Știri
Știri din categoria Politică
PSD și AUR au nevoie de încă 14 voturi pentru a demite Guvernul Bolojan pe 5 mai, iar această aritmetică fragilă poate prelungi incertitudinea politică într-un moment în care liderul AUR condiționează sprijinul de un pachet de măsuri și împinge discursul spre anticipate, potrivit Euronews.
George Simion a anunțat că AUR depune moțiune de cenzură pe 5 mai „pentru a demite Guvernul Bolojan”, după ce Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) au spus, la rândul lor, că vor depune o moțiune comună. Publicația notează însă că poziția PSD nu este pe deplin clară, „taberele” fiind împărțite.
Pentru demiterea Guvernului este nevoie de 233 de voturi. Conform calculelor prezentate, PSD și AUR ar avea împreună 219 voturi, ceea ce înseamnă un deficit de 14 voturi pentru a trece moțiunea.
Euronews publică și distribuția mandatelor pe grupuri parlamentare:
Simion și-a justificat demersul printr-o combinație de teme economice și instituționale, susținând că moțiunea ar urmări „oprirea vânzării activelor strategice”, cu referire la Hidroelectrica, și invocând nemulțumiri legate de cheltuielile statului, pensii înghețate, inflație și deficit.
„Dacă totul merge conform planului, pe 5 mai avem vot. Votăm pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor.”
Totodată, liderul AUR a spus că va cere punerea pe ordinea de zi a unor inițiative legislative privind:
În material este citată o declarație a lui Sorin Grindeanu, la Radio România Actualități, potrivit căreia PSD „a anunțat că nu face majoritate cu AUR”, invocând diferențe de poziționare, inclusiv pe tema Ucrainei și a agresiunii Rusiei.
Această distanțare complică scenariul unei moțiuni reușite: chiar dacă PSD și AUR ar încerca să coaguleze voturi suplimentare, rămâne întrebarea de unde ar veni cele 14 voturi lipsă și în ce condiții politice.
Simion afirmă că se așteaptă la voturi „de la toate partidele” și susține că AUR vizează alegeri anticipate, dar spune că nu vrea „să vândă iluzii” până nu vede rezultatul moțiunii. În același timp, a vorbit și despre posibilitatea suspendării lui Nicușor Dan, dacă acesta nu acceptă un premier „agreat de AUR”, după ce „pasul 1” ar fi realizat (strângerea de semnături și moțiunea de cenzură).
În lipsa unei majorități deja conturate, miza imediată rămâne capacitatea inițiatorilor de a atrage voturi peste cele 219 estimate, într-un Parlament în care poziționările publice ale partidelor fac dificilă o coagulare rapidă în jurul moțiunii.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea instabilității politice poate împinge în sus costurile de finanțare ale statului, cu efect de „miliarde anual”, și cere președintelui Nicușor Dan să desemneze urgent un prim-ministru „credibil” , potrivit Biziday . Premierul interimar susține că întârzierile blochează decizii bugetare, în condițiile în care în unele domenii „fondurile prevăzute sunt pe cale să se epuizeze”, dând ca exemple Sănătatea și Transporturile. În mesajul publicat sâmbătă seara, Bolojan respinge zvonurile privind o posibilă demisie și afirmă că o astfel de decizie „nu ar face decât să accentueze criza și să blocheze până și activitățile guvernamentale curente”. El leagă direct instabilitatea de scumpirea împrumuturilor: „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, în condițiile în care finanțarea României „este încă dependentă” de împrumuturi. Presiune pe buget și pe rating, în lipsa unui guvern „de încredere” Bolojan susține că, deși „rezultatele financiare ale guvernului sunt bune”, instabilitatea politică majorează dobânzile și poate afecta percepția investitorilor, inclusiv prin evaluarea ratingului de țară. În același timp, el afirmă că este „absolut necesară rectificarea bugetară”, deoarece, „din incompetență sau premeditat”, în unele domenii banii alocați se epuizează înainte de finalul anului. Pe lângă rectificare, premierul interimar indică și presiunea calendarului bugetar: trebuie pregătit bugetul pentru anul viitor, iar fără „continuarea reformei administrației și reducerea cheltuielilor statului” România nu ar putea „respecta continuarea redresării”, potrivit mesajului său. Soluția propusă: tehnocrați cu mandat limitat, dacă nu există asumare politică Bolojan afirmă că PNL a susținut de la început „soluția firească” a unui guvern politic, dar acuză PSD că, deși „a coagulat o majoritate pentru doborârea guvernului”, „nu a reușit sau nu a vrut să își asume această răspundere”. În acest context, spune că PNL ar susține un guvern „neutru”, format din tehnocrați, cu obiective „clare și limitate”, între care enumeră: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. Bolojan insistă însă că ar fi vorba despre „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul „cu miniștri controlați din birourile PSD”. Ce urmează: consultările, cel mai devreme marți Președintele Nicușor Dan este în Finlanda până luni, la un summit dedicat regiunii arctice, astfel că reluarea consultărilor cu partidele este așteptată „nu mai devreme de marți”, conform informațiilor din aceeași sursă. În mesajul său, Bolojan indică desemnarea rapidă a unui premier drept „primul pas pentru deblocare”. [...]
Blocajul prelungit la formarea Guvernului începe să aibă efecte operaționale, inclusiv asupra rectificării bugetare , iar președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între patru scenarii de deblocare, potrivit Antena 3 . România se află „din nou în fața unui blocaj total” la aproape patru luni de la începutul crizei politice, în condițiile în care nu există o majoritate de 233 de voturi în Parlament pentru învestirea unui nou Executiv. În acest context, șeful statului ar urma să decidă dacă menține actuala formulă interimară, încearcă desemnarea unui premier pentru a testa o majoritate, oferă mandatul către PSD sau AUR ori deschide calea către alegeri anticipate. Presiunea crește: Guvernul interimar spune că e blocat pe decizii cheie Negocierile dintre partide par să fi revenit la punctul de plecare, iar discuțiile despre un „guvern de armistițiu” sau un guvern tehnocrat, invocate de premierul interimar Ilie Bolojan , sunt prezentate ca semn că nu s-a conturat o majoritate politică. În același timp, Bolojan a indicat limitele funcționării unui guvern interimar fără sprijin parlamentar, afirmând că Executivul este blocat în privința unor decizii importante, inclusiv a rectificării bugetare. PSD respinge tehnocrații și cere desemnarea unui premier Reacția PSD a venit prin Sorin Grindeanu , care a transmis că social-democrații nu mai susțin varianta unui guvern tehnocrat și că soluția trebuie să fie una politică. Grindeanu a cerut președintelui să desemneze un premier chiar și în lipsa unei majorități clare, argumentând că majoritatea trebuie „testată” în Parlament. Tot în ultima săptămână a fost vehiculată în spațiul public varianta desemnării lui Luca Niculescu ca premier, însă scenariul ar fi fost respins de principalele partide parlamentare, conform aceleiași surse. Cele patru opțiuni aflate pe masa președintelui Antena 3 descrie patru scenarii pe care Nicușor Dan le-ar avea pentru a încerca deblocarea: Menținerea lui Ilie Bolojan ca premier interimar pe termen lung , în lipsa desemnării unui alt candidat. În PNL ar exista voci care avansează ideea unei prelungiri chiar până în 2028, însă problema rămâne capacitatea limitată a interimarului de a lua decizii esențiale, precum rectificarea bugetară. Formarea unei majorități PSD–PNL–USR–UDMR , după desemnarea unui premier. Sursa notează însă că acesta pare cel mai îndepărtat scenariu, având în vedere blocajul din ultimele patru luni. Mandat pentru PSD sau AUR , în condițiile în care ar exista discuții despre încercări de a construi o majoritate, inclusiv prin atragerea de parlamentari din alte grupuri. Este menționată și posibilitatea desemnării lui Sorin Grindeanu, care susține că ar avea șanse mai mari decât un premier independent să obțină 233 de voturi, deși nici PSD nu are în prezent această majoritate. Desemnarea unui premier care nu va trece de Parlament, pentru a declanșa procedura anticipatelor , prin respingerea succesivă a propunerilor. Separat, au circulat „zvonuri” despre o posibilă demisie a lui Ilie Bolojan din funcția de premier interimar, însă Guvernul le-a respins, iar purtătorul de cuvânt al Executivului le-a catalogat drept „fake news”, potrivit articolului. [...]
Traian Băsescu spune că alegerile anticipate sunt o opțiune constituțională pentru deblocarea formării guvernului , pe fondul disputelor politice care, în opinia sa, „scufundă țara”, potrivit news.ro . Fostul președinte a declarat la Digi24 că scenariul anticipatelor este „categoric” fezabil, argumentând că mecanismul există în Constituție și ar putea fi folosit pentru a „îndrepta toate erorile” rezultate, în formularea sa, din „alegerile catastrofale” din 2024. Anticipatele, prezentate ca soluție de ieșire din blocaj Băsescu a susținut că România nu ar trebui să respingă „acest exercițiu democratic” doar pentru că nu a fost folosit până acum, insistând că anticipatele pot funcționa ca o cale de resetare politică atunci când negocierile pentru guvern eșuează. Critici la ideea suspendării președintelui În același context, fostul șef al statului a respins scenariul suspendării președintelui, pe care l-a descris drept o „copilărie” și un risc de ridicol instituțional, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale, pe care o invocă drept un precedent de „batjocorire” a democrației. „Exclud o astfel de posibilitate, să facem cu președintele un hopa mitică, azi îl suspend, mâine îl pun la loc.” „Linii roșii” care „scufundă țara” și acuzația de „sabotaj” Referindu-se la blocajul privind numirea guvernului, Băsescu a spus că ajunge să se întrebe dacă liderii politici acționează „deliberat” pentru a sabota, invocând explicit nume precum Sorin Grindeanu , Ilie Bolojan și președintele (fără a detalia funcțiile sau rolurile lor în negocieri, dincolo de menționarea lor în declarație). „Este inadmisibil să nu găsești o soluție și să ții niște așa-numite linii roșii care scufundă țara.” În opinia sa, astfel de „linii roșii” nu ar fi practicate de „niciun politician occidental” dacă efectul este blocarea soluțiilor politice. Din informațiile disponibile în material, declarațiile nu includ un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor, ci se limitează la evaluarea fezabilității și la critica impasului politic. [...]
Serbia intră oficial în regim de alegeri anticipate, cu efect direct asupra stabilității politice și a direcției pro-UE a țării , după ce președintele Aleksandar Vucic a anunțat că scrutinul parlamentar va avea loc pe 25 octombrie și că va semna decretul de dizolvare a parlamentului, potrivit G4Media . Vucic a făcut anunțul într-un interviu pentru televiziunea publică RTS, iar informația este transmisă de AFP și preluată de Agerpres. Dizolvarea legislativului este pasul formal necesar pentru convocarea alegerilor anticipate, pe care liderul sârb le-a promis luna trecută. De ce contează: încercare de ieșire din criză, pe fondul protestelor și al presiunilor externe Președintele sârb a susținut că alegerile ar putea închide actuala criză politică. „Cred că, în cele din urmă, după alegeri, vom reuşi să ieşim din această criză” Contextul este unul tensionat: Vucic se confruntă cu proteste de stradă organizate de opoziția pro-occidentală, despre care el afirmă că ar fi „dirijate din Occident”. În paralel, la Bruxelles este acuzat de subminarea democrației, reducerea libertății presei, ineficiența luptei anticorupție și de refuzul Belgradului de a se alinia sancțiunilor UE împotriva Rusiei, în condițiile în care Serbia își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Rolul mișcării studențești și miza electorală Alegerile anticipate au fost cerute „de mult timp” de o mișcare studențească de protest. Manifestațiile au fost alimentate și de un accident la gara din Novi Sad , unde prăbușirea unui acoperiș a ucis 16 persoane în noiembrie 2024, protestatarii considerând tragedia o ilustrare a corupției. Deși mișcarea de protest pare să-și fi pierdut din avânt, studenții au anunțat că vor veni cu propria listă de candidați la alegerile anticipate. Ce urmează: Vucic sugerează o revenire la funcția de premier Aleksandar Vucic, ales președinte în 2017 și reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani, a spus recent că va demisiona imediat după convocarea oficială a alegerilor legislative pentru a-și lansa campania, sugerând ambiția de a reveni ca prim-ministru, funcție pe care a ocupat-o înainte de a deveni președinte. [...]
