Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan condiționează o eventuală plecare de la Palatul Victoria de existența unor reforme „cu finanțare”, susținând că, în lipsa lor, miza este menținerea stabilității guvernării și evitarea revenirii la practici bugetare care împing statul spre împrumuturi scumpe, potrivit Stirile Pro TV.
Bolojan a spus, marți, că ar face un pas înapoi „mâine” dacă ar exista „posibilități financiare mari” nefolosite de guvern sau dacă PSD ar veni cu „propuneri de reformă” care „ar fi schimbat viața românului” și ar avea acoperire financiară. În schimb, în actualul context, premierul afirmă că „se face doar circ” și că Guvernul are responsabilitatea de a asigura stabilitatea atât timp cât există sprijin parlamentar.
În declarațiile citate, șeful Executivului a plasat discuția despre schimbarea premierului în logica guvernării pe termen scurt: stabilizare și accelerarea proiectelor, astfel încât „fiecare zi” în care guvernul rămâne în funcție „să nu fie o zi pierdută”.
El a susținut că actualul guvern a „tăiat privilegii”, a „redus deficitul” și a făcut reforme „cu frâna de mână tras”, adăugând că drumul nu este ușor și mulțumind celor care au acceptat „neajunsuri” generate de măsuri.
„Dacă nu facem ce trebuie, e doar o problemă de timp până ne întoarcem de unde am plecat”, a afirmat Bolojan.
Un alt punct central al mesajului a vizat modul de utilizare a banilor publici. Bolojan a spus că nu mai poate fi acceptat ca bugetul să fie folosit ca o „pușculiță” pentru a acoperi „incompetență administrativă” sau „cheltuieli exagerate” și a exprimat speranța că și PSD va renunța la astfel de „apucături”.
Premierul a avertizat și asupra promisiunilor fără acoperire, pe care le leagă de riscul de a ajunge la împrumuturi „la niște dobânzi foarte mari” și, implicit, la „o fundătură”.
Din informațiile prezentate, Bolojan indică drept prioritate menținerea guvernării cât timp există sprijin parlamentar și urgentarea unor proiecte în perioada imediat următoare, însă nu detaliază în acest material care sunt proiectele concrete ce ar urma accelerate.
Recomandate
USR acuză o „conducere din umbră” a noului Guvern, cu potențiale efecte asupra continuității reformelor , după ce președintele partidului, Dominic Fritz , a susținut la RFI că „premierul real este Sorin Grindeanu ”, iar autoritatea premierului Luca Niculescu „este mică din prima zi”, potrivit Mediafax . Fritz a explicat că USR a votat împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu, invocând felul în care au decurs discursurile din Parlament: în timp ce intervenția premierului ar fi fost acoperită de „o mare gălăgie în sală”, liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi venit ulterior „și a dat el de fapt linii”, inclusiv „teme” și „termene”, comportându-se „ca liderul acestui Guvern”, conform declarațiilor citate. Miza: cine controlează decizia și ce se întâmplă cu reformele În lectura liderului USR, configurația de putere din noul Executiv ar putea influența direct soarta reformelor începute de fostul Guvern Bolojan. Fritz a descris două direcții posibile: unele reforme nepopulare, contestate anterior de PSD, ar putea fi păstrate „tocmai pentru că nu sunt bani” și pentru că au fost motivate de „disciplină bugetară”; o altă categorie de reforme ar urma să fie „date înapoi” (rollback), în special cele care „ating direct interesele rețelelor mafiote în jurul PSD”, caz în care USR spune că va urmări atent deciziile noului cabinet. Schimb de replici cu Grindeanu și avertisment privind atacuri la adresa foștilor miniștri USR Fritz a reacționat și la o declarație a lui Sorin Grindeanu făcută marți în Parlament despre USR, în care liderul PSD a afirmat: „Ați venit la guvernare cu discursuri de reformă, independență. Plecați cu un lider condamnat și cu agenda publică plină de ură și istericale”. În răspunsul său, Fritz a spus că este „o aberație” ideea că ar fi condamnat și a susținut că „singurul condamnat” aflat „în Guvernul României și într-o funcție înaltă” ar fi „domnul Neacșu, noul ministru de Interne”. Totodată, liderul USR a afirmat că se așteaptă ca foștii miniștri USR să devină „o țintă masivă” a unei „campanii de dezinformare”, pe fondul unei presupuse agende de „răzbunare” pentru reformele promovate de USR. [...]
PSD își construiește o „ieșire” din guvernare prin mutarea vinei pentru austeritate și blocaje bugetare , într-o strategie care riscă să complice adoptarea rectificării și gestionarea proiectelor publice, potrivit unei analize publicate de G4Media . Discuția are loc în contextul pregătirii bugetului de către Guvernul condus de Luca Niculescu și al presiunilor din economie care afectează veniturile și cheltuielile statului. În emisiunea „Harta de Impact”, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) au descris drept problemă structurală felul în care sunt construite bugetele: venituri supraestimate și cheltuieli subevaluate. La aceasta se adaugă, potrivit discuției, șocuri care apasă direct pe buget, precum creșterea prețului carburanților și scăderea încasărilor din accize, cu efecte în lanț asupra costurilor din servicii publice (de la ambulanțe la pompieri). Concluzia este că o rectificare bugetară devine dificil de evitat. „Este evident de ce este nevoie de rectificare bugetară.” „Țapi ispășitori” și evaluarea la șase luni: mecanism de presiune și posibilă rampă de ieșire Unghiul politic al analizei este că PSD, condus de Sorin Grindeanu , ar anticipa dificultatea de a-și respecta promisiunile electorale într-un regim de austeritate și ar pregăti transferul responsabilității pentru nerealizări. În această logică, Ilie Bolojan este indicat ca țintă principală pentru narativul „grelei moșteniri”, iar evaluarea anunțată după șase luni de guvernare este prezentată ca instrument de presiune, dar și ca posibilă justificare pentru o retragere de la guvernare. „Evident, ceea ce face Sorin Grindeanu este un joc politic.” Analiza mai notează o tensiune internă în PSD: Grindeanu s-ar fi abținut la votul de intrare la guvernare, în timp ce „baronii locali” și organizațiile județene ar fi împins partidul spre revenirea la resursele guvernării, ceea ce ar indica o fragilitate a liderului în partid, în pofida poziției formale. Unde se vede miza bugetară: restanțe, PNRR și proiecte scoase din finanțare Dincolo de disputa politică, discuția punctează câteva zone cu impact operațional și bugetar: plăți restante către constructori , despre care Grindeanu ar fi vorbit după învestirea guvernului; în emisiune este menționată valoarea de 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei ), atribuită unui șef de companie din construcții care coordonează o federație din sector; proiecte din sănătate și transporturi care ar necesita finanțare, inclusiv șantiere de spitale; spitale care au ieșit din PNRR pentru că nu au putut fi finalizate la timp, ceea ce mută finanțarea către alte surse (buget național sau programe europene), cu presiune suplimentară într-un context în care, potrivit discuției, unele programe sunt deja „supracontractate”; riscul ca PNRR să devină, la rândul lui, un „țap ispășitor” dacă absorbția nu atinge țintele și dacă apar efecte asupra deficitului. În ansamblu, analiza descrie o tactică de „dublu rol”: PSD rămâne la putere, dar încearcă simultan să se poziționeze ca parte care avertizează și critică, pregătind o delimitare de costurile politice ale guvernării într-un moment în care bugetul și investițiile publice sunt sub presiune. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]
Ilie Bolojan susține că „oamenii normali” trebuie să intre în politică pentru a crește „densitatea de normalitate” în partide, chiar dacă noii veniți sunt, la început, respinși de organizațiile existente, potrivit News . Fostul premier a spus că a lucrat „cu toate partidele” și că, dincolo de etichete, în fiecare există „oameni raționali cu care se poate lucra”, ceea ce face posibilă mișcarea unor proiecte atunci când există respect pentru înțelegeri și responsabilitate. „Cu omul rațional, chiar de la un partid cu probleme, am putut să mișc anumite lucruri. Aveau respectul unor înțelegeri, responsabilitatea. Cu golanii e greu să faci treabă.” Declarațiile au fost făcute vineri, în cadrul dezbaterilor de la summitul Rethink România, desfășurat la Sinaia . De ce contează: mesaj despre funcționarea partidelor și capacitatea de a livra politici publice Bolojan a argumentat că intrarea unui număr mai mare de persoane „normale” în politică, indiferent de partid, ar îmbunătăți funcționarea internă și ar crește șansele de a susține „politici publice corecte”. În același timp, a admis că integrarea noilor veniți este dificilă, pentru că organizațiile tind să nu-i accepte ușor. „Chiar dacă cei care au intrat nu au fost întâmpinați cu aplauze (…) corpul unei organizații pe noii veniți nu totdeauna îi acceptă.” Ce urmează În material nu sunt anunțate inițiative concrete sau un demers politic asociat direct acestui apel; mesajul rămâne unul de principiu, despre recrutarea și comportamentul intern din partide și despre condițiile minime pentru colaborare și guvernare. [...]
Dragoş Pîslaru spune că PNL intră într-o fază de reorganizare după ieşirea de la guvernare, iar miza imediată este dacă partidul îşi poate regla rapid conflictele interne pentru a funcţiona ca opoziţie credibilă până la alegerile din 2028, potrivit News . Fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi fost ministru interimar al Muncii, Pîslaru afirmă că este nevoie de o reformă internă în PNL, în contextul ruperii coaliţiei cu PSD şi al trecerii liberalilor în opoziţie. El spune că face parte dintr-un „val” care ar aduce „reformă”, „transparenţă” şi „profesionalism” în partid, alături de Oana Gheorghiu şi alţi colegi. În declaraţia sa, Pîslaru susţine că PNL „a dat şi dă în continuare semne” că îşi doreşte reforma, menţionând că preşedintele partidului a anunţat-o. Totodată, el afirmă că nu ar exista dubii că PNL nu se va întoarce „în direcţia PSD-ului” şi că nu ar mai fi vorba de „jumătăţi de măsură” legate de „baronizare”, făcând referire la o perioadă pe care partidul „nu poate să o şteargă din istorie”. Pîslaru leagă schimbarea de „venirea lui Ilie Bolojan ”, despre care spune că ar putea contura „o altă linie” pentru partid ca opţiune principală la alegerile din 2028. Pîslaru este membru PNL de patru luni; anterior a fost membru PLUS, apoi USR (după fuziune) şi ulterior REPER, partid din a cărui conducere a făcut parte şi din care a demisionat în 2024. Conducerea şi disciplina internă, testul imediat Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat pentru News.ro că una dintre principalele dificultăţi pentru liberali este confruntarea pentru conducerea partidului, dispută care ar putea influenţa capacitatea PNL de a se reorganiza şi de a construi o alternativă politică după ieşirea de la guvernare. „Deci în PNL există o confruntare care se va da pentru conducerea partidului. Bolojan însă are în continuare controlul.” În analiza sa, evoluţia conflictului intern ar depinde şi de poziţia primarilor, care „nu sunt neapărat dispuşi” să urmeze aceleaşi grupări din interiorul partidului, iar diferenţele regionale ar putea schimba raportul de forţe. Ce înseamnă „reforma” în opoziţie: strategie şi delimitare Pîrvulescu mai spune că provocarea pentru PNL nu este doar alegerea conducerii, ci şi definirea unei strategii de opoziţie care să permită partidului să răspundă nemulţumirilor publice şi să se delimiteze de deciziile guvernării. Separat, politologul Andrei Ţăranu a declarat pentru News.ro că situaţia PNL „ar putea deveni deosebit de complicată”, făcând referire la tensiuni interne şi la critici îndreptate împotriva lui Ilie Bolojan, în contextul unor posibile schimbări la nivelul conducerii şi al organizării partidului. Materialul News.ro redă doar parţial această intervenţie, textul fiind trunchiat în extrasul disponibil. [...]
Decizia CCR privind OUG 38/2026 nu blochează implementarea Programului SAFE și nu pune în risc banii alocați României , susține Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, într-o postare citată de News . Miza, din perspectiva industriei, este că ordonanța contestată viza o „tehnicalitate” legată de plăți și recepția echipamentelor, cu efect direct asupra posibilității de a comanda nave construite în șantiere din România. Jurca afirmă că OUG 38/2026 a fost numită „în mod eronat” „Ordonanța SAFE” și că actul normativ nu reglementează implementarea programului european, deci nu afectează măsurile deja luate sau pașii următori. Potrivit acestuia, cadrul relevant pentru SAFE este OUG 62/2025, modificată ulterior prin OUG 21/2026, iar aceasta din urmă ar fi fost confirmată de CCR printr-o decizie din vara trecută. „România nu pierde niciun ban, echipamentele, precum şi investiţiile în industria de apărare se vor desfăşura fără probleme în continuare”, a scris Jurca pe Facebook. Ce prevedea, concret, OUG 38/2026 și de ce contează pentru șantiere Singura legătură „minoră” cu SAFE, spune Jurca, ținea de o regulă privind termenele: atunci când statul comandă echipament militar și plătește un avans, legea ar impune livrarea în cel mult 3 ani. În cazul navelor militare, termenul ar fi nerealist, „nicăieri în lume”, argumentează el, folosind o comparație cu finanțarea unei case condiționată de finalizarea în șase luni. În acest context, OUG 38/2026 ar fi mărit termenul de la 3 la 5 ani, până la încheierea Programului SAFE, pentru ca statul să poată comanda nave care să fie construite în România. „Dacă noul guvern vrea nave făcute în România prin programul european SAFE, trebuie să schimbe legea ca să ajute producţia din ţară, nu să o blocheze”, a transmis Jurca. De ce a intervenit CCR: conflict între Guvern și Parlament după moțiunea de cenzură Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, în legătură cu ordonanța adoptată și trimisă spre publicare de Cabinetul Bolojan când era interimar, după ce Executivul fusese demis prin moțiune de cenzură . CCR a admis solicitarea liderului PSD Sorin Grindeanu, președinte al Camerei Deputaților. În motivarea citată de News, CCR arată că Guvernul ar fi depășit rolul constituțional, întrucât ordonanțele adoptate după demiterea prin moțiune nu se încadrează în competența de a îndeplini „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la învestirea succesorului. Curtea mai subliniază distincția dintre un guvern cu mandat bazat pe încrederea Parlamentului și unul aflat în regim de interimat. Jurca urmează să părăsească funcția la 26 octombrie, potrivit aceleiași surse. [...]
