Știri
Știri din categoria Politică
Ministerul Apărării ridică miza pe linia de atribuire a incidentului din Galați, după ce ministrul interimar Radu Miruță a respins public insinuările venite dinspre Moscova și a susținut că drona care a lovit un bloc din oraș este „fără îndoială” de fabricație rusească, potrivit Antena 3.
Miruță a declarat vineri seară, într-o conferință de presă, că identificarea se bazează pe „seria componentelor” găsite la fața locului și a transmis un mesaj direct către partea rusă: să vină să verifice „numărul de serie” al epavei, despre care spune că indică producție în Rusia.
„Vă invităm pe cei din Rusia care consideră că există detalii, în urma cărora drona asta nu ar fi rusească, de mâine să vină la sediul Direcției Generale de Informații al Armatei, unde să-și caute numărul de serie de pe produsele cu producție în Rusia.”
Intervenția ministrului vine în contextul în care, conform articolului, „diverse narative” au pus sub semnul întrebării originea dronei implicate în incidentul din dimineața aceleiași zile. Miruță a încadrat aceste mesaje ca parte a unei „ceți” induse în jurul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În același timp, poziția publică a MApN fixează o linie de comunicare oficială: incidentul este tratat ca rezultat al unui dispozitiv rusesc, iar argumentul invocat este unul tehnic (serii/identificatori ai componentelor), nu unul politic.
Potrivit Antena 3, declarația lui Miruță a venit ca răspuns la susțineri apărute în presă din partea unor oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin, care ar fi încercat să atribuie incidentul Ucrainei.
„Ei mereu reacționază așa, încep să strige «Ajutor! Vin rușii! Atacă rușii!». După care aflăm că dronele erau ucrainene”, a spus Putin.
Putin a mai afirmat, conform aceleiași surse, că Rusia „e pregătită să facă o anchetă obiectivă”, dacă i se vor furniza „obiective” și dacă i se va cere acest lucru. Articolul nu oferă detalii despre un demers oficial în acest sens sau despre pașii următori ai autorităților române.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan exclude un atac iminent asupra NATO, dar admite un risc teoretic de escaladare , într-un context în care avertismentele serviciilor americane readuc în prim-plan nevoia de pregătire defensivă pe flancul estic, potrivit Antena 3 . Întrebat joi seara, la Chișinău , despre îngrijorările privind un posibil atac al Rusiei asupra unei țări NATO, șeful statului a spus că nu vede un scenariu iminent, însă a confirmat existența unei discuții la nivel de lideri, începută „în urmă cu 3-4 luni”, fără ca aceasta să fie susținută de date concrete. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Ce înseamnă, practic, pentru postura de apărare Nicușor Dan a insistat că NATO rămâne o alianță „strict defensivă” și a plasat pregătirea militară a României și a statelor de pe flancul estic în logica unei amenințări persistente din partea Rusiei, pe care o datează de „cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. „NATO este o alianță defensivă. Și România ca parte a NATO. Rusia este o amenințare pentru țările din flancul estic de cel puțin 10 ani de la anexarea Crimeii și pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a țărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO la asta se referă.” Contextul: evaluarea serviciilor americane și mesajele de la Washington Declarațiile vin după ce serviciile secrete americane au avertizat, într-o nouă evaluare, că Vladimir Putin ar putea „testa NATO” prin acțiuni militare limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit oficialilor americani citați de Antena 3, Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac limitat asupra unui stat membru al Alianței. În același context, vizita recentă a directorului CIA la Moscova a alimentat această ipoteză, iar „publicații importante din SUA” ar fi relatat că John Ratcliffe a avertizat Rusia să nu atace NATO. Întrebat de jurnaliști, președintele Donald Trump a spus că Putin „nu va ataca teritoriul NATO”, mai notează sursa citată. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că nu există date care să indice un test al NATO de către Rusia , iar lipsa unor informații confirmate din partea serviciilor și a partenerilor ar trebui să tempereze speculațiile cu potențial de a alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Mediafax . Șeful statului a declarat joi că scenariul unor acțiuni limitate ale Federației Ruse, menite să testeze reacția Alianței Nord-Atlantice, este o ipoteză discutată „la nivel geopolitic” în ultimele luni, dar neconfirmată. Nicușor Dan a precizat că discuțiile au avut loc „în diverse formate” între lideri, însă nu sunt susținute de probe. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Mesajul politic: postură defensivă, fără schimbări anunțate În același context, președintele a reiterat că postura României și a NATO rămâne „strict defensivă”, în condițiile în care Rusia este percepută drept o amenințare pentru flancul estic „de cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. Declarațiile sugerează continuitate în linia de securitate, nu o schimbare de abordare pe baza unor avertismente neconfirmate. Contextul care a declanșat discuția: evaluări din SUA Reacția lui Nicușor Dan vine după o evaluare a serviciilor secrete americane care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea NATO” prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit materialului, oficialii americani evaluează că un astfel de atac limitat asupra unui stat membru NATO ar putea fi încercat „în următorii ani”. În același context, este menționată și o deplasare la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , pentru a avertiza Rusia să nu declanșeze atacuri, vizită descrisă ulterior de președintele Donald Trump drept „oarecum de rutină”. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial declanșează termenele de aplicare ale „Legii integrității”, inclusiv pierderea mandatului pentru aleșii cu decizii definitive , iar cazul cel mai imediat este cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care ar urma să își piardă funcția în 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, potrivit Adevărul . Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată vineri seară în Monitorul Oficial, după ce, în aceeași zi, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Șeful statului a semnat actul normativ în forma retransmisă de Parlament, deși și-a menținut criticile formulate anterior în sesizarea de neconstituționalitate depusă la Curtea Constituțională. Ce schimbă legea și când produce efecte Actul normativ stabilește că persoanele pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își vor pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția legală este încă aplicabilă. Pentru cazurile constatate după intrarea în vigoare, încetarea mandatului va opera de la data rămânerii definitive a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau a hotărârii judecătorești. Potrivit publicației, o lege intră în vigoare, în mod obișnuit, la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Un alt element important introdus este reintroducerea caracterului public al averilor demnitarilor. Începând cu 1 ianuarie 2027, ANI va genera și publica fișe privind interesele financiare ale persoanelor vizate, care vor rămâne disponibile pe site-ul instituției timp de cinci ani. Contextul CCR și forma finală Legea a parcurs un nou proces legislativ după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis, în august, eliminarea sintagmei referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. În același timp, CCR a confirmat constituționalitatea prevederii potrivit căreia aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cazul Dominic Fritz: termenul de 30 de zile și reacția primarului Dominic Fritz a declarat că promulgarea Legii ANI va duce la încetarea mandatului său în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Liderul USR susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni care l-au ales și a anunțat că va contesta măsura. „În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar al Timișoarei. 52.000 de voturi ale timișorenilor anulate, scuipate” Fritz a calificat situația drept „abuz” și „răzbunare politică” și a criticat PSD, ANI și Curtea Constituțională, afirmând că legea ar fi folosită împotriva sa din motive politice. El a mai spus că, dacă își va pierde mandatul, conducerea interimară a Primăriei va fi preluată de viceprimari, iar el va rămâne președintele USR și își va continua activitatea politică. Pentru contextul promulgării și reacția lui Fritz, Adevărul mai notează: șeful statului a semnat vineri actul normativ în forma retransmisă de Parlament și Fritz susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni . [...]
Promulgarea Legii ANI pune presiune directă pe mandatele aleșilor locali vizați de incompatibilități , cu un termen de 30 de zile pentru încetarea funcției după intrarea în vigoare, potrivit Mediafax . Reacțiile politice au fost imediate, în special din zona USR, unde ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre „doliu” și „rușine pentru România”. Diana Buzoianu a publicat pe rețelele sociale o imagine complet neagră, asociată de regulă cu un moment de doliu, însoțită de mesajul: „Ce zi plină de rușine pentru România.” Ce schimbă „amendamentul Fritz” și de ce contează operațional Legea promulgată include prevederea supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, despre care Mediafax notează că ar duce la încetarea mandatului de primar al Timișoarei deținut de liderul USR, Dominic Fritz . Concret, prevederea contestată stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, iar perioada de interdicție nu s-a încheiat, le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reacția USR și disputa privind statul de drept Dominic Fritz a avut, la rândul său, o reacție dură după promulgare, susținând că prevederea introdusă în Parlament este îndreptată împotriva sa și că mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. În mesajul citat de Mediafax, liderul USR afirmă: „Statul de drept în România nu mai există.” Fritz a acuzat o răzbunare politică și a spus că este „mai hotărât ca niciodată să continue lupta cu caracatița care ne fură banii și speranța”. Context: CCR și miza PNRR Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate în legătură cu prevederea, iar disputa a ajuns și la Bruxelles, unde liderii PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să analizeze implicațiile legii asupra statului de drept și asupra plății a 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) din PNRR. Nicușor Dan a decis să promulge legea vineri, în contextul presiunii legate de îndeplinirea unui jalon din PNRR și de termenul-limită pentru fondurile europene. [...]
Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]
Promulgarea noii legi ANI pune Timișoara în fața unei schimbări de conducere în 30 de zile , după ce actul normativ adoptat pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR include un amendament care duce la încetarea mandatului primarului Dominic Fritz, potrivit HotNews . Fritz, președinte al USR și primar al Timișoarei, a anunțat într-un mesaj video pe Facebook că, de la sfârșitul lunii septembrie, conducerea Primăriei va fi preluată interimar de echipa sa de viceprimari. El spune că va rămâne în politică, ca președinte al USR, și va continua „lupta” împotriva PSD. Ce efect produce legea și în ce calendar Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan , la câteva ore după ce a ajuns la Palatul Cotroceni. Consecința directă, în cazul lui Dominic Fritz, este încetarea mandatului de primar, deoarece a fost găsit în conflict de interese. Conform articolului, mandatul încetează la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. De ce a promulgat Nicușor Dan: presiunea PNRR Nicușor Dan a transmis că a promulgat legea „în forma” trimisă de Parlament, dar își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate depusă anterior la Curtea Constituțională. Motivul invocat pentru promulgare este riscul de a pierde bani din PNRR. Președintele afirmă că, în absența acestui risc, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare, însă: „Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”. În articol se precizează că legea ANI este un jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), și trebuia adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă banii. „Amendamentul Fritz” și de ce duce la pierderea mandatului Așa-numitul „amendament Fritz” a rămas în lege, deși USR a încercat în mai multe rânduri să îl elimine. Textul prevede încetarea de drept a funcției/mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției prevăzute de lege. HotNews notează că amendamentul a fost introdus de PSD și a trecut cu voturile AUR. Dominic Fritz își pierde mandatul deoarece a fost declarat, în iunie 2026, în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție . Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul adoptat introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese care, până în mai 2025, erau publice. În aceste fișe, ANI va publica intervale valorice cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalii complete precum până acum. De asemenea, fișele nu vor include, de exemplu, denumirea societății la care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Ce urmează Nicușor Dan le cere parlamentarilor să reia dezbaterile în sesiunea de toamnă, care începe la 1 septembrie, argumentând că „integritatea” trebuie transpusă într-o lege „dincolo de orice suspiciuni și interpretări”. În plan local, Dominic Fritz spune că viceprimarii vor asigura interimatul la Primăria Timișoara de la sfârșitul lunii septembrie, în condițiile încetării mandatului în termenul prevăzut de lege. [...]
