Știri
Știri din categoria Politică
Un sondaj CURS indică o presiune politică în creștere în București, unde majoritatea respondenților spun că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, pe fondul unei percepții larg negative despre direcția țării și a Capitalei, potrivit Adevărul. Datele sugerează un climat de nemulțumire care poate amplifica instabilitatea guvernamentală și poate influența competiția electorală locală.
Cercetarea CURS (Tip Omnibus) a fost realizată în București în perioada 22–25 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.073 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
La întrebarea privind o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, 54% dintre respondenți spun că acesta ar trebui să demisioneze, 42% sunt împotrivă, iar 4% nu au o opinie. Rezultatul indică o majoritate favorabilă demisiei în rândul bucureștenilor intervievați.
Sondajul arată o percepție negativă puternică la nivel național: 74% dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită, 19% consideră că direcția este bună, iar 7% nu au o opinie.
Și pentru București, evaluarea este preponderent negativă: 63% spun că orașul merge într-o direcție greșită, 31% cred că direcția este bună, iar 6% nu se pronunță.
Principalele probleme indicate de respondenți sunt:
Tensiunile din coaliția de guvernare sunt un subiect cu vizibilitate ridicată: 67% spun că au auzit despre ele, iar 21% au auzit, dar nu sunt foarte la curent. Doar 7% declară că nu au auzit deloc, iar 5% nu au răspuns.
În ceea ce privește intenția de vot la alegerile locale, sondajul indică o distribuție fragmentată:
Publicația notează că detalii despre opțiunea de vot sunt prezentate într-un material separat: Adevărul.
Autorii sondajului leagă tabloul general de nemulțumiri legate de trafic, costuri și funcționarea administrației, într-un context politic pe care îl descriu drept fragmentat și influențat de tensiunile actuale. În același articol este menționat și un alt material despre CURS: Adevărul.
Recomandate
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier scoate la suprafață o fractură în PNL , după ce numirea făcută de Nicușor Dan a venit „pe nepregătite” pentru conducerea partidului, potrivit HotNews . Contextul amplifică tensiunile interne: presa locală din Brașov scria încă din aprilie despre o pregătire „în secret” a lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, în jurul unei grupări din partid. Publicația locală BizBrașov relata pe 30 aprilie că „gruparea Thuma” din PNL îl pregătește pe Adrian Veștea „să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”. Câteva zile mai târziu, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, conform unui material HotNews despre votul din Parlament. Ce indică episodul despre raportul de forțe din PNL În relatarea BizBrașov , Veștea este descris ca fiind „unul din apropiații lui Hubert Thuma ”, președintele PNL Ilfov, prezentat drept unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. Publicația locală mai susține că Thuma ar fi fost „propteaua” care l-a ajutat pe Veștea să ajungă prim-vicepreședinte, prin înțelegeri cu grupări din Cluj și Ilfov pentru a urca în ierarhia liberalilor. Reacții: conducerea PNL spune că nu a fost informată HotNews notează că Adrian Veștea a fost desemnat premier „astăzi” de Nicușor Dan, iar conducerea PNL nu se aștepta la acest anunț. Ilie Bolojan a declarat că nu a fost informat, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot, ingerință, trădare”, potrivit relatării publicației. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de program și de o formulă „pro-occidentală”, după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar partidul reclamă că nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile, potrivit Ziarul Financiar . Deputatul PSD Mihai Fifor a spus că desemnarea lui Veștea este „un moment important” în procesul de formare a viitorului guvern și de conturare a unei majorități parlamentare stabile, într-un context politic pe care îl descrie drept „dificil”. Ce transmite PSD: sprijin, dar cu rezerve și condiții În declarația citată, Fifor afirmă că „obiectivul prioritar” al PSD rămâne susținerea unei guvernări pro-occidentale, bazate pe un parteneriat „solid și transparent”. În același timp, el reiterează rezervele exprimate anterior față de „orice formulă de guvernare” care ar presupune participarea lui Ilie Bolojan . „Reiterăm ferm susţinerea pentru acest parcurs, însă menţinem rezervele exprimate anterior cu privire la orice formulă de guvernare care ar presupune participarea domnului Ilie Bolojan.” Următorul pas: evaluarea programului și decizia în forurile de conducere PSD spune că așteaptă prezentarea programului de guvernare și a priorităților asumate de premierul desemnat, iar „evaluarea finală” va ține cont de compatibilitatea programului cu valorile partidului, angajamentele pro-occidentale și capacitatea de a răspunde „provocărilor economice și sociale”. Fifor mai afirmă că, întrucât nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile cu PSD, partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. [...]
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
PNL ia în calcul să conteste la CCR desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, ceea ce poate bloca procedura de formare a Guvernului , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan nu a reluat consultările formale cu partidele, prevăzute de Constituție, potrivit G4Media . Liberalii ar urma să decidă dacă sesizează Curtea Constituțională după întoarcerea liderului partidului, Ilie Bolojan, din Republica Moldova, conform informațiilor publicației. Miza este una de procedură constituțională: Articolul 103 prevede consultări cu partidele înainte de desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, iar Nicușor Dan nu ar fi organizat astfel de consultări înainte de nominalizarea lui Veștea. Președintele a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de premier. Ultimele consultări formale ale președintelui cu partidele ar fi avut loc înainte de desemnarea lui Tomac. Pe ce se bazează potențiala sesizare la CCR Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a susținut într-o postare pe Facebook că președintele nu putea desemna un nou candidat fără reluarea consultărilor cu partidele, invocând obligația de „loialitate și bună credință” în procedura de formare a Guvernului și ideea că președintele nu poate face „desemnări discreționare”. În același mesaj, Neacșu arată că PNL, având președinția Senatului, poate sesiza Curtea Constituțională. Cine poate sesiza Curtea și ce efect are decizia PNL ar putea sesiza CCR pe două rute menționate în articol: prin Mircea Abrudean, președintele Senatului; printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, în baza procedurilor prezentate de CCR pe site-ul oficial. În cazul unei sesizări, Curtea pronunță o decizie cu votul majorității judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile implicate trebuie să se conformeze, deciziile CCR având caracter general obligatoriu, potrivit prevederilor citate din Constituție (art. 147 alin. 4). Dacă PNL va merge sau nu la CCR rămâne, deocamdată, o decizie politică internă, care – în funcție de rezultat – poate transforma rapid desemnarea premierului într-un conflict juridic între autorități, cu efect direct asupra calendarului de instalare a noului Guvern. [...]
Reacția PNL la desemnarea lui Adrian Veștea ca premier riscă să deschidă un conflict instituțional cu efect direct asupra stabilității guvernării , după ce un lider influent din partid îl acuză pe președintele Nicușor Dan că a intervenit în viața internă a liberalilor fără consultare, potrivit HotNews . Robert Sighiartău, descris ca unul dintre cei mai influenți lideri PNL din Ardeal, susține că desemnarea lui Veștea – prim-vicepreședinte al PNL – ar fi fost făcută „fără consultarea partidului” și „fără existența unui mandat” din partea acestuia. În interpretarea sa, președintele „și-a asumat deschis și fără echivoc confruntarea” cu PNL prin această nominalizare. Acuzația centrală: „intervenție” în partid și o miză de fragmentare Sighiartău afirmă că gestul ar confirma „o suspiciune deja existentă”: că îndepărtarea lui Ilie Bolojan ar fi făcut parte dintr-o strategie „asumată împreună cu PSD”. În aceeași logică, el spune că scopul mișcării ar fi „fragmentarea Partidului Național Liberal”. Ce semnal transmite PNL și ce urmează Reacția indică o contestare internă a modului în care a fost făcută nominalizarea și sugerează că PNL ar putea trata desemnarea ca pe un act politic ostil, nu ca pe o soluție de guvernare. Sighiartău susține că partidul ar trebui să rămână pe „drumul început împreună cu Ilie Bolojan”. HotNews amintește contextul desemnării, într-un material separat despre declarația președintelui , disponibil aici . [...]
