Polonia transmit că nu își calibrează politica de securitate după promisiunile Moscovei , iar mesajul comun de la Cotroceni indică menținerea unei linii prudente în NATO și UE, în pofida declarațiilor lui Vladimir Putin despre o posibilă apropiere a încheierii războiului din Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, ambii susținând că afirmațiile liderului rus trebuie privite cu scepticism. De ce contează: semnal de continuitate în postura de apărare În esență, cei doi șefi de stat transmit că eventualele mesaje de „pace” venite de la Kremlin nu schimbă evaluarea de securitate a flancului estic. În logica lor, pregătirea militară și coordonarea în formatele NATO, UE și B9 rămân prioritare, indiferent de retorica Moscovei. Ce a spus Karol Nawrocki Președintele Poloniei a afirmat că își dorește o „pace de durată și dreaptă” și a salutat existența negocierilor, dar a subliniat că rămâne sceptic față de declarațiile lui Putin. „Bineînțeles că toți așteptăm o pace de durată și dreaptă în Ucraina și mă bucur că sunt purtate negocieri în această discuție. Însă, în ce privește cuvintele președintelui Rusiei Vladimir Putin, eu sunt sceptic.” Nawrocki a mai spus că analizele serviciilor de securitate ar arăta că Rusia a pierdut de la începutul anului mai mult teritoriu decât a ocupat în Ucraina și a invocat dificultăți economice ale Rusiei. Totodată, a insistat asupra ideii că trebuie precizat „cine este victima” în acest conflict. Ce a spus Nicușor Dan Președintele României a susținut că Vladimir Putin „nu trebuie luat foarte în serios”, amintind că liderul rus ar fi negat anterior intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a afirmat și că, în 2026, poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună decât în anii anteriori, invocând o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Consiliul European , potrivit căreia Ucraina ar fi câștigat pe teren mai mult decât a pierdut în cursul anului 2026. „Pe ce a spus Vladimir Putin, nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus că nu invadează Ucraina, de exemplu (…).” Nicușor Dan a mai declarat că Rusia continuă atacurile, în ciuda afirmațiilor despre o eventuală încetare a focului, și a susținut că documentele de strategie militară ale Rusiei din ultimii ani „nu indică” o dorință de pace pe continentul european. „Noi trebuie să fim pregătiți și asta facem și în formatul acesta bilateral, și în format B9, și în interiorul NATO, și în interiorul Uniunii Europene.” Ce urmează Din declarațiile celor doi lideri reiese că discuțiile bilaterale România–Polonia și coordonarea în formatele B9, NATO și UE vor continua pe linia pregătirii și descurajării, fără a trata drept decisive mesajele publice ale Kremlinului privind încheierea războiului. [...]
UDMR împinge negocierile spre un guvern „de tranziție” cu premier acceptat de toate partidele , mizând pe refacerea coaliției ca soluție pentru deblocarea deciziilor urgente legate de PNRR, programul SAFE , bugetul pe 2027 și ținta de deficit, potrivit Agerpres . Discuțiile despre criza politică au continuat marți în biroul președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care s-a întâlnit cu liderul UDMR, Kelemen Hunor . Acesta a spus că „prima variantă” rămâne refacerea coaliției de guvernare, cu un premier „independent” în sensul de persoană „acceptabilă pentru toată lumea”, nu neapărat un „tehnocrat”. Kelemen Hunor a indicat că a luat în calcul declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, potrivit cărora „toate variantele sunt pe masă” și este căutată o „variantă sigură”, adică una care are majoritate parlamentară în spate. Liderul UDMR a mai afirmat că președintele ar avea „două, trei nume în cap”, care ar urma să fie cunoscute după consultări. Mandat „flexibil” și un singur scenariu de lucru Liderul UDMR a anunțat că, la reuniunea de vineri a Consiliului Reprezentanților Uniunii (CRU), va cere un „mandat flexibil” pentru consultări, argumentând că un mandat rigid poate duce la blocaje. În acest moment, spune el, merge pe varianta „Guvernului care a fost până acum”, adică o coaliție majoritară „stabilă”. Întrebat despre un posibil scenariu PSD–UDMR–grupul minorităților naționale, care să obțină măcar votul de validare al USR și PNL, Kelemen Hunor a respins ipoteza, afirmând că „nu există acest scenariu” și că, în viziunea sa, există „un singur scenariu”. De ce contează: calendarul scurt și presiunea pe țintele fiscale Kelemen Hunor a susținut că viitorul premier trebuie să fie o persoană capabilă să gestioneze criza politică și guvernamentală, „nu trebuie să fie macroeconomist” și nici neapărat lider de partid, ci „o personalitate” care poate conduce într-un context complicat. În același timp, el a estimat că următorul guvern ar avea o durată limitată, de „8–9–10 luni”, cu obiective punctuale: trecerea de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); trecerea de SAFE; pregătirea bugetului pentru 2027; menținerea deficitului la „ținta asumată”. Liderul UDMR a mai spus că nu i-a „plăcut” că guvernul a fost „dat jos”, dar a încadrat situația în „jocul democratic”, insistând că, înainte de a dispersa discuția în mai multe opțiuni, ar trebui încercată „varianta cea mai bună” pentru momentul actual. [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă riscul de ambiguitate în politica externă prin folosirea termenului „prooccidental”, pe care îl definește ca o formulă ce include simultan Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, pilonii din Strategia de Apărare a României, potrivit Digi24 . Explicația vine după speculații apărute în spațiul public despre motivul pentru care șeful statului preferă „prooccidental” în loc de „proeuropean”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Nicușor Dan susține că „abordarea strategică a României față de politica externă a rămas neschimbată”, iar dezbaterile interne „nu afectează în niciun fel” cei trei piloni: UE, SUA și NATO. „Termenul «prooccidental» integrează acești trei piloni ai politicii externe a României.” De ce contează: semnal de predictibilitate pentru parteneri și investitori În mesajul său, președintele leagă explicit această poziționare de ideea de continuitate, afirmând că „predictibilitatea asumată de România timp de peste 20 de ani” a fost „unul dintre avantajele competitive majore” ale țării. În logica sa, menținerea unei linii externe stabile este un activ pentru România, inclusiv în perioade de tensiune politică internă. Totodată, Nicușor Dan afirmă că orientarea europeană, relația cu Statele Unite și poziția în NATO nu sunt puse sub semnul întrebării și transmite că „nu există nicio șansă” ca „forțe antioccidentale” să facă parte din viitoarea majoritate guvernamentală. „Dezbaterea politică internă este specifică democrației, dar în niciun moment nu sunt puse sub semnul întrebării orientarea noastră europeană, relația cu Statele Unite și o poziție corectă în cadrul NATO.” „Nu e o alegere între piloni”, ci compatibilitate Președintele mai spune că România nu ar trebui să aleagă între acești piloni strategici, ci să urmărească „cea mai bună compatibilitate posibilă” între ei. În argumentația sa, o Europă mai puternică întărește NATO, iar un NATO mai puternic întărește Europa, iar interesul României este ca UE, SUA și NATO „să aibă o relație cât mai corectă între ele”. [...]
