Știri
Știri din categoria Politică
O expertă avertizează că Rusia ar putea viza militar state NATO, într-un scenariu care ar forța Europa să-și recalibreze rapid prioritățile de securitate și, implicit, cheltuielile publice, potrivit Bild.
Publicația scrie că, deși Rusia „nu are, de fapt, capacități militare” pentru o confruntare directă cu Europa, ar putea totuși să „se ia” în curând de Europa pe cale militară, inclusiv prin atacuri asupra unor membri NATO precum Polonia și Germania.
În material se afirmă că Vladimir Putin ar urmări un „plan concret” și „perf id”, descris ca fiind „extrem de periculos”, însă detaliile despre această „tactică” nu sunt prezentate în conținutul disponibil public, fiind plasate în spatele abonamentului BILDplus.
Un astfel de scenariu ar muta centrul de greutate al agendei europene către apărare și descurajare militară, cu efecte directe asupra deciziilor guvernamentale și a planificării bugetare. În același timp, fără detalii verificabile despre „planul” invocat, avertismentul rămâne, în forma accesibilă, la nivel de semnal de risc, nu de evaluare operațională.
Recomandate
Rusia contestă public reacția României după incidentul cu drona și anunță represalii diplomatice , după ce MAE l-a convocat pe ambasadorul Vladimir Lipaev și a decis declararea persona non grata a consulului rus de la Constanța, împreună cu închiderea Consulatului General, potrivit News . Ambasada Rusiei la București susține că România ar fi formulat „acuzații nefondate și lipsite de obiectivitate” după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc din Galați. În comunicatul citat, instituția afirmă că partea română nu ar fi oferit „clarificări” despre modul în care experții români au stabilit apartenența națională a aparatului fără pilot. Ce reproșează Ambasada Rusiei autorităților române Potrivit comunicatului, diplomații ruși afirmă că nu ar fi primit date considerate „standard” într-un astfel de caz, inclusiv informații despre: punctul de pătrundere a dronei în spațiul aerian românesc; traiectorie, altitudine și viteză de zbor; durata în care drona s-ar fi aflat în spațiul aerian al României. Ambasada mai susține că nu ar fi fost explicate „în mod convingător” motivele pentru care Forțele Aeriene Române nu ar fi intervenit pentru neutralizarea dronei pe teritoriul României, formulare prezentată în comunicat într-o notă ironică. Miza diplomatică: persona non grata și închiderea consulatului Ambasada Rusiei afirmă că, la convocarea din 29 mai 2026, ambasadorului Vladimir Lipaev i s-a comunicat „fără niciun temei” decizia României de a-l declara persona non grata pe consulul rus la Constanța și de a închide Consulatul General al Federației Ruse. În același mesaj, ambasadorul rus transmite că „decizia privind Consulatul General al Rusiei la Constanța va fi urmată de măsuri de răspuns”, fără a detalia natura acestora. Contextul poziției României În material este menționat și faptul că Ministerul Afacerilor Externe a cerut părții ruse, după convocarea ambasadorului, „să pună capăt atacurilor împotriva Ucrainei”, arătând că acestea au „consecințe directe și grave asupra securității regionale” și că „nu poate exista niciun fel de dubiu” privind „responsabilitatea exclusivă” a Federației Ruse pentru incident. [...]
Incidentul cu drona din Galați pune presiune pe viitorul Executiv , după ce europarlamentarul Eugen Tomac – consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și vehiculat ca posibil premier – a cerut sancționarea în continuare a Rusiei și a invocat garanțiile UE și NATO, potrivit Libertatea . Tomac a reacționat vineri, 29 mai, la câteva ore după ce o dronă rusească a căzut pe un bloc de locuințe din Galați , incident descris de publicație drept „cel mai grav” de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, în urmă cu patru ani. „Este inacceptabilă și revoltătoare acțiunea iresponsabilă a Federației Ruse. Moscova încalcă flagrant în fiecare zi dreptul internațional și duce un război de agresiune care deja a depășit orice limită. România este țară membră a UE și NATO și nu vom tolera niciodată acest tip de provocare” În același mesaj, el a susținut că Rusia „trebuie și va fi în continuare sancționată” și a legat reacția de sprijinul aliaților. Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor prezentate, drona de fabricație rusească s-a prăbușit în jurul orei 2:00 pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane – o mamă și fiul ei de 14 ani – au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Context politic: Tomac, nume vehiculat pentru funcția de premier Reacția vine pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași surse, România a intrat în criză pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul a fost demis cu 281 de voturi. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a spus că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”. Consultările formale cu partidele parlamentare au început pe 18 mai. Nicușor Dan a vorbit inițial despre șansele unui „premier tehnocrat”, dar ulterior a indicat că discuțiile continuă până la conturarea „unei majorități solide, prooccidentale”. În acest context, publicația notează că există „o mare probabilitate” ca Eugen Tomac să fie varianta de prim-ministru pe care președintele o va propune Parlamentului. [...]
România poate cere consultări în NATO prin Articolul 4 , fără ca asta să însemne automat intervenție militară , după incidentul în care o dronă implicată în atacuri rusești asupra Ucrainei s-a prăbușit la Galați, potrivit Mediafax . O dronă a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite ușor, conform autorităților. Ministerul Apărării Naționale a transmis că atacurile rusești au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, iar drona care a pătruns pe teritoriul național a fost urmărită de sistemele radar până în zona municipiului Galați. Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și a anunțat că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la „această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian”, precizând că aliații și secretarul general al NATO au fost informați. Ce permite Articolul 4 și de ce contează în practică Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Elementul esențial este că Articolul 4 nu activează apărarea colectivă și nu obligă automat aliații la intervenție militară. Este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cât de des a fost folosit mecanismul Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, în special în situații de criză la granițele statelor membre sau după incidente considerate amenințări directe la adresa securității lor. Turcia a apelat la acest mecanism în mai multe rânduri. România s-a numărat printre statele care au cerut consultări în februarie 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În septembrie 2025, Polonia a invocat Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian. [...]
România cere NATO accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe anunță că pregătește un răspuns diplomatic la ceea ce numește o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian românesc, potrivit Mediafax . MAE califică incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și spune că România a informat aliații și secretarul general al NATO despre circumstanțe, solicitând măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România. „România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian. România a informat Aliații și Secretarul General al NATO asupra circumstanțelor și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din Galați, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Reacția autorităților și implicațiile de securitate MAE afirmă că Federația Rusă „continuă să fie un stat agresor” și susține că poartă „responsabilitatea directă” pentru astfel de acțiuni, anunțând că România va acționa „cu fermitate maximă” pentru creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, în vederea unei încetări „imediate și cuprinzătoare” a focului. În paralel, în momentul în care dronele rusești au apărut pe radar, avioane și un elicopter aparținând Ministerului Apărării Naționale au fost ridicate de la sol, mai notează sursa. [...]
Cancelarul Friedrich Merz își leagă agenda de reforme de stabilitatea coaliției CDU–SPD , respingând ideea unei alternative parlamentare și încercând să reducă presiunea politică internă asupra guvernului, potrivit Economica . Merz a făcut declarațiile la un eveniment al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) în orașul său natal, Arnsberg, unde a spus că Germania „are puterea pentru un nou început” și că este „personal hotărât” să facă acest lucru posibil prin guvernul său. În același timp, el a descris dezbaterea publică din Germania ca fiind una care creează frecvent impresia că țara este „complet blocată”, incapabilă să se schimbe prin propriile eforturi. Coaliția, prezentată ca singura opțiune „realistă” Pe fondul relatărilor din presa germană despre discuții în conducerea CDU privind posibilitatea înlocuirii sale din funcția de cancelar, Merz nu a abordat direct subiectul, notează Agerpres. În schimb, a insistat că alianța de guvernare dintre conservatori și social-democrați (SPD) rămâne singura formulă viabilă în Parlament. „Nu caut nicio alternativă”, a declarat el. Merz a admis totuși că și-ar fi dorit ca guvernul de coaliție să fi realizat mai mult în primul an de mandat, fără a detalia ce reforme sau obiective au rămas în urmă. Mesaj de încredere, cu trimitere la reconstrucția postbelică Declarațiile au fost făcute și în contextul marcării a 80 de ani de la Programul Neheim-Hüsten, un document timpuriu al CDU redactat în 1946 sub fostul cancelar Konrad Adenauer. Merz a invocat perioada reconstrucției postbelice, când Germania se confrunta cu ruine, foamete și greutăți, dar liderii politici ar fi găsit „curajul de a modela un nou viitor”. „De ce nu mai avem încredere în noi înșine astăzi pentru a face planuri bune de viitor?”, a întrebat Merz publicul. Prin acest mesaj, cancelarul încearcă să contracareze percepția de stagnare și să consolideze sprijinul pentru continuitatea guvernării, în condițiile în care stabilitatea coaliției este prezentată drept premisă pentru continuarea reformelor. [...]
România și Ucraina vor să accelereze producția comună de drone , un pas cu impact operațional direct asupra capacității de apărare pe Flancul Estic al NATO, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski , și că cei doi au convenit „să accelerăm cooperarea dintre România și Ucraina privind producția în comun de drone care pot fi desfășurate rapid”. În același mesaj, șeful statului a acuzat Rusia că, prin atacurile asupra Ucrainei și amenințarea statelor vecine din NATO, arată „un dispreț complet pentru dreptul internațional și pentru viețile cetățenilor nevinovați” și a cerut Moscovei să oprească atacurile și să intre într-un „dialog semnificativ” pentru o pace „justă și durabilă”. Ce înseamnă cooperarea pe drone, în logica apărării În formularea președintelui, miza cooperării este una pragmatică: drone „care pot fi desfășurate rapid”, adică sisteme ce pot fi produse și puse în operare într-un timp scurt, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a României. Nicușor Dan a argumentat și de ce Kievul este un partener relevant pe această linie, susținând că „experiența pe câmpul de luptă și tehnologia dronelor Ucrainei sunt atuuri strategice pentru apărarea întregului Flanc Estic”. Mesajul lui Zelenski: coordonare militară și sprijin pentru securitatea României După discuție, Volodimir Zelenski a transmis, la rândul său, un mesaj pe X, în care a spus că Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României și a invocat sprijinul constant oferit de România Ucrainei „de cinci ani”. Liderul de la Kiev a precizat că, încă din seara incidentului, armata ucraineană a fost în contact cu partea română și că a fost discutată o coordonare suplimentară la nivelul echipelor. În mesajul său, Zelenski a menționat și urări de însănătoșire pentru persoanele rănite în urma atacului cu drone asupra clădirii din Galați și a apreciat reacția României ca fiind „fermă, rapidă și principială”. Context: incidentul de la Galați și poziționarea României Discuția dintre cei doi lideri vine după incidentul de la Galați, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a provocat rănirea a două persoane, conform informațiilor prezentate de Digi24. În acest cadru, Nicușor Dan a reiterat că România „continuă să investească în consolidarea Flancului Estic al NATO și în sprijinirea Ucrainei” în demersul său de autoapărare. [...]
