Tag: bihor
Știri despre „bihor”
Numărul firmelor radiate în 2025 a crescut ușor - București și Ilfov au înregistrat cele mai multe radieri
Potrivit Economica.net , Bucureștiul a înregistrat în 2025 nu mai puțin de 14.763 de radieri de firme, în creștere cu 13,72% față de 2024 , ceea ce consolidează capitala ca pol principal al activității economice dar și al riscurilor și vulnerabilităților asociate mediului de afaceri urban. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului , capitala se detașează net de celelalte județe, indicând o intensificare a ieșirilor din piață într-un context economic încă volatil și impredictibil. În topul județelor cu cele mai multe radieri după București se află Cluj (4.244 radieri, în scădere cu 1,07%), Constanța (3.354, în creștere cu 6,04%), Bihor (3.330, +18,76%), Ilfov (3.200, +21,77%) și Timiș (3.169, -7,64%). Zonele urbane și periurbane cu dinamism economic ridicat continuă să concentreze cele mai multe închideri de firme, dar evoluțiile sunt inegale, unele județe marcând creșteri accelerate, în timp ce altele semnalează o temperare a fenomenului. Județ / zonă Radieri 2025 Evoluție față de 2024 Municipiul București 14.763 +13,72% Cluj 4.244 -1,07% Constanța 3.354 +6,04% Bihor 3.330 +18,76% Ilfov 3.200 +21,77% Timiș 3.169 -7,64% De partea cealaltă, județele cu cele mai puține radieri în 2025 au fost Ialomița (532, -4,66%), Călărași (569, -1,39%) și Giurgiu (658, +10,22%). Chiar dacă valorile absolute sunt mici, unele dintre aceste județe au înregistrat procente de creștere semnificative. Dâmbovița (-31,98%), Harghita (-21,22%) și Botoșani (-19,58%) au avut cele mai mari scăderi procentuale ale numărului de radieri, ceea ce poate sugera o relativă stabilitate sau o activitate economică redusă. În funcție de domeniul de activitate, cele mai multe firme radiate proveneau din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și din activități conexe auto (18.554 de radieri, în scădere cu 2,85% față de 2024). Alte domenii afectate au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (7.596, -14,30%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (6.835, -6,13%) și transportul și depozitarea (6.782, -12,32%). Această distribuție confirmă că domeniile care presupun costuri operaționale ridicate și expunere la schimbări de consum sunt cele mai vulnerabile în perioadele economice incerte. Radierile lunare au cunoscut un vârf în decembrie 2025 , când au fost înregistrate 8.426 de firme închise, dintre care 1.293 doar în București. La nivel județean, Cluj (473), Ilfov și Constanța (357 fiecare), Iași (323) și Timiș (315) au completat clasamentul celor mai afectate zone în ultima lună a anului. Acest vârf este cel mai probabil legat de ajustări fiscale și închideri de an financiar, fiind un comportament obișnuit în rândul firmelor inactive sau aflate în prag de insolvență. Fenomenul radierilor, deși face parte dintr-un ciclu economic normal, oferă o radiografie a sectoarelor și regiunilor aflate sub presiune. Creșterea numărului de radieri în marile județe nu indică doar eșecuri punctuale, ci mai ales o dinamică economică intensă, în care companiile se nasc și dispar într-un ritm alert, într-un mediu concurențial dur. [...]
Apă termală de 70°C sub Munții Apuseni; Budureasa speră la fonduri pentru primul foraj geotermal
Comuna Budureasa din județul Bihor ar putea deveni prima localitate montană din regiune care își încălzește clădirile publice cu apă geotermală , dacă reușește să obțină finanțarea necesară pentru un foraj la 2.000 de metri adâncime, informează Observator . Conform edilului Adrian Magda , zăcământul de apă termală existent în subsolul comunei ar avea temperaturi cuprinse între 60 și 70 de grade Celsius și ar putea acoperi integral necesarul de energie termică al instituțiilor publice locale. Autoritățile locale au deja licența de exploatare , însă pentru a începe forajul este nevoie de aproximativ 3 milioane de euro, echivalentul a 36 de milioane de lei. Proiectul a fost deja depus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în speranța atragerii fondurilor europene necesare. Dacă va fi aprobat, sistemul de termoficare va permite încălzirea primăriei, școlilor, grădinițelor, căminului cultural, dispensarului uman și viitorului muzeu local. În prezent, întreaga comună – inclusiv instituțiile publice – se bazează pe lemne pentru încălzire, o soluție tot mai costisitoare și ineficientă în contextul actual. Potrivit primarului, zăcământul din Budureasa nu a fost exploatat niciodată, iar acest prim foraj ar deschide calea către o alternativă ecologică și sustenabilă. „Avem toate premisele tehnice și naturale pentru un sistem de încălzire geotermal. Sperăm să reușim cât mai curând să atragem banii necesari”, a declarat Adrian Magda pentru publicația Bihoreanul , citată de Observator. Proiectul de la Budureasa poate deveni un model pentru alte localități montane din România, în special în contextul în care resursele regenerabile capătă tot mai multă importanță în strategiile energetice locale. Dacă va avea succes, investiția ar transforma comuna într-un exemplu de utilizare inteligentă a resurselor naturale proprii, reducând în același timp presiunea asupra pădurilor și costurile administrației. [...]