Știri
Știri din categoria Politică
Un sondaj CURS indică o presiune politică în creștere în București, unde majoritatea respondenților spun că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, pe fondul unei percepții larg negative despre direcția țării și a Capitalei, potrivit Adevărul. Datele sugerează un climat de nemulțumire care poate amplifica instabilitatea guvernamentală și poate influența competiția electorală locală.
Cercetarea CURS (Tip Omnibus) a fost realizată în București în perioada 22–25 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.073 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
La întrebarea privind o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, 54% dintre respondenți spun că acesta ar trebui să demisioneze, 42% sunt împotrivă, iar 4% nu au o opinie. Rezultatul indică o majoritate favorabilă demisiei în rândul bucureștenilor intervievați.
Sondajul arată o percepție negativă puternică la nivel național: 74% dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită, 19% consideră că direcția este bună, iar 7% nu au o opinie.
Și pentru București, evaluarea este preponderent negativă: 63% spun că orașul merge într-o direcție greșită, 31% cred că direcția este bună, iar 6% nu se pronunță.
Principalele probleme indicate de respondenți sunt:
Tensiunile din coaliția de guvernare sunt un subiect cu vizibilitate ridicată: 67% spun că au auzit despre ele, iar 21% au auzit, dar nu sunt foarte la curent. Doar 7% declară că nu au auzit deloc, iar 5% nu au răspuns.
În ceea ce privește intenția de vot la alegerile locale, sondajul indică o distribuție fragmentată:
Publicația notează că detalii despre opțiunea de vot sunt prezentate într-un material separat: Adevărul.
Autorii sondajului leagă tabloul general de nemulțumiri legate de trafic, costuri și funcționarea administrației, într-un context politic pe care îl descriu drept fragmentat și influențat de tensiunile actuale. În același articol este menționat și un alt material despre CURS: Adevărul.
Recomandate
PSD anunță că va încerca să blocheze în Senat vânzarea accelerată de participații ale statului la companii profitabile , invocând lipsa unei listări publice și riscul unor negocieri directe, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare: social-democrații susțin că pregătesc o intervenție legislativă care să oprească astfel de tranzacții până la finalul lui 2027. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a anunțat pe Facebook că formațiunea începe „ofensiva” în Senat pentru „apărarea companiilor profitabile ale statului” de ceea ce a numit „taifunul Bolojan”. În aceeași postare, Zamfir afirmă că ar exista un plan de „vânzare accelerată de acțiuni” prin metoda ABB (accelerated bookbuilding – o procedură de vânzare rapidă de pachete de acțiuni), fără listare la bursă și prin negociere directă. Ce spune PSD că vrea să facă în Parlament Zamfir susține că o lege ar urma să „blocheze înstrăinarea, până la 31 decembrie 2027, a acțiunilor statului la companiile profitabile”. În relatarea Mediafax, citată de publicație, el afirmă că statul ar urma să-și înstrăineze acțiunile „prin proceduri fără listare publică, prin negocieri directe”. Contextul politic: cerere de retragere a inițiativelor privind vânzările La începutul săptămânii, PSD a cerut premierului Ilie Bolojan și vicepremierului Oana Gheorghiu „retragerea imediată” din procedura legislativă a oricăror inițiative privind vânzarea unor companii de stat considerate strategice și profitabile. Potrivit unui comunicat al PSD, partidul acuză lipsă de transparență în procesul decizional și spune că nu ar fi existat consultări nici cu partenerii de coaliție, nici cu miniștrii de resort ai PSD înainte de prezentarea acestor planuri. [...]
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete , spune că a refuzat o reducere de 10% a veniturilor medicilor , iar conflictul pe această temă ar fi dus la deteriorarea relației cu premierul Ilie Bolojan , potrivit Antena 3 . Miza este una bugetară și operațională: o tăiere „contabilă”, în condițiile unui deficit mare de personal, ar fi putut afecta funcționarea sistemului sanitar. Rogobete a declarat că i s-a recomandat fie să taie 10% din veniturile personalului medical, fie să concedieze 10% dintre angajați, pentru „a ne închide pe cifră”. El a susținut că o astfel de măsură ar fi generat „haos” și „destabilizare fără precedent”, invocând un deficit de „aproape 40.000 de persoane” în sistem și faptul că medicii ar fi plătiți pentru gărzi la nivelul anului 2016. „A tăia contabil şi fără sens 10% din salariile personalului medical (...) ar fi creat un haos şi o destabilizare fără precedent a sistemului de sănătate. Şi da, m-am opus, ferm şi vehement şi public (...)” De ce contează: costuri vs. capacitate de funcționare Din perspectiva impactului, episodul indică o tensiune între țintele de economii la buget și riscul de a agrava lipsa de personal din sănătate. Rogobete a argumentat că reducerea veniturilor sau disponibilizările ar fi lovit direct în capacitatea de a asigura servicii medicale, într-un sistem deja subdimensionat. Tot el a afirmat că, dacă „astăzi medicii nu au salariile tăiate”, acest lucru s-ar datora faptului că „doi oameni” și-ar fi pus mandatul pe masă în acel moment, fără a preciza în detaliu cine este al doilea. Cronologia rupturii și efectele administrative invocate Ministrul demisionar a mai spus că problemele de comunicare între Ministerul Sănătății, Parlament și Guvern erau vizibile încă de la finalul anului trecut și că, pe fondul lipsei dialogului, „au început blocajele administrative”, ceea ce ar fi făcut „evident” că este nevoie de „o resetare”, relatează Agerpres, citată de Antena 3. În aceeași conferință de presă, în care și-a prezentat bilanțul celor 10 luni de mandat, Rogobete a adăugat că își dorește, „pe o scară de la 1 la 10”, „ca democrația din România să nu mai stea într-un singur om”. [...]
Promisiunea lui Friedrich Merz de a nu reduce pensiile de stat îngustează din start marja de reformă și riscă să împingă costurile către contribuții mai mari și presiune suplimentară pe competitivitatea economiei germane , într-un moment în care coaliția CDU/CSU–SPD ar urma să reia dosarul pensiilor după raportul unei comisii de experți, în iunie, potrivit Focus . Cancelarul (CDU) a declarat înaintea reuniunii „Christlich-Sozialen Arbeitnehmerschaft” (CDA) de la Marburg că „nu vor exista, cu noi, reduceri ale pensiilor legale” și a reiterat obiectivul unui sistem „puternic și solidar” de asigurare la bătrânețe. Publicația susține însă că mesajul a fost adresat, în realitate, partenerului de coaliție SPD, după reacțiile dure ale social-democraților la o afirmație anterioară a lui Merz, potrivit căreia pensia legală ar putea fi doar o „asigurare de bază”, completată prin economisire privată și pensii ocupaționale. De ce contează: reforma pensiilor riscă să fie blocată înainte să înceapă În analiza Focus, excluderea „oricăror reduceri” nu are sens înainte ca experții să-și prezinte propunerile, deoarece nimeni nu știe dacă un pachet coerent va include măsuri care, direct sau indirect, ar diminua cheltuiala cu pensiile. În această logică, apelul la o comisie devine mai puțin relevant dacă unele instrumente sunt eliminate din start din motive politice. Publicația amintește că, în 2025, Merz ar fi cedat în fața SPD în chestiunea reformei pensiilor, acceptând costuri suplimentare de 120 miliarde euro (aprox. 600 miliarde lei) pentru menținerea nivelului pensiilor, decizie descrisă drept un risc de „dezastru financiar”. Impact economic și politic: costuri mai mari și presiune pe piața muncii Focus subliniază că Germania are 21 de milioane de pensionari, o bază electorală importantă pentru Uniune și SPD, dar argumentează că nici această categorie nu ar avea interesul ca: contribuțiile sociale să crească în continuare; competitivitatea economiei să fie slăbită; pierderile de bunăstare să se adâncească. În același timp, publicația notează că menținerea sistemului social depinde de o economie „din nou prosperă”, iar stabilizarea finanțelor statului social ar presupune „tăieri și poveri suplimentare”, inclusiv discuții despre o durată mai mare a vieții active — măsuri nepopulare, dar prezentate ca alternative la „un «merge și-așa»” cu datorie mai mare și pierderi de locuri de muncă. Ce urmează Potrivit textului, coaliția ar fi intenționat să revină la tema pensiilor după ce comisia de experți își publică propunerile în iunie. În acest context, analiza avertizează că promisiunile politice ferme făcute înaintea acelui moment pot limita opțiunile de reformă și pot transforma negocierea din coaliție într-un exercițiu de evitare a costurilor politice, nu de rezolvare a sustenabilității sistemului. [...]
O formulare ambiguă a purtătoarei de cuvânt a Casei Albe alimentează teorii conspiraționiste după incidentul armat de la un dineu de gală la care a participat președintele SUA, Donald Trump, potrivit Bild . Cu câteva ore înainte de focurile de armă de la gala dinner-ul corespondenților, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt (28) a spus, într-un interviu acordat Fox News , că „în această sală vor fi trase în noaptea asta câteva focuri”. După incident, unii opozanți ai lui Trump au interpretat declarația ca parte a unei presupuse „înscenări” a Casei Albe, susținând că ar fi fost vorba despre un „incident fals”. Publicația notează însă că, pusă în context, fraza pare o formulare tipică, folosită în sens figurat, în legătură cu discursul lui Trump. Leavitt fusese întrebată despre conținutul discursului președintelui, iar expresia ar fi însemnat că acesta urma să livreze „replici puternice” sau „lovituri” retorice. Ce a spus, de fapt, Leavitt În dialogul redat de Bild, reporterul Fox News a întrebat dacă Trump „este gata să pornească”, iar Leavitt a răspuns zâmbind că va fi „amuzant” și „distractiv”, adăugând: „Va fi amuzant, va fi distractiv. Vor fi trase în noaptea asta câteva focuri în această sală. Așa că toată lumea ar trebui să se uite, va fi cu adevărat grozav. Abia aștept să-l aud.” Incidentul de la dineu și miza politică La câteva ore după declarație, un atacator identificat de Bild drept Cole Tomas Allen (31) ar fi trecut de controalele de securitate, a rănit prin împușcare un polițist și a fost imobilizat. Dincolo de incidentul în sine, episodul arată cât de repede pot fi transformate declarațiile publice, mai ales cele cu dublu sens, în muniție pentru narațiuni conspiraționiste. În termeni operaționali, astfel de controverse cresc presiunea pe echipa de comunicare a Casei Albe să evite formulările interpretabile, în special în contexte de securitate. [...]
Fatah își consolidează controlul local, dar alegerile au fost marcate de restricții și competiție limitată , potrivit The Jerusalem Post , care relatează despre scrutinul pentru consiliile locale din 2026 și despre criticile privind deficiențele democratice ale procesului. Fatah a susținut, prin agenția de presă WAFA (aflată sub administrația Autorității Palestiniene), că a obținut o „victorie răsunătoare” și că a câștigat majoritatea consiliilor locale, inclusiv în Jenin, oraș din nordul Cisiordaniei unde Autoritatea Palestiniană fusese acuzată anterior că a pierdut controlul în fața Jihadului Islamic Palestinian, grupare aliată Hamas. Mișcarea a mai afirmat că a format, „prin consens”, 197 de consilii municipale și sătești, în coordonare cu facțiunile naționale. Participare: 53,44% în ansamblu, 22,7% în Deir al-Balah Comisia Electorală Centrală (CEC), cu sediul la Ramallah, a indicat o prezență la vot de aproximativ 53,44%. În același timp, pentru prima dată din 2006, palestinienii au putut vota și în Deir al-Balah, în Fâșia Gaza, însă CEC a precizat că doar 70.000 de persoane erau eligibile acolo, iar prezența a fost de 22,7%. „Victorie” fără competiție: liste unice și localități fără candidați Deși Autoritatea Palestiniană a prezentat alegerile drept o îndeplinire a promisiunii președintelui Mahmoud Abbas de a transforma 2026 în „anul democrației palestiniene”, experți, activiști și instituții media internaționale au semnalat probleme în derularea scrutinului. Publicația notează că în mai multe orașe din Cisiordania, inclusiv Nablus și Ramallah, a fost depusă o singură listă, ceea ce a însemnat câștig automat, fără vot. În Qalqilya, nu a fost înregistrată nicio listă, potrivit relatării. Associated Press îl citează pe Marwan Ennabi, din Qalqilya, care a pus sub semnul întrebării relevanța scrutinului: „Asta nu e transparență. Asta e haos.” Excluderea Hamas și prezența forțelor armate lângă secții CNN a relatat că Hamas, alături de alte partide catalogate drept teroriste, a fost exclusă din alegeri, deoarece participarea ar fi impus candidaților să recunoască Israelul, să susțină soluția cu două state și să accepte programul Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OLP). În același timp, potrivit unor imagini publicate de Associated Press, forțe de poliție înarmate ale Hamas au înconjurat secțiile de votare, deși Hamas nu a avut dreptul să candideze. The Jerusalem Post mai consemnează o declarație a purtătorului de cuvânt Hamas, Hazem Qassem, care a descris organizarea alegerilor municipale în Deir al-Balah drept „un pas pozitiv și important” și a cerut organizarea de alegeri prezidențiale și legislative. [...]
Președintele Nicușor Dan reia consultările cu partidele pro-europene pe SAFE și PNRR , într-o încercare de a ține pe agendă proiectele cu impact direct asupra finanțărilor și angajamentelor României, în contextul tensiunilor politice apărute după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Întâlnirea este programată luni, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni . La discuții sunt așteptați liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, descriși de Administrația Prezidențială drept formațiuni parlamentare pro-europene. Tema anunțată a întrevederii vizează „implementarea programelor majore pentru România”, menționate explicit ca SAFE și PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență , instrumentul prin care România accesează fonduri europene condiționate de reforme și investiții). Contextul politic al consultărilor Nicușor Dan a avut consultări și miercuri cu partidele, după ce PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. În urma acelor discuții, președintele a făcut un apel la „dezescaladare” și a spus că formațiunile participante și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pe proiectele esențiale din perioada imediat următoare. În declarația redată de aceeași sursă, Nicușor Dan a afirmat că partidele și minoritățile naționale au exclus o guvernare cu „forțe anti-occidentale”, indicând explicit AUR, și a invocat, între priorități, OECD, SAFE și PNRR. „Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta.” [...]
