Știri
Știri din categoria Politică
România poate cere consultări în NATO prin Articolul 4, fără ca asta să însemne automat intervenție militară, după incidentul în care o dronă implicată în atacuri rusești asupra Ucrainei s-a prăbușit la Galați, potrivit Mediafax.
O dronă a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite ușor, conform autorităților.
Ministerul Apărării Naționale a transmis că atacurile rusești au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, iar drona care a pătruns pe teritoriul național a fost urmărită de sistemele radar până în zona municipiului Galați. Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și a anunțat că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la „această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian”, precizând că aliații și secretarul general al NATO au fost informați.
Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin.
Elementul esențial este că Articolul 4 nu activează apărarea colectivă și nu obligă automat aliații la intervenție militară. Este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.
Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, în special în situații de criză la granițele statelor membre sau după incidente considerate amenințări directe la adresa securității lor. Turcia a apelat la acest mecanism în mai multe rânduri.
România s-a numărat printre statele care au cerut consultări în februarie 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În septembrie 2025, Polonia a invocat Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian.
Recomandate
Avertismentul lui Marco Rubio privind riscul extinderii războiului din Ucraina într-un conflict regional pune România în fața unor decizii de securitate și politică externă cu mize directe , în condițiile în care escaladarea ar putea include „campanii de sabotaj” în state NATO din vecinătate, potrivit Adevărul . Rubio, aflat în vizită în Portugalia, descrie războiul Rusia–Ucraina ca fiind într-un „impas” „foarte primejdios”, tocmai pentru că ar putea trece într-o fază nouă, echivalentă cu o „escaladă majoră”. În această logică, el indică explicit un scenariu de extindere prin acțiuni de sabotaj în țările învecinate membre NATO, ceea ce ar putea transforma rapid conflictul bilateral într-un război regional „mult mai vast și infinit mai primejdios”. „Este foarte primejdios în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina deoarece această escaladă ar putea să ia forma unei campanii de sabotaj în țările învecinate care sunt membre NATO. Asta ar putea să fie ceva care să se adauge unor alte lucruri care să transforme foarte rapid ceea ce este acum un război între cele două țări într-un conflict regional mult mai vast și infinit mai primejdios”. De ce contează pentru România: risc de securitate și presiune de poziționare Textul plasează avertismentul în contextul posturii de securitate a României, pe fondul obligațiilor și angajamentelor suprapuse: parteneriat strategic cu SUA, sprijin pentru Ucraina, apartenență la UE și NATO. Ideea centrală este că o eventuală escaladare prin sabotaj în state NATO din proximitate ar avea relevanță imediată pentru România, ca stat de frontieră în regiunea Mării Negre. În același timp, materialul susține că schimbări de poziție la Washington ar complica opțiunile de politică externă ale Bucureștiului și ar crește costul indeciziei, în condițiile în care „se modifică total parametrii de joc” și ar începe o „repoziționare globală”. Contextul invocat: semnale din SUA și efecte în lanț Autorul notează că „totul a început” cu un anunț atribuit lui Donald Trump privind suspendarea temporară, până în aprilie 2027, a sancțiunilor împotriva Rusiei, ceea ce ar permite achiziții de motorină în cantități etapizate (300.000 de tone inițial, apoi 500.000 de tone în noiembrie și 1 milion de tone în decembrie), cu un total menționat de 3 milioane de tone, în funcție de capacitatea rafinăriilor rusești. În același cadru este menționat și un „avertisment-sfat” către Volodîmîr Zelenski de a opri bombardamentele asupra rafinăriilor rusești. Materialul mai consemnează o declarație atribuită lui Trump, potrivit căreia „a venit timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” care să poată ajunge la un acord pentru încheierea războiului, prezentată ca un element care amplifică tensiunile și incertitudinile în rândul aliaților. Dilemele operaționale și politice descrise pentru București Textul enumeră mai multe direcții în care România ar fi „prinsă” între obligații și opțiuni, fără a indica o decizie oficială: menținerea liniei de parteneriat strategic cu SUA și speranța că o eventuală retragere de trupe americane din Europa nu va afecta România, cu referire la posibilitatea de relocare la baza de la Mihail Kogălniceanu; continuarea sprijinului pentru Ucraina, descris ca angajament „necondiționat” și „fără limită de timp”, inclusiv în perspectiva accelerării parcursului european al Ucrainei; așteptarea unei poziții comune la nivelul Consiliului European , cu mențiunea că unanimitatea ar putea fi dificilă, mai ales dacă finanțarea pentru Ucraina ar urma să fie acoperită dintr-un buget UE „redus”; incertitudini în NATO, în condițiile în care pozițiile SUA au fost mult timp decisive, iar o eventuală „prăpastie trans-atlantică” ar putea împinge alianța spre repoziționări complicate. În final, materialul sugerează că semnalele publice și cele din „surse deschise” vor fi urmărite mai atent, inclusiv prin structuri de analiză, și menționează o fotografie difuzată de serviciul de presă al Kremlinului cu Vladimir Putin și Gerhard Schröder, ridicând întrebarea dacă este „simplă întâmplare” sau un indiciu pentru un „următor stadiu” al jocului geopolitic. [...]
Cătălin Predoiu leagă explicit agenda economică de securitate , susținând că România își poate crește relevanța în NATO și UE dacă vine cu contribuții concrete – de la capacități industriale și tehnologii avansate până la energie și lanțuri de aprovizionare – potrivit unei analize publicate pe site-ul său personal și prezentate de Mediafax . Ministrul interimar al Afacerilor Interne pornește de la discursul secretarului de stat american Marco Rubio , susținut la Atena, în care Washingtonul ar vedea „semnele unei schimbări europene”: creșterea cheltuielilor pentru apărare, programe și parteneriate noi și extinderea capacităților industriale și de producție. În opinia lui Predoiu, mesajul către Europa este ca această direcție să fie accelerată, Grecia fiind dată ca exemplu de aliat relevant în domenii precum apărare, energie și migrație. „Economia este securitate”: ce înseamnă, în lectura lui Predoiu Predoiu afirmă că „frontiera dintre economie și securitate se estompează” și că discursul lui Rubio conectează direct reindustrializarea, tehnologiile avansate, dronele, armamentul, mineralele și zona de securitate cibernetică de „puterea națională”. „Industria devine securitate. Energia devine securitate. Tehnologia devine securitate. Lanțurile de aprovizionare devin securitate. Aceasta este lumea în care trebuie să ne gândim și la România” În acest cadru, el amintește avantajele geopolitice ale României – apartenența la NATO și UE, poziționarea pe flancul estic, proximitatea față de Ucraina, potențialul energetic și coridoarele de conectivitate – despre care spune că „pot amplifica rolul României în regiune”. Miza pentru România: de la „parte a soluțiilor” la propuneri proprii Un punct central al analizei este ideea că „aliatul relevant” este „capabil, pozitiv predictibil și credibil”, adică un stat care își cunoaște interesele și vine „cu soluții și contribuții concrete” în cadrul alianței. Predoiu susține că România ar putea urmări o miză suplimentară: să nu rămână doar în postura de beneficiar al soluțiilor concepute de alții, ci să propună proiecte și formule noi de cooperare. În același timp, avertizează că „oportunitățile strategice” nu rămân disponibile permanent, pentru că „timpul strategic s-a comprimat” și ritmul schimbărilor s-a accelerat. În plan intern, el afirmă că partidele politice au „o sarcină națională semnificativ diferită” în prezent: proiectarea și dezvoltarea intereselor țării într-o competiție globală mai dinamică, unde „tichetul” relevanței este capacitatea națională. Context: presiune americană pentru o Europă mai responsabilă în NATO Discursul lui Rubio este plasat de Predoiu în contextul în care SUA cer liderilor europeni să devină mai responsabili în NATO, inclusiv prin contribuții mai active la securitatea europeană și creșterea contribuțiilor financiare în Alianță. În același registru, la Summitul B9 de la București, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că „europenii își asumă mai multe responsabilități pentru apărarea convențională”. [...]
Marcel Ciolacu susține că economia României s-a deteriorat puternic sub Guvernul Bolojan , afirmând că țara ar fi ajuns „pe locul 1” în Uniunea Europeană la scădere economică și că ar avea „cea mai mare inflație de pe continent”, potrivit Mediafax . Fostul premier a scris pe Facebook că, la predarea mandatului său, România era „pe locul 2 în UE la creștere economică”, iar după instalarea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru ar fi ajuns „pe locul 1 la scădere economică”. În același mesaj, Ciolacu leagă evoluțiile economice de măsurile guvernamentale, despre care spune că au dus la: reducerea puterii de cumpărare a pensionarilor și salariaților; scăderea consumului și a investițiilor străine; creșterea șomajului în rândul tinerilor. Austeritate și indicatori invocați Ciolacu critică politica de austeritate a actualului Executiv și afirmă că, după un an de „sacrificii necesare”, România ar fi ajuns „mai săracă, mai îndatorată și mai singură în UE”. El face trimitere și la infografice în care indică, între altele, creșterea cursului euro de la 5,03 lei în mai 2026 la 5,34 lei „în prezent”, precum și o scădere a consumului față de 2025 și o majorare a datoriei publice și a ponderii acesteia în PIB. Materialul nu include datele complete ale clasamentelor europene invocate și nici sursa statistică a afirmațiilor privind „locul 1” la scădere economică și „cea mai mare inflație”, astfel că aceste afirmații rămân la nivel de declarație politică în forma prezentată. [...]
România își fixează ca prioritate menținerea fondurilor UE pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, miză care poate influența direct investițiile și dezvoltarea economică în perioada 2028–2034, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale . Poziția a fost discutată într-o ședință de lucru organizată vineri de președintele Nicușor Dan , în pregătirea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, unde una dintre temele principale va fi viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al UE. Ce urmărește România în negocierile pentru CFM 2028–2034 Administrația Prezidențială arată că obiectivul întâlnirii a fost coordonarea poziției naționale înaintea negocierilor la nivelul liderilor europeni. Viitorul CFM va stabili bugetul UE pentru 2028–2034 și, conform comunicatului, va influența „în mod direct” perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională. În acest context, România își propune să susțină: menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună (PAC), considerate instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și pentru modernizarea agriculturii; finanțarea consolidării capacității europene de apărare , cu accent pe Flancul estic și regiunea Mării Negre ; politici de recâștigare a competitivității și de reducere a „dependențelor strategice” în energie și tehnologii avansate. Cine a participat și ce urmează La ședința de lucru au participat membri ai Guvernului, experți tehnici ai ministerelor și Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, potrivit comunicatului citat. Următorul reper este reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie, unde discuțiile despre viitorul buget multianual vor intra pe agenda liderilor UE, în perspectiva negocierilor care vor stabili alocările pentru 2028–2034. [...]
PSD pune presiune pe PNL pentru deblocarea formării Guvernului, invocând riscuri economice și sociale , după ce Sorin Grindeanu i-a cerut public lui Ilie Bolojan să se implice în negocieri și să susțină un program de „relansare economică”, potrivit Adevărul . Grindeanu a criticat măsurile fostei guvernări, pe care o acuză că au dus la creșterea taxelor și impozitelor, scumpiri și scăderea veniturilor, și a susținut că România are nevoie de o schimbare de direcție economică. Mesajul a fost transmis pe Facebook, unde liderul PSD i-a cerut lui Bolojan să „renunțe să mai trăiască în trecut” și să se concentreze pe „prezent și mai ales pe viitor”. Miza: program economic și majoritate stabilă Liderul PSD afirmă că partidul propune „ relansarea economiei ”, creșterea puterii de cumpărare și reluarea investițiilor. În același timp, el avertizează că prelungirea blocajului politic poate agrava situația economică și socială. În mesajul său, Grindeanu formulează explicit cererea ca Bolojan să participe la „construcția unui guvern responsabil” și leagă tema responsabilității de implicarea directă în negocieri: „Asta vă cerem, să participați – în sfârșit! – la construcția unui guvern responsabil. Aveți șansa să corectați problemele pe care tot dumneavoastră le-ați creat! Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator.” Tot în aceeași intervenție, Grindeanu susține că românii „nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic” și invocă temeri legate de facturi, scăderea veniturilor și concedieri. Condiția PSD pentru intrarea la guvernare Grindeanu anunță că PSD este pregătit să participe la un nou Guvern, însă condiționează acest lucru de existența unui program care să răspundă problemelor economice și sociale și de formarea unei majorități parlamentare stabile. În acest context, el afirmă că „orice zi pierdută agravează situația tuturor” și cere ca Bolojan să fie „parte a soluției”. În articolele la care face trimitere publicația, PSD a mai vorbit despre „relansarea economiei” și despre disponibilitatea de a participa la un nou Executiv, în anumite condiții: relansarea economiei și PSD este pregătit să participe la un nou Guvern . [...]
PSD împinge pentru o majoritate „pe termen lung” în jurul lui Luca Niculescu , ca să evite instabilitatea guvernării până în 2028 , potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan spune că obiectivul partidului este ca viitorul Executiv, cu Luca Niculescu premier desemnat, să rămână la Palatul Victoria până la alegerile parlamentare la termen, programate în decembrie 2028. Miza, în lectura PSD, este una de funcționare a guvernării: Ivan susține că un guvern are nevoie de o majoritate parlamentară „stabilă și transparentă” pentru a putea livra politici publice și pentru a nu transfera costurile blocajelor politice către premier. În lipsa unei susțineri consistente în Parlament, „chiar și un premier bine pregătit” ar ajunge să fie făcut responsabil pentru probleme pe care nu le poate rezolva fără sprijin politic. De ce PSD vrea un guvern cu PNL, nu o formulă minoritară Bogdan Ivan afirmă că posibilitățile de a construi o majoritate sunt „limitate”, motiv pentru care PSD susține formarea unui guvern alături de PNL, sub conducerea lui Luca Niculescu. El adaugă că PSD își dorește ca Niculescu să aibă nu doar voturile necesare învestiturii, ci și susținere politică pe termen lung. Întrebat de ce PSD nu încearcă să guverneze singur, Ivan spune că partidul a încercat să obțină funcția de premier, dar nu are suficiente voturi pentru a forma guvernul fără sprijinul altor formațiuni. În intervenția la TVR, el invocă explicit un nivel de 127 de voturi, pe care îl consideră insuficient pentru a asigura guvernarea. Justificarea pentru moțiunea de cenzură și reluarea dialogului cu liberalii Ivan apără și decizia PSD de a contribui la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, prin votul la moțiunea de cenzură. El susține că social-democrații au ieșit de la guvernare după ce au constatat efecte negative ale măsurilor adoptate de Executiv și argumentează că „consecvența” în politică înseamnă corectarea unei decizii atunci când apar consecințe nefavorabile, nu menținerea ei. Totodată, Ivan critică faptul că fostul guvern nu ar fi acceptat să plece imediat după demiterea prin moțiune de cenzură și spune că PSD nu exclude o nouă colaborare cu PNL, deoarece nu consideră că un fost premier și partidul pot fi identificați unul cu celălalt. El mai afirmă că PSD nu a adoptat o decizie de excludere definitivă a guvernării alături de PNL sau USR, spre deosebire de alte formațiuni care și-ar fi impus astfel de limite. [...]
