Știri
Știri din categoria Apărare
Discuțiile Starmer–Trump despre opțiuni militare pentru Hormuz ridică miza riscului operațional pe ruta petrolului: premierul britanic Keir Starmer a spus, potrivit aljazeera.com, că a vorbit la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, despre „capabilități militare” care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transportul maritim.
Starmer a indicat că discuția a vizat opțiuni militare pentru a face posibilă reluarea traficului prin strâmtoare, fără a detalia ce măsuri ar fi luate sau în ce calendar.
Premierul britanic a mai afirmat că Regatul Unit conduce o coaliție de „peste 30 de țări” cu obiectivul de a proteja navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz.
Informația a fost publicată pe 10 aprilie 2026. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre mandatul coaliției, regulile de angajare sau despre stadiul operațional al măsurilor discutate.
Recomandate
Intrarea unei drone rusești în România ridică presiune pe regulile de apărare aeriană ale NATO , inclusiv prin posibile acorduri operative cu Ucraina și Republica Moldova, pentru ca Alianța să-și poată proteja propriul teritoriu în condițiile unor incursiuni tot mai frecvente, potrivit Biziday , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). ISW notează, pe baza imaginilor cu resturile de la fața locului, că drona care a lovit un bloc din Galați ar fi de tip Shahed, iar Geran-2 este versiunea produsă în Rusia a modelului iranian Shahed-136. Institutul subliniază că acesta este primul caz de incursiune rusească ce a dus la rănirea unor civili într-un stat membru NATO. De ce contează: limitările legale pot deveni o vulnerabilitate operațională Analiza trece în revistă încălcările repetate ale spațiului aerian românesc și amintește un atac „notabil” din 10 septembrie, când 19 drone rusești ar fi intrat intenționat în Polonia. Concluzia ISW este că frecvența acestor incidente indică o schimbare de calcul la Moscova, în sensul acceptării riscului de victime civile în state NATO, ca efect al campaniei de atacuri a Rusiei. În acest context, ISW pune accent pe declarațiile comandanților Armatei Române, potrivit cărora legislația românească interzice apărării aeriene să opereze într-un mod care ar afecta spațiul aerian al unei țări vecine, inclusiv lansarea unui proiectil care ar putea intra în spațiul aerian ucrainean. Din această perspectivă, institutul apreciază că NATO ar putea fi nevoit să ia în calcul negocierea unor acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, ca măsură de autoapărare, indiferent dacă incursiunile sunt accidentale sau intenționate. Semnalul politic: amenințări și „testarea” reacției NATO ISW analizează și o declarație a vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev , interpretată ca o amenințare la adresa României și a altor state europene cu noi atacuri cu drone dacă acestea continuă sprijinul pentru Ucraina. Institutul arată că, deși Medvedev face frecvent declarații mai radicale decât alți oficiali ai Kremlinului, mesajele sale reflectă totuși amenințări pe care Kremlinul dorește să le transmită. În evaluarea ISW, Kremlinul a urmărit reacțiile NATO la incursiunile anterioare, mai ales în toamna lui 2025, iar atacul din 29 mai din România ar putea fi folosit pentru a testa răspunsul Alianței atât la incursiunea în sine, cât și la retorica Moscovei. Institutul anticipează că astfel de incidente vor continua atât timp cât forțele ruse operează drone în vecinătatea frontierelor NATO, ceea ce ar putea forța ajustări ale politicilor și cadrelor de apărare aeriană pentru protejarea populației. Analiza integrală a ISW este disponibilă aici: Institutul pentru Studiul Războiului . [...]
Ministerul Apărării a angajat peste 5,6 miliarde euro (aprox. 28,6 miliarde lei) în contracte de înzestrare semnate la limită , în cadrul instrumentului financiar SAFE , potrivit Adevărul . Documentele au fost parafate vineri, 29 mai, de Direcția Generală pentru Armamente , în condițiile aprobate de Parlament, iar MApN spune că a respectat termenul legal din Regulamentul SAFE, 30 mai 2026. Miza economică este dublă: dimensiunea bugetară a pachetului (unul dintre cele mai mari angajamente recente de achiziții) și concentrarea contractelor către grupul Rheinmetall și entități afiliate, pe segmente care acoperă forțele terestre, apărarea antiaeriană apropiată și componenta navală. Cum se împart contractele: blindate, anti-dronă/antiaerian, nave și muniție Pachetul anunțat de MApN include patru contracte, cu următoarele valori și livrabile: 3.337 mil. euro (fără TVA) – acord-cadru cu Rheinmetall Automecanica SRL pentru 298 mașini de luptă ale infanteriei (MLI) și derivate , destinate batalioanelor de infanterie grea din Forțele Terestre. 981,95 mil. euro – contract cu Rheinmetall Italia S.p.A. pentru sisteme anti-dronă și antiaeriene SKYNEX, SKYRANGER 35 și Millenium : 7 sisteme SKYNEX , 2 sisteme SKYRANGER 35 și 2 sisteme Millenium , pentru apărarea antiaeriană foarte apropiată a forțelor și infrastructurii militare. 920 mil. euro – contract cu NVL B.V. & Co. KG (parte a grupului Rheinmetall AG Germania) pentru 2 nave de patrulare maritimă și 2 vedete de intervenție pentru scafandri , cu rol în securitatea maritimă și protecția frontierelor UE și NATO. 449,75 mil. euro – contract cu Rheinmetall Waffe Munition GmBH pentru 401.760 lovituri calibru 35 mm AHEAD , muniție destinată, potrivit MApN, creșterii puterii de foc împotriva țintelor aeriene, inclusiv drone. De ce contează: termenul SAFE și accelerarea achizițiilor MApN leagă semnarea contractelor de calendarul SAFE și de presiunea procedurală de a închide documentația până la termenul din regulament. „Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente - în calitate de Autoritate contractantă, a semnat aceste contracte de achiziție în cadrul Instrumentului financiar SAFE, respectând termenul legal prevăzut de Regulamentul SAFE - 30 mai 2026.” În același comunicat, ministerul afirmă că finalizarea a presupus „proceduri complexe” și depășirea unor dificultăți „procedurale și comerciale”, argumentând importanța respectării calendarului în „actualul context de securitate regională” și în raport cu accelerarea modernizării Armatei României. [...]
MAI își extinde flota aeriană pentru intervenții și ordine publică prin achiziția a 12 elicoptere multirol, finanțată în cadrul programului european SAFE, potrivit News . Inspectoratul General de Aviație (IGAv) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) spune că noile aeronave sunt destinate consolidării capacității naționale de intervenție aeriană, protecție civilă și gestionare a situațiilor de urgență, dar și misiunilor de ordine și siguranță publică. Achiziția vizează 7 elicoptere de tip H160 și 5 de tip H145, în cadrul Programului SAFE (Security Action for Europe). Noile aeronave vor fi operate de IGAv, structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență . Cum vor fi folosite elicopterele și ce schimbă operațional IGAv indică o împărțire operațională distinctă între cele două tipuri de elicoptere, în funcție de profilul misiunilor. Distribuția pentru H160 : 3 aeronave pentru misiuni de ordine și siguranță publică; 4 aeronave pentru misiuni de protecție civilă. H160 sunt prezentate ca platforme multirol pentru misiuni complexe, cu autonomie extinsă, capacitate ridicată de transport și performanțe operaționale superioare. Conform IGAv, acestea vor putea fi folosite inclusiv la intervenții SMURD, transport operativ, căutare-salvare și sprijin logistic în zone greu accesibile sau afectate de dezastre și au capacitatea de a transporta doi pacienți. Elicopterele H145 vor fi alocate pentru misiuni SMURD și salvare montană, cu rol principal în intervenții medicale de urgență și operațiuni de căutare-salvare. IGAv precizează că acest tip de aeronavă completează capabilitatea operațională prin flexibilitate și intervenție rapidă în misiuni tactice, medicale și de salvare, inclusiv în condiții dificile (de exemplu, aterizare în teren necunoscut și operare în medii urbane sau zone cu acces limitat). SAFE: calendar strâns pentru contracte și finanțare europeană Achiziția este încadrată în Programul SAFE, iar regulamentul programului prevede că toate contractele trebuie semnate până la 30 mai 2026, potrivit informațiilor transmise de IGAv. România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, mai arată sursa citată. În același cadru, IGAv a anunțat și realizarea unui Centru Integrat de Simulare în Zbor pentru elicopterele S70M Black Hawk și H135, folosite în misiuni SMURD și de ordine publică, cu obiectivul de a îmbunătăți instruirea, siguranța aeronautică și disponibilitatea operațională a flotei. [...]
SpaceX a primit un contract de 4,16 miliarde de dolari (aprox. 19,2 miliarde lei) pentru sateliți de urmărire a rachetelor , parte din sistemul de apărare „Golden Dome” planificat de președintele Donald Trump, potrivit The Verge . Contractul a fost acordat de Pentagon, iar Forța Spațială a SUA spune că sateliții, echipați cu senzori, vor permite detectarea și urmărirea țintelor din spațiu. Miza economică și operațională este dublă: pe de o parte, vorbim despre un contract major pentru SpaceX într-o zonă de apărare cu bugete ridicate; pe de altă parte, proiectul consolidează rolul companiei în infrastructura militară spațială a SUA, într-un program descris ca „costisitor” în material. Ce presupune contractul și la ce va fi folosit Conform anunțului Forței Spațiale americane, SpaceX va construi sateliți cu senzori integrați, destinați să identifice și să urmărească ținte din spațiu. Aceștia sunt legați de „Golden Dome”, un sistem care, similar cu „Iron Dome” din Israel, ar urma să identifice și să doboare rachete și alte ținte aeriene. SpaceX, deja implicată în alte componente ale „Golden Dome” Articolul notează că SpaceX are deja contracte cu Forța Spațială pentru alte părți ale programului. În mod specific, compania: urmează să dezvolte prototipuri pentru interceptori bazați în spațiu (space-based interceptors); a câștigat și un contract de 2,29 miliarde de dolari (aprox. 10,5 miliarde lei) pentru dezvoltarea rețelei de date a sistemului. În același timp, materialul menționează că SpaceX a depus recent documente pentru ceea ce ar putea deveni „cel mai mare IPO din istorie”, fără a oferi detalii suplimentare despre calendar sau evaluare. Întrebări despre eficiență și calendar The Verge consemnează că unii experți își exprimă îngrijorarea dacă „Golden Dome” ar funcționa în fața unui baraj de rachete și dacă ar putea crește riscul unui război nuclear. În plus, publicația arată că, potrivit Bloomberg, generalul Michael Guetlein (Forța Spațială a SUA) a spus că sistemul ar urma să aibă o anumită „capacitate operațională” până la finalul lui 2028. Informațiile despre contractul de 4,16 miliarde de dolari au fost relatate inițial de Bloomberg, iar anunțul oficial privind rolul sateliților este atribuit Forței Spațiale americane. [...]
SUA cer aliaților asiatici să urce bugetele de apărare la 3,5% din PIB și avertizează că relația cu Washingtonul se va schimba pentru statele care „profită gratuit”, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile secretarului american al apărării, Pete Hegseth , la Dialogul Shangri-La din Singapore. În intervenția sa, Hegseth a spus că există motive „legitime de alarmă” în fața „amplorii istorice” a întăririi militare a Chinei, dar a insistat că Washingtonul nu urmărește o „confruntare inutilă” și că vizează un „echilibru stabil” în Asia-Pacific, „în care niciun stat, inclusiv China, nu își poate impune hegemonia” și nu poate amenința securitatea sau prosperitatea SUA și a aliaților. Presiune pe bugete și condiționarea sprijinului Mesajul central către partenerii din regiune a fost creșterea contribuției financiare la apărarea colectivă. Hegseth a salutat în mod special Coreea de Sud, Japonia, Australia și Filipine și a avertizat că statele care nu se mobilizează vor vedea „o schimbare clară” în modul în care SUA „fac afaceri”. „Acele zile au trecut. Aliații care refuză să se mobilizeze și să își asume partea lor pentru apărarea noastră colectivă se vor confrunta cu o schimbare clară în modul nostru de a face afaceri.” Potrivit lui Hegseth, așteptarea Washingtonului este ca aliații și partenerii asiatici să își majoreze cheltuielile militare la 3,5% din PIB. Taiwan: poziția oficială, neschimbată; decizia privind vânzările de arme, la Trump Reuniunea are loc la două săptămâni după vizita lui Donald Trump în China, despre care președintele american a spus că a dus la acorduri comerciale „fantastice” și în contextul în care a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca pârghie de presiune asupra Beijingului. Hegseth a afirmat că nu a intervenit „nicio schimbare” în poziția Washingtonului privind Taiwanul, dar a precizat că „orice decizie” despre viitoare vânzări de arme către Taiwan îi va aparține președintelui Trump. Context regional: delegație americană amplă, prezență redusă a Chinei În Singapore, șeful Pentagonului conduce o delegație americană „impozantă”, în timp ce China a trimis, pentru al doilea an consecutiv, doar o echipă de experți militari și cercetători. Absența ministrului apărării, Dong Jun, este interpretată de analiști ca un semn al creșterii puterii Chinei, care nu ar mai considera necesară trimiterea unor oficiali de cel mai înalt rang. În marja forumului, Hegseth urmează să se întâlnească și cu omologii săi britanic și australian, în cadrul parteneriatului de securitate AUKUS , pe care China îl consideră o tentativă de contracarare a dezvoltării sale economice și militare. [...]
Un contact militar rar SUA–Cuba la Guantanamo sugerează o gestionare pragmatică a riscului de escaladare în contextul în care administrația Trump își intensifică presiunea asupra Havanei, potrivit Reuters . Generalul american Francis Donovan, comandantul U.S. Southern Command (structura care coordonează forțele SUA în America Latină), s-a întâlnit vineri cu oficiali militari cubanezi la perimetrul bazei navale americane de la Guantanamo Bay , Cuba. Discuția a vizat „chestiuni de securitate operațională” la limita perimetrului, iar delegația cubaneză a inclus, între alții, pe generalul Roberto Legrá Sotolongo, prim-adjunct al ministrului-șef al Statului Major General, conform mesajului publicat de Southern Command pe X. În paralel, Donovan a făcut o evaluare a securității perimetrului bazei și a discutat cu oficialii de la Guantanamo despre protecția forței, siguranța militarilor și a familiilor acestora, precum și despre nivelul de pregătire operațională, a mai transmis comandamentul. De ce contează întâlnirea: canal de comunicare într-un moment de tensiune Reuters notează că vizita este prima de acest fel „în memoria recentă” pentru un șef al Southern Command și vine pe fondul unor îngrijorări tot mai mari în Cuba privind posibilitatea unui atac militar american asupra insulei conduse de un regim comunist. La rândul lor, forțele armate cubaneze au anunțat pe Facebook că întâlnirea a avut loc „de comun acord”, că a fost evaluată pozitiv și că cele două părți au convenit să mențină comunicarea între comenzi. În termeni practici, un astfel de canal poate reduce riscul de incidente la perimetrul unei baze sensibile, într-un climat politic deteriorat. Context: presiune americană în creștere și avertismente de la Havana Întâlnirea are loc după o vizită rară la Havana, la începutul lunii mai, a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit Reuters. În același timp, președintele Donald Trump a indicat în repetate rânduri Cuba ca obiectiv de politică externă în al doilea mandat și a sugerat că atenția sa s-ar putea muta asupra insulei după încheierea războiului cu Iranul. Administrația Trump a „crescut treptat presiunea” asupra Cubei, iar Reuters menționează câteva repere recente: pe 20 mai, SUA l-au acuzat formal pe fostul președinte cubanez Raul Castro de patru capete de acuzare pentru omor, legate de doborârea din 1996 a unor aeronave civile operate de exilați din Miami; un raid al armatei americane din 3 ianuarie pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la Caracas, urmat de transportarea acestuia la New York pentru a răspunde acuzațiilor de trafic de droguri (Maduro a pledat nevinovat). Reuters descrie episodul drept un exemplu al rolului mai asertiv al Washingtonului în regiune. În acest context, ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez a avertizat că orice acțiune militară ar duce la o „baie de sânge”, cu mii de morți cubanezi și americani, potrivit Reuters. Tot Reuters mai relatează că Trump a impus efectiv o „blocadă de combustibil” prin amenințarea cu tarife a țărilor care aprovizionează Cuba, ceea ce a alimentat pene de curent prelungite și a lovit suplimentar economia deja fragilă a insulei. Experți citați de agenție spun că instabilitatea din Cuba poate alimenta o criză migraționistă. Ce urmează Din informațiile disponibile, întâlnirea de la Guantanamo nu indică o schimbare de politică, ci mai degrabă o măsură de management operațional al riscurilor la perimetru, într-un moment în care retorica și acțiunile Washingtonului cresc presiunea asupra Havanei. Rămâne de văzut dacă menținerea comunicării între comenzi se va traduce în noi contacte militare sau va rămâne limitată la securizarea zonei din jurul bazei. [...]
