Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul politic riscă să scumpească finanțarea României și să apese pe ratingul de țară, avertizează premierul interimar Ilie Bolojan într-o postare citată de Economedia. El cere desemnarea rapidă de către președinte a unui „premier credibil” și susține, ca soluție de compromis, un guvern de tehnocrați cu obiective limitate, pentru a evita costuri suplimentare „de miliarde” la nivel anual.
Bolojan leagă direct prelungirea crizei politice de creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, în condițiile în care România rămâne dependentă de finanțare prin împrumuturi. În mesajul său, premierul interimar afirmă că „instabilitatea politică majorează dobânzile” și că „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”.
„Provizoratul poate continua? Da, dar cu costuri care pot fi mai mari pentru români. În primul rând, scumpirea împrumuturilor de care finanțarea României este încă dependentă.”
Pe lângă costul datoriei, Bolojan avertizează că lipsa unei garanții privind continuitatea guvernării „îngrijorează investitorii” și se poate reflecta în evaluarea ratingului de țară. În același timp, el susține că este „absolut necesară” o rectificare bugetară, indicând explicit domenii unde fondurile ar fi pe cale să se epuizeze, precum sănătatea și transporturile.
În mesaj, premierul interimar mai spune că trebuie pregătit bugetul pentru 2027 și avertizează că, fără continuarea reformei administrației și reducerea cheltuielilor statului, nu va putea fi respectată „continuarea redresării”.
Bolojan cere instalarea rapidă a unui guvern „de încredere” și indică drept prim pas desemnarea de către președinte a unui premier „credibil”, care să negocieze sprijin parlamentar.
Ca variantă de deblocare, el propune un guvern de tehnocrați, „cu obiective clare și limitate”, între care enumeră:
Bolojan insistă însă asupra ideii de „autentic guvern de tehnocrați”, nu unul cu miniștri „controlați” politic.
În postare, premierul interimar acuză o „coaliție de facto PSD-AUR” că a lăsat România fără guvern și susține că PSD, deși ar fi coagulat o majoritate pentru doborârea guvernului, „nu a reușit sau nu a vrut” să își asume guvernarea. Totodată, afirmă că PNL, USR și UDMR ar fi propus o soluție de compromis – o rotativă la guvernare – și un premier „credibil”, pe Siegfried Mureșan, propunere pe care PSD ar fi refuzat-o.
Bolojan mai spune că nu își va da demisia, argumentând că plecarea premierului sau a unor miniștri „nu ar face decât să accentueze criza și să blocheze până și activitățile guvernamentale curente”.
Recomandate
Ilie Bolojan exclude demisia înainte de învestirea unui nou guvern , argumentând că prelungirea interimatului la Palatul Victoria ar crește costurile de finanțare ale României și ar amplifica riscurile bugetare, potrivit HotNews . Premierul spune că ieșirea rapidă din provizorat este „necesară”, chiar dacă soluția propusă nu este „ideală”. Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că instabilitatea politică se traduce direct în dobânzi mai mari la împrumuturile de care România „este încă dependentă”, chiar și în condițiile unor „rezultate financiare” bune ale guvernului. El afirmă că „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, fără a detalia un calcul sau o estimare exactă. De ce contează: costul banilor și presiunea pe buget Premierul indică două efecte imediate ale prelungirii interimatului: scumpirea împrumuturilor , pe fondul creșterii dobânzilor alimentate de instabilitatea politică; riscuri pentru ratingul de țară , din cauza lipsei unei garanții că viitorul guvern va continua reformele. Pe lângă componenta de finanțare, Bolojan invocă și o problemă de execuție bugetară: în unele domenii, fondurile aprobate „sunt pe cale să se epuizeze”, ceea ce ar face „absolut necesară” o rectificare bugetară, menționând explicit sănătatea și transporturile . Demisia, respinsă: „Ar fi iresponsabil” Bolojan infirmă speculațiile că ar putea demisiona pentru a-l forța pe președintele Nicușor Dan să grăbească desemnarea unui nou prim-ministru. El spune că o astfel de mișcare ar adânci criza și ar bloca inclusiv activitățile curente ale guvernului. „Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile asumate până când voi putea preda mandatul succesorului meu.” În lipsa unei desemnări din partea președintelui, avertizează premierul, ar crește „nervozitatea și neîncrederea”, pe fondul prelungirii blocajului și al degradării climatului democratic. Soluția propusă: guvern „neutru” de tehnocrați, cu mandat limitat Ca ieșire din impas, Bolojan avansează varianta unui guvern neutru, format din tehnocrați , cu obiective „clare și limitate”, între care: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR ; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. El insistă însă că ar trebui să fie „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul cu miniștri „controlați din birourile PSD”. În același mesaj, Bolojan reia poziția PNL de a nu vota un guvern care include PSD și susține că două variante anterioare de deblocare (asumarea guvernării de către PSD și o „rotativă”) ar fi fost refuzate de PSD. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea instabilității politice poate împinge în sus costurile de finanțare ale statului, cu efect de „miliarde anual”, și cere președintelui Nicușor Dan să desemneze urgent un prim-ministru „credibil” , potrivit Biziday . Premierul interimar susține că întârzierile blochează decizii bugetare, în condițiile în care în unele domenii „fondurile prevăzute sunt pe cale să se epuizeze”, dând ca exemple Sănătatea și Transporturile. În mesajul publicat sâmbătă seara, Bolojan respinge zvonurile privind o posibilă demisie și afirmă că o astfel de decizie „nu ar face decât să accentueze criza și să blocheze până și activitățile guvernamentale curente”. El leagă direct instabilitatea de scumpirea împrumuturilor: „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, în condițiile în care finanțarea României „este încă dependentă” de împrumuturi. Presiune pe buget și pe rating, în lipsa unui guvern „de încredere” Bolojan susține că, deși „rezultatele financiare ale guvernului sunt bune”, instabilitatea politică majorează dobânzile și poate afecta percepția investitorilor, inclusiv prin evaluarea ratingului de țară. În același timp, el afirmă că este „absolut necesară rectificarea bugetară”, deoarece, „din incompetență sau premeditat”, în unele domenii banii alocați se epuizează înainte de finalul anului. Pe lângă rectificare, premierul interimar indică și presiunea calendarului bugetar: trebuie pregătit bugetul pentru anul viitor, iar fără „continuarea reformei administrației și reducerea cheltuielilor statului” România nu ar putea „respecta continuarea redresării”, potrivit mesajului său. Soluția propusă: tehnocrați cu mandat limitat, dacă nu există asumare politică Bolojan afirmă că PNL a susținut de la început „soluția firească” a unui guvern politic, dar acuză PSD că, deși „a coagulat o majoritate pentru doborârea guvernului”, „nu a reușit sau nu a vrut să își asume această răspundere”. În acest context, spune că PNL ar susține un guvern „neutru”, format din tehnocrați, cu obiective „clare și limitate”, între care enumeră: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. Bolojan insistă însă că ar fi vorba despre „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul „cu miniștri controlați din birourile PSD”. Ce urmează: consultările, cel mai devreme marți Președintele Nicușor Dan este în Finlanda până luni, la un summit dedicat regiunii arctice, astfel că reluarea consultărilor cu partidele este așteptată „nu mai devreme de marți”, conform informațiilor din aceeași sursă. În mesajul său, Bolojan indică desemnarea rapidă a unui premier drept „primul pas pentru deblocare”. [...]
Blocajul prelungit la formarea Guvernului începe să aibă efecte operaționale, inclusiv asupra rectificării bugetare , iar președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între patru scenarii de deblocare, potrivit Antena 3 . România se află „din nou în fața unui blocaj total” la aproape patru luni de la începutul crizei politice, în condițiile în care nu există o majoritate de 233 de voturi în Parlament pentru învestirea unui nou Executiv. În acest context, șeful statului ar urma să decidă dacă menține actuala formulă interimară, încearcă desemnarea unui premier pentru a testa o majoritate, oferă mandatul către PSD sau AUR ori deschide calea către alegeri anticipate. Presiunea crește: Guvernul interimar spune că e blocat pe decizii cheie Negocierile dintre partide par să fi revenit la punctul de plecare, iar discuțiile despre un „guvern de armistițiu” sau un guvern tehnocrat, invocate de premierul interimar Ilie Bolojan , sunt prezentate ca semn că nu s-a conturat o majoritate politică. În același timp, Bolojan a indicat limitele funcționării unui guvern interimar fără sprijin parlamentar, afirmând că Executivul este blocat în privința unor decizii importante, inclusiv a rectificării bugetare. PSD respinge tehnocrații și cere desemnarea unui premier Reacția PSD a venit prin Sorin Grindeanu , care a transmis că social-democrații nu mai susțin varianta unui guvern tehnocrat și că soluția trebuie să fie una politică. Grindeanu a cerut președintelui să desemneze un premier chiar și în lipsa unei majorități clare, argumentând că majoritatea trebuie „testată” în Parlament. Tot în ultima săptămână a fost vehiculată în spațiul public varianta desemnării lui Luca Niculescu ca premier, însă scenariul ar fi fost respins de principalele partide parlamentare, conform aceleiași surse. Cele patru opțiuni aflate pe masa președintelui Antena 3 descrie patru scenarii pe care Nicușor Dan le-ar avea pentru a încerca deblocarea: Menținerea lui Ilie Bolojan ca premier interimar pe termen lung , în lipsa desemnării unui alt candidat. În PNL ar exista voci care avansează ideea unei prelungiri chiar până în 2028, însă problema rămâne capacitatea limitată a interimarului de a lua decizii esențiale, precum rectificarea bugetară. Formarea unei majorități PSD–PNL–USR–UDMR , după desemnarea unui premier. Sursa notează însă că acesta pare cel mai îndepărtat scenariu, având în vedere blocajul din ultimele patru luni. Mandat pentru PSD sau AUR , în condițiile în care ar exista discuții despre încercări de a construi o majoritate, inclusiv prin atragerea de parlamentari din alte grupuri. Este menționată și posibilitatea desemnării lui Sorin Grindeanu, care susține că ar avea șanse mai mari decât un premier independent să obțină 233 de voturi, deși nici PSD nu are în prezent această majoritate. Desemnarea unui premier care nu va trece de Parlament, pentru a declanșa procedura anticipatelor , prin respingerea succesivă a propunerilor. Separat, au circulat „zvonuri” despre o posibilă demisie a lui Ilie Bolojan din funcția de premier interimar, însă Guvernul le-a respins, iar purtătorul de cuvânt al Executivului le-a catalogat drept „fake news”, potrivit articolului. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea interimatului blochează rectificarea bugetară și poate împinge România spre tensiuni financiare mai mari, inclusiv prin creșterea costurilor de împrumut, potrivit Adevărul . Premierul interimar spune că, în discuțiile recente cu președintele Nicușor Dan, nu a fost avansat niciun nume pentru funcția de prim-ministru, în pofida speculațiilor din spațiul public. Declarațiile au fost făcute joi seară la B1 TV, în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Guvernului. Bolojan susține că România are nevoie „urgent” de un executiv cu puteri depline, pentru a evita prelungirea unei perioade de provizorat pe care o consideră deja prea lungă. Rectificarea bugetară, miza imediată: „Acest guvern nu poate face această rectificare” Bolojan afirmă că una dintre urgențele administrative este rectificarea bugetară, care, în mod obișnuit, se face „în final de august, început de septembrie”, prin ordonanță. Un guvern interimar nu are însă competența de a adopta o astfel de ordonanță, ceea ce lasă ministere și instituții expuse la lipsă de finanțare pentru cheltuieli care nu au fost estimate corect la începutul anului. El a indicat, ca exemplu, zona de sănătate, unde cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau ambulanțe pot necesita suplimentări. În lipsa rectificării, avertizează că pot apărea blocaje, inclusiv riscul de a nu putea acoperi salarii sau alte plăți curente în anumite zone ale administrației. Presiunea datoriei: 60 de miliarde de lei pe dobânzi în 2026 Pe lângă blocajele administrative, premierul interimar a pus accent pe costul datoriei publice și pe nevoia de consolidare fiscală. El a amintit că România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB și că acesta ar urma să coboare la aproximativ 6–6,2% la finalul acestui an, dar a insistat că reducerea nu se poate face brusc. În același timp, Bolojan a spus că România va plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, adăugând că acestea reprezintă circa 3% din deficitul estimat pentru acest an. El a comparat suma cu „valoarea unei autostrăzi” și a menționat că ar însemna „mai mult de o treime” din salariile funcționarilor publici, indicând un total de circa 166 de miliarde de lei anual pentru salariile din sectorul public. Ce spune despre numele vehiculate și despre Luca Niculescu Bolojan a respins ideea că, în discuțiile cu președintele, s-ar fi discutat un nume de premier. „Am discutat cu domnul președinte în aceste zile (…) Dar nu s-a discutat despre un nume de premier, deci nu a fost avansat un astfel de nume.” Despre Luca Niculescu, unul dintre numele vehiculate, Bolojan a spus că este „un coleg de guvern bun”, secretar de stat la Externe, și a apreciat activitatea acestuia legată de aderarea României la OECD, fără să confirme existența unei candidaturi. Riscul de rating și apelul pentru o nominalizare rapidă Bolojan a avertizat că instabilitatea politică prelungită și întârzierea măsurilor fiscale pot afecta încrederea investitorilor și pot crește riscul unei retrogradări din partea agențiilor de rating. El a menționat că România a trecut în vară prin două evaluări fără să fie retrogradată, dar a spus că riscul rămâne ridicat dacă situația se prelungește. În acest context, premierul interimar și-a exprimat speranța ca președintele Nicușor Dan să facă „într-o perioadă cât mai rapidă” o nominalizare pentru funcția de prim-ministru, pentru a începe negocierile de majoritate și formarea unui nou cabinet. Totodată, el a afirmat că PSD ar fi generat criza politică prin depunerea unei moțiuni de cenzură fără o alternativă guvernamentală. „Riscul de cădere a încrederii în România este foarte mare. Iar atunci când ajungi într-o situație de downgradare (…) costurile pentru toți românii vor fi mult mai mari.” [...]
Traian Băsescu spune că alegerile anticipate sunt o opțiune constituțională pentru deblocarea formării guvernului , pe fondul disputelor politice care, în opinia sa, „scufundă țara”, potrivit news.ro . Fostul președinte a declarat la Digi24 că scenariul anticipatelor este „categoric” fezabil, argumentând că mecanismul există în Constituție și ar putea fi folosit pentru a „îndrepta toate erorile” rezultate, în formularea sa, din „alegerile catastrofale” din 2024. Anticipatele, prezentate ca soluție de ieșire din blocaj Băsescu a susținut că România nu ar trebui să respingă „acest exercițiu democratic” doar pentru că nu a fost folosit până acum, insistând că anticipatele pot funcționa ca o cale de resetare politică atunci când negocierile pentru guvern eșuează. Critici la ideea suspendării președintelui În același context, fostul șef al statului a respins scenariul suspendării președintelui, pe care l-a descris drept o „copilărie” și un risc de ridicol instituțional, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale, pe care o invocă drept un precedent de „batjocorire” a democrației. „Exclud o astfel de posibilitate, să facem cu președintele un hopa mitică, azi îl suspend, mâine îl pun la loc.” „Linii roșii” care „scufundă țara” și acuzația de „sabotaj” Referindu-se la blocajul privind numirea guvernului, Băsescu a spus că ajunge să se întrebe dacă liderii politici acționează „deliberat” pentru a sabota, invocând explicit nume precum Sorin Grindeanu , Ilie Bolojan și președintele (fără a detalia funcțiile sau rolurile lor în negocieri, dincolo de menționarea lor în declarație). „Este inadmisibil să nu găsești o soluție și să ții niște așa-numite linii roșii care scufundă țara.” În opinia sa, astfel de „linii roșii” nu ar fi practicate de „niciun politician occidental” dacă efectul este blocarea soluțiilor politice. Din informațiile disponibile în material, declarațiile nu includ un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor, ci se limitează la evaluarea fezabilității și la critica impasului politic. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
