Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR, pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews. Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24, comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent.
În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier.
Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”.
Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan. În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”.
Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului.
Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui.
Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta.
„Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.”
În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea interimatului blochează rectificarea bugetară și poate împinge România spre tensiuni financiare mai mari, inclusiv prin creșterea costurilor de împrumut, potrivit Adevărul . Premierul interimar spune că, în discuțiile recente cu președintele Nicușor Dan, nu a fost avansat niciun nume pentru funcția de prim-ministru, în pofida speculațiilor din spațiul public. Declarațiile au fost făcute joi seară la B1 TV, în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Guvernului. Bolojan susține că România are nevoie „urgent” de un executiv cu puteri depline, pentru a evita prelungirea unei perioade de provizorat pe care o consideră deja prea lungă. Rectificarea bugetară, miza imediată: „Acest guvern nu poate face această rectificare” Bolojan afirmă că una dintre urgențele administrative este rectificarea bugetară, care, în mod obișnuit, se face „în final de august, început de septembrie”, prin ordonanță. Un guvern interimar nu are însă competența de a adopta o astfel de ordonanță, ceea ce lasă ministere și instituții expuse la lipsă de finanțare pentru cheltuieli care nu au fost estimate corect la începutul anului. El a indicat, ca exemplu, zona de sănătate, unde cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau ambulanțe pot necesita suplimentări. În lipsa rectificării, avertizează că pot apărea blocaje, inclusiv riscul de a nu putea acoperi salarii sau alte plăți curente în anumite zone ale administrației. Presiunea datoriei: 60 de miliarde de lei pe dobânzi în 2026 Pe lângă blocajele administrative, premierul interimar a pus accent pe costul datoriei publice și pe nevoia de consolidare fiscală. El a amintit că România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB și că acesta ar urma să coboare la aproximativ 6–6,2% la finalul acestui an, dar a insistat că reducerea nu se poate face brusc. În același timp, Bolojan a spus că România va plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, adăugând că acestea reprezintă circa 3% din deficitul estimat pentru acest an. El a comparat suma cu „valoarea unei autostrăzi” și a menționat că ar însemna „mai mult de o treime” din salariile funcționarilor publici, indicând un total de circa 166 de miliarde de lei anual pentru salariile din sectorul public. Ce spune despre numele vehiculate și despre Luca Niculescu Bolojan a respins ideea că, în discuțiile cu președintele, s-ar fi discutat un nume de premier. „Am discutat cu domnul președinte în aceste zile (…) Dar nu s-a discutat despre un nume de premier, deci nu a fost avansat un astfel de nume.” Despre Luca Niculescu, unul dintre numele vehiculate, Bolojan a spus că este „un coleg de guvern bun”, secretar de stat la Externe, și a apreciat activitatea acestuia legată de aderarea României la OECD, fără să confirme existența unei candidaturi. Riscul de rating și apelul pentru o nominalizare rapidă Bolojan a avertizat că instabilitatea politică prelungită și întârzierea măsurilor fiscale pot afecta încrederea investitorilor și pot crește riscul unei retrogradări din partea agențiilor de rating. El a menționat că România a trecut în vară prin două evaluări fără să fie retrogradată, dar a spus că riscul rămâne ridicat dacă situația se prelungește. În acest context, premierul interimar și-a exprimat speranța ca președintele Nicușor Dan să facă „într-o perioadă cât mai rapidă” o nominalizare pentru funcția de prim-ministru, pentru a începe negocierile de majoritate și formarea unui nou cabinet. Totodată, el a afirmat că PSD ar fi generat criza politică prin depunerea unei moțiuni de cenzură fără o alternativă guvernamentală. „Riscul de cădere a încrederii în România este foarte mare. Iar atunci când ajungi într-o situație de downgradare (…) costurile pentru toți românii vor fi mult mai mari.” [...]
AUR își păstrează linia „anticipate”, dar lasă ușa întredeschisă pentru discuții cu PSD potrivit Antena 3 , care îl citează pe liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . Mesajul vine pe fondul criticilor interne la adresa lui George Simion și al speculațiilor privind o posibilă repoziționare a partidului în negocierile pentru o majoritate parlamentară. Peiu a respins ideea unei „revolte” sau a existenței unor tabere în AUR, susținând că este vorba doar despre „puncte de vedere” diferite, în contextul declarațiilor făcute de Mohammad Murad, Gheorghe Piperea și Marius Lulea. Ce spune Peiu despre „trio-ul” Murad–Piperea–Lulea și PSD Cei trei au apărut împreună la o emisiune la Realitatea TV, unde l-au criticat pe George Simion și au cerut ca AUR să negocieze formarea unei majorități parlamentare cu PSD. Peiu a spus că, în opinia sa, pozițiile exprimate de Murad și Piperea sunt „rezonabile”, dar nu a comentat afirmațiile lui Marius Lulea. În interpretarea lui Peiu, răspunsurile celor doi au fost date la întrebarea dacă AUR ar trebui să meargă la discuții dacă PSD invită partidul la negocieri. El a argumentat că nu poți refuza o discuție, dar a nuanțat că aceasta ar avea sens doar într-un cadru care implică participarea AUR la guvernare. „Eu aș spune că nu există tabere în AUR, există puncte de vedere.” „Această discuție se poate face numai în contextul în care am participa la guvernare.” Linia oficială: alegeri anticipate, pe fondul crizei politice Peiu a reiterat că poziția oficială a AUR pentru încheierea crizei politice rămâne organizarea de alegeri anticipate. Tot el a afirmat că partidul ar putea obține un scor care „probabil” i-ar permite să formeze guvernul și a susținut că „aritmetica parlamentară” ar arăta diferit după eventuale anticipate. În același context, Peiu a spus că percepția publică despre AUR s-ar schimba odată ajuns la putere, respingând ideea unei transformări de tip „melonizare” (referire la premierul italian Giorgia Meloni), pe care a prezentat-o ca pe o etichetă externă, nu ca pe o schimbare reală a partidului. Context: blocajul de după căderea Guvernului Bolojan Potrivit sursei, la patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, finalul crizei politice rămâne incert. Președintele Nicușor Dan nu se grăbește cu o nouă desemnare de premier, iar ultimul nume vehiculat pentru această funcție este cel al fostului ambasador Luca Niculescu. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea Guvernului Veștea au eșuat din start , după ce AUR susține că și-a anunțat din timp refuzul de a vota, iar discuțiile au rămas fără un acord politic care să livreze majoritate în Parlament, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat că i-a informat personal pe Sorin Grindeanu și Marian Neacșu că partidul nu va vota pentru „Guvernul Veștea” și că l-a sfătuit pe președintele PSD să nu îl trimită pe Adrian Veștea la sediul AUR, pentru a evita un episod public „de râs”. „Eu le-am spus: «sfatul meu este să nu-l lăsați pe domnul Veștea să se ducă la sediul AUR că se va face de râs». A fost un sfat chiar dezinteresat”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: blocajul politic prelungește guvernarea interimară Miza practică a acestui schimb de acuzații este prelungirea crizei de guvernare, într-un context în care Executivul are atribuții limitate. Antena 3 amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, inițiată de PSD și AUR, iar de atunci guvernul este interimar și „nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament”. În același interval, președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a strâns o majoritate) și Adrian Veștea, care a picat la votul din Parlament. Ce spun actorii: refuzul AUR și discuțiile despre șefia Senatului Peiu a respins ideea că George Simion ar fi făcut „alte promisiuni” către PSD și a reiterat condiția politică a AUR: dacă partidul nu este invitat la guvernare, nu votează învestirea. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a confirmat că a avut mai multe întâlniri cu liderul AUR înainte de vot, pentru a negocia susținerea parlamentarilor, și a spus că „unii au promis că vor da voturile”. În discuții ar fi existat și varianta ca șefia Senatului să revină AUR, iar Simion „nu a cerut să intre la guvernare”, conform relatării. În lipsa unei majorități, următorul pas depinde de o nouă formulă de negociere și de o nouă propunere care să treacă de votul Parlamentului, însă articolul nu indică un calendar sau un nume suplimentar. [...]
PNL și USR contestă la CCR împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților , susținând că noua formulă nu respectă ponderea partidelor rezultată din componența Parlamentului și că ar fi fost stabilită printr-o înțelegere PSD–AUR, potrivit News . Sesizarea a fost anunțată de cele două grupuri parlamentare într-o conferință comună la Parlament. Miza invocată de PNL și USR este una de reglementare și procedură parlamentară: modul de alocare a pozițiilor din Biroul Permanent ar trebui să reflecte proporțiile din Camera Deputaților, iar abaterea de la acest principiu ar încălca prevederi constituționale. Ce reclamă PNL și USR: „ponderea” din Parlament nu se regăsește în Biroul Permanent Deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că disputa nu ar fi „despre posturi”, ci despre respectarea regulilor de reprezentare în conducerea Camerei. El a indicat explicit un dezechilibru între numărul de deputați și numărul de locuri generate în Biroul Permanent, dând ca exemplu situația în care 13 deputați ai SOS România ar avea un loc, în timp ce „peste cincizeci” de deputați PNL ar genera tot un singur loc. În acest context, Dimitriu a susținut că sesizarea cere Curții Constituționale să constate încălcarea și să „anuleze această pondere” stabilită prin noua împărțire. Acuzații politice: înțelegere PSD–AUR și „abuz” procedural Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a încadrat demersul în ceea ce a numit „înțelegeri nepublice” între PSD și AUR, înainte de începerea sesiunii parlamentare. El a cerut ca situația să nu fie acceptată ca un „abuz” care să continue și a vorbit despre o „alianță toxică de guvernare PSD-AUR-SOS”. Ca element de presiune politică, PNL și USR au boicotat, miercurea trecută, activitățile parlamentare, după ce au pierdut două posturi în conducerea Camerei, acuzând o înțelegere PSD–AUR. Ce urmează Următorul pas depinde de Curtea Constituțională, care va decide dacă admite sesizarea și dacă modul de repartizare a funcțiilor din Biroul Permanent respectă cerința de reprezentare proporțională invocată de PNL și USR. În lipsa unei decizii, noua configurație rămâne în vigoare. [...]
Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]
Administrația Prezidențială spune că România nu trimite militari pe frontul din Ucraina, iar decizia aflată în Parlament vizează doar participarea a cel mult 20 de militari într-o structură de comandă NATO pe teritoriu aliat , potrivit G4Media . Președinția susține că, în ultimele zile, în online se propagă „o narațiune falsă” care „distorsionează deliberat o decizie administrativă” pentru a alimenta ideea că România ar fi atrasă în conflict. În comunicatul citat, instituția califică mesajele drept „manipulare alarmistă” și insistă că solicitarea transmisă Parlamentului nu are legătură cu trimiterea de trupe combatante în Ucraina. „România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe front.” Ce prevede, concret, solicitarea către Parlament Președinția arată că șeful statului a cerut aprobarea Parlamentului pentru participarea României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile subordonate de comandă și control. Administrația Prezidențială punctează trei elemente operaționale: nu este vorba despre prezență pe front , ci despre personal de stat major; activitatea se desfășoară în Franța și Marea Britanie , „la mii de kilometri distanță de linia frontului”, într-o structură cu caracter rotațional; militarii români ar avea rol de planificare, comandă și control , nu de luptă, iar efectivul este „extrem de redus” (cel mult 20). Contextul deciziei și pașii următori în Parlament În context, G4Media notează că președintele Nicușor Dan a cerut încuviințarea participării Armatei României în această structură, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis trimiterea solicitării către comisiile de apărare, urmând ca subiectul să ajungă pe ordinea de zi a plenului comun. Președinția leagă participarea de formate internaționale de securitate în regiunea Mării Negre și de „ Coaliția de voință pentru Ucraina ”, descrisă ca un mecanism pentru garanții politice și juridice după un eventual acord de încetare a focului. În acest cadru, instituția amintește că în 2025 a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. [...]
