Știri
Știri din categoria Apărare
Discuțiile Starmer–Trump despre opțiuni militare pentru Hormuz ridică miza riscului operațional pe ruta petrolului: premierul britanic Keir Starmer a spus, potrivit aljazeera.com, că a vorbit la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, despre „capabilități militare” care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transportul maritim.
Starmer a indicat că discuția a vizat opțiuni militare pentru a face posibilă reluarea traficului prin strâmtoare, fără a detalia ce măsuri ar fi luate sau în ce calendar.
Premierul britanic a mai afirmat că Regatul Unit conduce o coaliție de „peste 30 de țări” cu obiectivul de a proteja navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz.
Informația a fost publicată pe 10 aprilie 2026. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre mandatul coaliției, regulile de angajare sau despre stadiul operațional al măsurilor discutate.
Recomandate
Mark Rutte spune că NATO servește atât siguranței Europei, cât și intereselor SUA , potrivit Mediafax , după întâlnirea de joi de la Casa Albă cu președintele american Donald Trump, la Washington. Secretarul general al NATO afirmă că înțelege nemulțumirea liderului american legată de sprijinul oferit de aliați în războiul împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă, relatează CNN . Rutte a susținut că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele, însă a admis că situația nu este uniformă în interiorul alianței. „Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”. Șeful NATO a argumentat că o parte importantă a sprijinului european pentru operațiunile SUA și Israelului a venit prin infrastructură și facilități: baze militare, logistică, permisiuni de survol și respectarea angajamentelor asumate. În același timp, el a recunoscut că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul, ceea ce explică tensiunile din discuția despre „împărțirea poverii” între aliați. Rutte a încercat să plaseze dezbaterea într-un cadru mai larg, afirmând că NATO are un rol dublu: protejarea Europei și oferirea unei „platforme de proiecție a puterii” pentru Statele Unite, adică un ansamblu de infrastructură, acces și cooperare care permite desfășurarea rapidă a forței militare americane. El a mai spus că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită sprijinului oferit de aliați, chiar dacă nu în mod unanim. Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a descris discuția drept „foarte sinceră și deschisă” și a afirmat că președintele american i-a ascultat argumentele. În acest context, Rutte a invocat și angajamentele privind creșterea cheltuielilor de apărare, menționând „angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5%”, pe care l-a descris drept o schimbare majoră pentru alianță. Pe fond, Rutte a susținut obiectivul strategic al SUA de a reduce capacitatea Iranului „de a exporta haos” și a legat dosarul iranian de securitatea europeană, afirmând că Iranul este „unul dintre principalii susținători ai efortului de război al Rusiei în Ucraina”. Totodată, el a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord, unde negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear. [...]
Mai multe avioane-cisternă americane KC-135 sunt staționate la Baza 90 Otopeni , pe fondul expirării, marți seară, a ultimatumului transmis de președintele SUA, Donald Trump, Iranului, potrivit Mediafax . În cursul zilei de marți, la unitatea de transport aerian de la Otopeni a fost observată „activitate intensă”, în contextul escaladării tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz. Ce se vede la Otopeni și ce rol au aeronavele KC-135 La Baza 90 Transport Aerian „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” sunt staționate mai multe aeronave KC-135, avioane-cisternă folosite pentru realimentarea în aer a altor aeronave, un element logistic esențial în operațiuni la distanță. Mediafax notează că fiecare KC-135 are o capacitate de transport de cel puțin 60 de tone de combustibil pentru astfel de misiuni. Prezența acestor aeronave este legată de expirarea ultimatumului dat de Donald Trump Iranului pentru acceptarea unui acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul global de energie. În material este menționat că termenul limită urma să expire marți seară. Ultimatumul lui Trump și riscul de escaladare în energie În articol sunt redate avertismentele lui Trump privind posibile lovituri asupra infrastructurii Iranului, inclusiv afirmația că armata americană ar avea capacitatea de a distruge „fiecare pod” și „fiecare centrală electrică” din țară. Teheranul a respins până acum ultimatumul, conform aceleiași surse. Mediafax consemnează și avertismentul Iranului că ar putea răspunde prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Golful Persic, ceea ce ar putea afecta suplimentar aprovizionarea globală cu energie. În acest context, orice deteriorare a securității în jurul Strâmtorii Ormuz are potențial de impact asupra piețelor de petrol și a lanțurilor de aprovizionare. „O întreagă civilizație va muri în această noapte și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil se va întâmpla. Totuși, acum că avem o schimbare de regim completă și totală, în care vor prevala minți diferite, mai inteligente și mai puțin radicalizate, poate se poate întâmpla ceva revoluționar de minunat, cine știe? Vom afla în această noapte, unul dintre cele mai importante momente din lunga și complexa istorie a lumii”, a scris Donald Trump marți, într-o postare pe Truth Social. Dislocări temporare în România, aprobate de Parlament Dislocarea unor capabilități militare americane pe teritoriul României este prezentată ca fiind temporară și legată de războiul în desfășurare din Iran. Parlamentul României a aprobat pe 11 martie solicitarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind dislocarea temporară a unor echipamente SUA, la cererea Pentagonului, potrivit Mediafax. În acest cadru, președintele Nicușor Dan a enumerat tipurile de capabilități avute în vedere, inclusiv elemente conectate la infrastructura de apărare antirachetă de la Deveselu. avioane de realimentare în aer echipamente de monitorizare echipamente de comunicații satelitare (în corelare cu scutul de la Deveselu) De ce contează pentru România și ce urmează Din perspectiva României, prezența avioanelor-cisternă la Otopeni indică folosirea infrastructurii locale ca punct de sprijin logistic pentru operațiuni americane, într-un moment în care Washingtonul își intensifică presiunea asupra Iranului. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne riscul de perturbare a fluxurilor energetice, cu efecte posibile asupra prețurilor și aprovizionării. Evoluțiile depind de reacția Iranului la ultimatum și de deciziile ulterioare ale SUA. În lipsa unor informații suplimentare în material despre o misiune concretă pornită din România, articolul se limitează la constatarea dislocării și la contextul politic și militar în care aceasta are loc. [...]
Statele Unite cer europenilor să-și asume mai mult din apărarea continentului , potrivit Le Figaro , într-o repoziționare prezentată ca noua „ecuație” impusă de Washington în interiorul NATO. Publicația scrie că, fără a lua „ad litteram” fiecare declarație a lui Donald Trump, militari americani și europeni din Alianță își derulează planurile și se adaptează. Mesajul de fond atribuit Statelor Unite este că forțele americane rămân un element esențial, dar responsabilitatea apărării Europei trebuie să se sprijine tot mai mult pe statele europene. În limbaj diplomatic, această orientare este descrisă ca o „europenizare” a Alianței, iar în termeni militari ar însemna o evoluție a strategiei și a modului de instruire. Contextul invocat este dublu: patru ani de la începutul războiului din Ucraina și faptul că Statele Unite sunt absorbite de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, europenii sunt împinși să gândească o nouă modalitate de descurajare a Rusiei în următorii ani, ținând cont de prioritățile globale de securitate ale Washingtonului, notează sursa. Ideea centrală este dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale Europei, fără ca articolul să indice un plan de retragere a trupelor americane. Le Figaro mai menționează că exercițiile aliate „Defender” ar urma să fie înlocuite de o nouă serie, „Sword”, iar schimbarea de denumire ar reflecta o schimbare de abordare. Articolul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre conținutul noilor exerciții nu sunt accesibile din fragmentul publicat. [...]
O eventuală victorie a lui Péter Magyar ar putea schimba direcția apărării Ungariei în NATO , printr-un plan care mizează pe creșterea bugetului militar și pe revizuirea contractelor din industria de apărare, dar care se lovește de constrângeri bugetare și de influența rusească din instituții, potrivit politico.eu . Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza și un nou-venit în politica de vârf, intră în alegeri după 16 ani de guvernare Viktor Orbán, într-un context în care Budapesta este percepută drept un partener dificil în dosarul Ucraina și, mai larg, în relația cu UE. Miza pentru aliați este dacă Ungaria ar deveni mai previzibilă în NATO și mai puțin obstructivă în deciziile europene legate de sprijinul pentru Kiev. Ce promite Tisza: buget, armată, contracte și „igienă” instituțională Programul descris în articol include o țintă de creștere a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 (nivelul-țintă discutat în NATO), investiții în armată și o revizuire a contractelor din industria de apărare pentru a identifica posibile cazuri de corupție. Pe lângă componenta de cheltuieli, Tisza propune și măsuri cu impact operațional și de control: accelerarea investițiilor în tehnologii cu dublă utilizare (civilă și militară); „revizuirea privatizării sectorului de apărare”; un audit amplu al sistemelor IT din ministerul de externe și agenția de achiziții pentru apărare, pentru identificarea vulnerabilităților de securitate cibernetică; reforme menite să reducă influența Rusiei în aparatul de stat. De ce contează pentru NATO și UE: Ucraina și încrederea între aliați În plan extern, articolul notează că există așteptări ca un guvern Magyar să nu mai trateze Ucraina ca pe un adversar și să încerce refacerea încrederii cu aliații NATO. Un diplomat NATO citat de publicație spune că ar fi „o schimbare uriașă” în privința încrederii legate de schimbul de informații sensibile. Pe linia UE, doi diplomați europeni citați sub protecția anonimatului indică posibilitatea ca Budapesta să își relaxeze pozițiile care blochează inițiative de sprijin pentru Ucraina, inclusiv în legătură cu un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei). Totuși, articolul precizează că Magyar nu a făcut din acest subiect un punct central al campaniei. Obstacolele: deficitul bugetar și „ultimele legi” ale lui Orbán Chiar și în scenariul unei victorii, implementarea ar fi dificilă. Un expert de la German Council on Foreign Relations avertizează că influența Moscovei ar fi „adânc înrădăcinată” în serviciile de informații, ceea ce ar complica schimbările de personal și reformele tehnice. Pe partea financiară, aceeași analiză indică drept limitare majoră deficitul Ungariei, menționat la 4,7% din PIB, în condițiile în care Magyar promite și creșteri de cheltuieli sociale și îmbunătățirea sistemului de sănătate. În plus, există riscul ca Orbán să adopte legi „pe ultima sută de metri” care să îngreuneze schimbarea politicilor după alegeri. În plan politic intern, articolul mai notează că, după ani de propagandă a partidului Fidesz, subiectul Ucraina nu este popular în rândul electoratului, ceea ce ar limita spațiul de manevră al unui nou guvern. Context: cheltuieli în scădere și suspiciuni privind influența rusă Publicația amintește că Ungaria a fost singurul aliat NATO care și-a redus semnificativ cheltuielile de apărare în termeni reali între 2024 și 2025, cu 6%, deși a rămas peste pragul NATO de 2% din PIB. În paralel, scurgeri recente de convorbiri între oficiali ungari și ruși au reaprins îngrijorările privind influența rusă, potrivit unui diplomat NATO citat. Ce urmează depinde de rezultatul alegerilor de duminică și, în cazul unei schimbări de guvern, de capacitatea noii puteri de a modifica rapid cadrul legal și administrativ fără a declanșa blocaje interne. [...]
Un lansator nou, neidentificat, montat pe distrugătorul american USS „Carl M. Levin” sugerează accelerarea integrării de soluții anti-dronă cu cost mai mic pe navele de luptă , pe fondul presiunii operaționale din ultimii ani. Potrivit twz.com , sistemul a fost observat într-o fotografie realizată pe 29 martie 2026 la Pearl Harbor (Hawaii) și publicată de U.S. Marine Corps pe 8 aprilie. Lansatorul apare pe puntea superioară din spate a suprastructurii navei, între tuburile lans-torpilă de pe babord și lansatorul vertical Mk 41 (VLS) din pupa. Din imaginile disponibile, se disting mai multe „celule” (compartimente de lansare), însă nu este limpede dacă instalația se rotește sau este fixă; analiza indică mai degrabă o montare fixă, cu ridicare pentru tragere. De ce contează: apărarea apropiată a navelor se schimbă sub presiunea dronelor Marina SUA caută să-și întărească apărarea împotriva dronelor, inclusiv prin interceptori mai ieftini decât rachetele clasice, pe măsură ce amenințarea aeriană fără pilot se extinde. Publicația notează că, anul trecut, lansatoare pentru interceptorii anti-dronă Coyote au apărut în aceeași zonă pe alte două distrugătoare din clasa Arleigh Burke (USS „Bainbridge” și USS „Winston S. Churchill”), iar Marina este cunoscută ca evaluând și alte opțiuni pentru integrarea unor astfel de interceptori pe diverse nave. Contextul invocat este experiența operațională a SUA în și în jurul Mării Roșii în ultimii ani, care a crescut cererea pentru capabilități anti-dronă la bord. Articolul menționează și că escaladarea recentă a conflictului cu Iranul a accentuat amploarea amenințărilor aeriene fără pilot. Ce ar putea fi lansatorul și ce nu se știe Funcția exactă a lansatorului și muniția pe care o folosește rămân necunoscute. Sistemul nu era vizibil pe USS „Carl M. Levin” cel puțin până în decembrie 2025, iar o verificare rapidă indică faptul că nu apare, deocamdată, pe alte distrugătoare Arleigh Burke; nu este clar nici dacă Marina intenționează să-l introducă pe scară mai largă. Publicația spune că a cerut informații suplimentare Marinei SUA. Printre ipotezele discutate în material: interceptorul anti-dronă White Spike (Zone 5 Technologies), evaluat în cadrul programului Counter Unmanned Aerial Systems – NEXT (Counter-NEXT) derulat de Defense Innovation Unit (DIU) din 2024; lansatorul cunoscut pentru White Spike este însă un model cu patru celule, diferit de cel observat, deși există asemănări de formă și configurație; o soluție legată de JAGM/Hellfire : Lockheed Martin a prezentat anterior un concept cu lansatoare cu patru celule pentru AGM-179 JAGM în aceeași zonă a navei; JAGM derivă din AGM-114 Hellfire, iar varianta AGM-114L ghidată radar a fost folosită în ultimii ani și în rol anti-dronă, inclusiv de pe nave; lansare de drone sau momeli (decoy) : ar putea fi un lansator pentru drone (inclusiv muniții rătăcitoare) ori pentru momeli/countermăsuri, în linie cu experimentele recente ale Marinei privind decoy-uri de tip dronă pentru a deruta rachete antinavă. Ce urmează În lipsa unei confirmări oficiale, semnalul principal rămâne unul operațional: Marina SUA continuă să testeze și să monteze pe un număr mic de distrugătoare sisteme noi, care pot deveni ulterior parte din modernizări mai ample. Dacă lansatorul de pe USS „Carl M. Levin” se dovedește a fi un interceptor anti-dronă sau un lansator de drone/momeli, ar indica o nouă etapă în consolidarea apărării apropiate a navelor, cu accent pe soluții mai flexibile și mai puțin costisitoare. [...]
România își consolidează rolul în EUFOR Althea, urmând să preia din mai 2026 funcția de șef de stat major al misiunii , pe fondul unei vizite de lucru la Sarajevo a ministrului Apărării, Radu Miruță, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, potrivit agerpres.ro . Miza este una operațională: poziția anunțată pentru luna mai ridică nivelul de responsabilitate al României în coordonarea misiunii UE din Bosnia și Herțegovina. Vizita a avut loc vineri, în contextul participării României la EUFOR Althea, iar delegația română a discutat cu comandantul EUFOR, general-maior Maurizio Fronda, despre evoluțiile de securitate din Bosnia și Herțegovina și rolul misiunii în menținerea stabilității în Balcanii de Vest. Ministrul Apărării a reiterat că stabilitatea Balcanilor de Vest este un interes strategic direct pentru România și a indicat ca obiectiv înlocuirea prezenței militare cu o soluție politică, în perspectiva integrării Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană. „Sperăm ca prezența militară să fie înlocuită de o soluție politică, pentru accelerarea integrării în Uniunea Europeană a Bosniei și Herțegovinei.” Ce înseamnă, practic, preluarea funcției din mai 2026 Începând cu luna mai 2026, România va prelua funcția de șef de stat major al EUFOR Althea, fapt prezentat de MApN ca un semnal al încrederii acordate de partenerii internaționali. În termeni operaționali, această poziție implică un rol mai important în planificarea și coordonarea activităților misiunii, în cadrul mandatului stabilit pentru EUFOR. România este descrisă drept unul dintre principalii contributori la EUFOR Althea, participând „constant cu personal și capabilități”, alături de state membre UE și partenere. Discuții cu militarii români și coordonarea NATO–UE Conducerea MApN s-a întâlnit cu militarii români dislocați în Camp Butmir, iar discuțiile au vizat modul de îndeplinire a misiunilor, condițiile de desfășurare, provocările mediului operațional și sprijinul acordat de structurile naționale. Ministrul a transmis că asigurarea condițiilor pentru personalul dislocat rămâne o prioritate. Delegația a avut și o întrevedere cu comandantul NATO Headquarters Sarajevo (NHQ Sa), general de brigadă Matthew A. Valas, cu accent pe coordonarea eforturilor dintre NATO și Uniunea Europeană pentru stabilitatea din Bosnia și Herțegovina. Activitățile s-au încheiat cu depunerea unei coroane de flori la placa comemorativă dedicată Slt.(p.m) Remus Brînzan, primul militar român căzut la datorie într-o operație internațională, în 1996. Context: misiunea EUFOR Althea EUFOR Althea a fost lansată la 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU, și este prezentată ca principalul instrument al Uniunii Europene pentru menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. În comunicatul citat, MApN arată că vizita „reconfirmă” profilul României ca furnizor de securitate în regiune și angajamentul față de valorile euroatlantice. [...]
