Știri
Știri din categoria Politică
Zvonurile despre înlocuirea cancelarului Friedrich Merz cresc presiunea politică într-un moment în care Germania are o creștere economică anemică, iar scăderea rapidă în sondaje complică stabilitatea guvernării, potrivit news.ro, care citează AFP.
Merz, aflat la putere de un an, este descris ca „considerabil slăbit” pe fondul performanței economice modeste, după ce promisese să „readucă Germania pe picioare”. În același timp, datele din sondaje îi erodează autoritatea: doar 14% dintre germani se declară mulțumiți de activitatea sa, potrivit unui sondaj al institutului Forsa, ceea ce îl plasează, conform sursei, drept cel mai nepopular lider german din perioada postbelică.
Pe zona electorală, tabăra conservatoare (CDU și CSU) este devansată în intențiile de vot de extrema dreaptă, arată același institut: 22% pentru conservatori față de 27% pentru AfD. Evoluția este prezentată ca un eșec pentru liderul care își propusese să recâștige încrederea alegătorilor atrași de AfD.
În mass-media germană circulă de circa o săptămână speculații privind o posibilă înlocuire a lui Merz (70 de ani) cu Hendrik Wüst (50 de ani), unul dintre liderii influenți ai creștin-democraților și șef al guvernului din Renania de Nord–Westfalia, cea mai populată regiune a Germaniei, cu 18 milioane de locuitori.
Săptămânalul Stern este indicat drept prima publicație care a împins public acest scenariu, cu titlul: „Și, brusc, Hendrik Wüst este considerat un cancelar de rezervă”. În articol, revista menționa o deplasare a lui Wüst în Polonia, unde acesta „s-ar fi arătat foarte îngrijorat de situația politică din Germania”.
Întrebat la Berlin, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius, a refuzat să comenteze „speculațiile” și nu a precizat dacă Merz a avut contacte recente cu Wüst. Totuși, a indicat că Wüst urmează să participe luni la o adunare a CDU în regiunea pe care o conduce.
O schimbare a cancelarului ar fi, teoretic, posibilă fără alegeri legislative anticipate, deoarece cancelarul este ales de deputații din Bundestag, însă ar fi „complicată”, potrivit experților citați de sursă.
În fundal, scenariul unei victorii a extremei drepte în două alegeri regionale din estul Germaniei, în septembrie, este descris ca tot mai realist, ceea ce amplifică miza politică a discuțiilor despre leadership în interiorul conservatorilor.
Recomandate
O expertă avertizează că Rusia ar putea viza militar state NATO , într-un scenariu care ar forța Europa să-și recalibreze rapid prioritățile de securitate și, implicit, cheltuielile publice, potrivit Bild . Publicația scrie că, deși Rusia „nu are, de fapt, capacități militare” pentru o confruntare directă cu Europa, ar putea totuși să „se ia” în curând de Europa pe cale militară, inclusiv prin atacuri asupra unor membri NATO precum Polonia și Germania. În material se afirmă că Vladimir Putin ar urmări un „plan concret” și „perf id”, descris ca fiind „extrem de periculos”, însă detaliile despre această „tactică” nu sunt prezentate în conținutul disponibil public, fiind plasate în spatele abonamentului BILDplus . De ce contează pentru Europa Un astfel de scenariu ar muta centrul de greutate al agendei europene către apărare și descurajare militară, cu efecte directe asupra deciziilor guvernamentale și a planificării bugetare. În același timp, fără detalii verificabile despre „planul” invocat, avertismentul rămâne, în forma accesibilă, la nivel de semnal de risc, nu de evaluare operațională. Ce știm și ce nu știm din articol Știm : avertismentul vizează posibilitatea unor atacuri rusești asupra unor membri NATO (Polonia, Germania), în pofida limitărilor de capacitate militară atribuite Rusiei în text. Nu știm : care este „planul concret” și mecanismul prin care ar fi pus în aplicare, deoarece aceste informații sunt menționate ca fiind disponibile doar pentru abonați. [...]
Mesajul Ambasadei Rusiei indică o escaladare diplomatică după incidentul cu drona de la Galați , pe fondul deciziei României de a declara persona non grata consulul rus la Constanța și de a închide Consulatul General, potrivit Mediafax . Ambasada Rusiei la București a transmis reacția după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în 29 mai 2026, în contextul prăbușirii unui vehicul aerian fără pilot „presupus a fi rusesc” asupra unui bloc din Galați. În mesaj, partea rusă susține că deciziile anunțate de România au fost comunicate „fără niciun temei”. Ce contestă Ambasada Rusiei și ce cere ca „dovezi” Reprezentanții ambasadei resping acuzațiile și afirmă că România nu ar fi furnizat informații tehnice despre incident. Ei susțin că diplomații români ar fi refuzat să ofere date precum: coordonatele punctului de pătrundere a dronei în spațiul aerian românesc; traiectoria, altitudinea și viteza de zbor; durata aflării acesteia în spațiul aerian al României. Ironii la adresa reacției României și acuzații către Ucraina În același mesaj, Ambasada Rusiei ironizează modul în care ar fi reacționat autoritățile române, punând sub semnul întrebării de ce Forțele Aeriene Române „nu au întreprins nimic” pentru neutralizarea dronei pe teritoriul României, deși „doboră cu succes ținte mult dincolo de granițele țării”. Totodată, rușii afirmă că incidentul ar fi fost „o nouă provocare a regimului de la Kiev”, menită să atragă NATO într-un război cu Rusia, și invocă un atac aerian la Starobelsk, despre care susțin că ar fi fost comis de forțele armate ucrainene și ar fi dus la moartea a 21 de studenți. Amenințare cu „măsuri de răspuns” după închiderea consulatului La final, Biroul de Presă al Ambasadei Rusiei transmite că incidentul din Galați „nu poate fi interpretat” drept o acțiune ostilă a Rusiei împotriva României și califică drept „propagandă manipulatoare” afirmațiile care, în opinia sa, alimentează „isteria anti-rusă” în spațiul politic și mediatic. Ambasada mai precizează că decizia României privind Consulatul General al Rusiei la Constanța „va fi urmată de măsuri de răspuns”, fără a detalia natura acestora. [...]
Ministerul Apărării ridică miza pe linia de atribuire a incidentului din Galați , după ce ministrul interimar Radu Miruță a respins public insinuările venite dinspre Moscova și a susținut că drona care a lovit un bloc din oraș este „fără îndoială” de fabricație rusească, potrivit Antena 3 . Miruță a declarat vineri seară, într-o conferință de presă, că identificarea se bazează pe „seria componentelor” găsite la fața locului și a transmis un mesaj direct către partea rusă: să vină să verifice „numărul de serie” al epavei, despre care spune că indică producție în Rusia. „Vă invităm pe cei din Rusia care consideră că există detalii, în urma cărora drona asta nu ar fi rusească, de mâine să vină la sediul Direcției Generale de Informații al Armatei, unde să-și caute numărul de serie de pe produsele cu producție în Rusia.” De ce contează: disputa de atribuire devine parte din răspunsul oficial Intervenția ministrului vine în contextul în care, conform articolului, „diverse narative” au pus sub semnul întrebării originea dronei implicate în incidentul din dimineața aceleiași zile. Miruță a încadrat aceste mesaje ca parte a unei „ceți” induse în jurul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În același timp, poziția publică a MApN fixează o linie de comunicare oficială: incidentul este tratat ca rezultat al unui dispozitiv rusesc, iar argumentul invocat este unul tehnic (serii/identificatori ai componentelor), nu unul politic. Reacția Moscovei, invocată în conferința de presă Potrivit Antena 3, declarația lui Miruță a venit ca răspuns la susțineri apărute în presă din partea unor oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin , care ar fi încercat să atribuie incidentul Ucrainei. „Ei mereu reacționază așa, încep să strige «Ajutor! Vin rușii! Atacă rușii!». După care aflăm că dronele erau ucrainene”, a spus Putin. Putin a mai afirmat, conform aceleiași surse, că Rusia „e pregătită să facă o anchetă obiectivă”, dacă i se vor furniza „obiective” și dacă i se va cere acest lucru. Articolul nu oferă detalii despre un demers oficial în acest sens sau despre pașii următori ai autorităților române. [...]
Contractul de consultanță al Administrației Prezidențiale la Washington are un plafon de 3,39 milioane de dolari (aprox. 15,6 milioane lei) pentru șase luni și a fost înregistrat pe 28 mai la Departamentul american al Justiției, potrivit news.ro . Înregistrarea în SUA aduce contractul sub cerințe de transparență specifice legislației americane și detaliază activitățile, echipa și bugetele asociate. Firma Eversheds Sutherland (US) LLP ar urma să „consilieze și să reprezinte” Administrația Prezidențială în demersuri legate de securitatea națională și parteneriatul strategic România–SUA, conform documentului depus. Mandatul include, între altele, consultanță strategică, planificare tactică, asistență în relațiile guvernamentale și pregătirea de materiale informative și documente de briefing, precum și comunicarea cu instituții din SUA (Guvern, Congres, guverne ale statelor), mediul academic, think tank-uri și alți actori relevanți, pe teme precum comerț, investiții străine directe, securitate, apărare și securitate energetică. Ce acoperă bugetul și cine prestează serviciile Contractul prevede un onorariu maxim de 3.390.000 de dolari (aprox. 15,6 milioane lei), sumă care include atât onorariile firmei de avocatură, cât și pe cele ale consilierilor strategici și experților angajați, plus cheltuieli logistice (călătorii, servicii de cercetare computerizată, taxe de înregistrare), potrivit documentelor. Persoanele indicate ca prestatori sunt: Mark D. Herlach Theodore H. Cominos Jr. Jason J. Miller (menționat ca „principal” la SHW Partners, consultant și subcontractant) Pentru Jason J. Miller este menționat un onorariu alocat de 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei) pentru acest termen. În documente apare și o activitate raportată deja în interesul părții române: un interviu acordat postului Antena 3 la 18 mai 2026, pe teme legate de interesele strategice americano-române. Clauză privind utilizarea inteligenței artificiale Documentele includ și o clauză privind utilizarea inteligenței artificiale generative: Eversheds Sutherland precizează că poate folosi astfel de produse pentru eficientizarea serviciilor juridice, dar numai după consultarea prealabilă cu Administrația Prezidențială și cu respectarea standardelor de confidențialitate. Context: plafon lunar și lipsa contractului public Administrația Prezidențială a anunțat pe 25 mai că a încheiat un contract de consultanță strategică în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, cu obiective precum creșterea capacității de apărare și de descurajare, atragerea de investiții, libera circulație a persoanelor și integrarea în structuri internaționale importante. Durata inițială este de șase luni, iar plafonul maxim de remunerare este de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei). news.ro precizează că a solicitat Administrației Prezidențiale să pună la dispoziția opiniei publice contractul înainte de publicarea de către partea americană, însă până la momentul relatării nu primise un răspuns. Documente separate: o coaliție de trei companii energetice, client al aceleiași firme În același set de înregistrări este menționată și o înțelegere a Eversheds Sutherland (US) LLP cu o entitate românească numită „Romanian-American Strategic Advancement Initiative”, descrisă ca o coaliție formată din trei companii private din sectorul energetic românesc: CIZ GAZ S.A. (Sântana de Mureș, jud. Mureș) IRIGC Impex SRL (București, Sector 1) MVN Structural Consulting SRL (București, Sector 1) Potrivit documentelor, Eversheds Sutherland a raportat încasări totale de 600.000 de dolari (aprox. 2,76 milioane lei) în trei tranșe la finalul lui 2025 (200.000 dolari pe 26 noiembrie, 300.000 dolari pe 10 decembrie și 100.000 dolari pe 11 decembrie), depuse într-un cont de tip „escrow” (cont de garanție). Din acești bani, firma ar fi plătit 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei) către subcontractantul Putala Strategies, pentru asistență tactică și de coordonare, conform aceleiași surse. [...]
România și Ucraina vor să accelereze producția comună de drone , un pas cu impact operațional direct asupra capacității de apărare pe Flancul Estic al NATO, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski , și că cei doi au convenit „să accelerăm cooperarea dintre România și Ucraina privind producția în comun de drone care pot fi desfășurate rapid”. În același mesaj, șeful statului a acuzat Rusia că, prin atacurile asupra Ucrainei și amenințarea statelor vecine din NATO, arată „un dispreț complet pentru dreptul internațional și pentru viețile cetățenilor nevinovați” și a cerut Moscovei să oprească atacurile și să intre într-un „dialog semnificativ” pentru o pace „justă și durabilă”. Ce înseamnă cooperarea pe drone, în logica apărării În formularea președintelui, miza cooperării este una pragmatică: drone „care pot fi desfășurate rapid”, adică sisteme ce pot fi produse și puse în operare într-un timp scurt, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a României. Nicușor Dan a argumentat și de ce Kievul este un partener relevant pe această linie, susținând că „experiența pe câmpul de luptă și tehnologia dronelor Ucrainei sunt atuuri strategice pentru apărarea întregului Flanc Estic”. Mesajul lui Zelenski: coordonare militară și sprijin pentru securitatea României După discuție, Volodimir Zelenski a transmis, la rândul său, un mesaj pe X, în care a spus că Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României și a invocat sprijinul constant oferit de România Ucrainei „de cinci ani”. Liderul de la Kiev a precizat că, încă din seara incidentului, armata ucraineană a fost în contact cu partea română și că a fost discutată o coordonare suplimentară la nivelul echipelor. În mesajul său, Zelenski a menționat și urări de însănătoșire pentru persoanele rănite în urma atacului cu drone asupra clădirii din Galați și a apreciat reacția României ca fiind „fermă, rapidă și principială”. Context: incidentul de la Galați și poziționarea României Discuția dintre cei doi lideri vine după incidentul de la Galați, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a provocat rănirea a două persoane, conform informațiilor prezentate de Digi24. În acest cadru, Nicușor Dan a reiterat că România „continuă să investească în consolidarea Flancului Estic al NATO și în sprijinirea Ucrainei” în demersul său de autoapărare. [...]
România a interzis funcționarea Consulatului General al Rusiei la Constanța și l-a declarat persona non grata pe consulul general , care are 72 de ore să părăsească țara, potrivit Libertatea . Măsura a fost comunicată ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev , convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că întâlnirea a avut loc „în baza acestei convocări”, iar ambasadorul a fost informat despre decizia României de a nu mai permite funcționarea consulatului de la Constanța. „Astăzi a fost convocat ambasadorul Federației Ruse în România. Tocmai am terminat întâlnirea în baza acestei convocări. A fost informat de decizia României de a nu mai permite funcționarea Consulatului general al Federației Ruse la Constanța. Am declarat persona non-grata consulul general al Federației Ruse în România și are 72 de ore pentru a părăsi teritoriul României.” Contextul imediat: incidentul cu drona de la Galați și reacția Moscovei În același context, Țoiu a afirmat că ambasadorul Rusiei a negat că drona care a căzut pe un bloc din Galați ar fi rusească, deși, potrivit ministrului, echipele din teren ar fi stabilit apartenența acesteia și faptul că avea explozibil. „Avem claritate din partea echipelor care au fost în teren privind apartenența dronei. Este o dronă a Federației Ruse care a avut și explozibil. Ambasadorul nu a confirmat acest lucru (...)” Libertatea reamintește că drona s-a prăbușit în jurul orei 02:00 pe un bloc de locuințe din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane – o mamă și fiul ei de 14 ani – au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. (Detalii în materialul anterior al publicației, aici .) Cum s-a desfășurat convocarea la MAE Discuțiile au durat aproximativ 30 de minute, însă, potrivit informațiilor Libertatea, Vladimir Lipaev nu a fost primit de ministrul Oana Țoiu, ci de „un director responsabil pentru spațiul estic” din cadrul MAE. Din perspectiva relațiilor diplomatice, decizia de a închide un consulat și de a expulza consulul general este o măsură cu impact operațional direct: reduce prezența instituțională a Rusiei în România și afectează activitatea consulară din zona Constanța, cel puțin pe termen scurt, până la eventuale clarificări sau măsuri ulterioare. [...]
