Știri
Știri din categoria Politică
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni, potrivit Știrile Pro TV, care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro.
Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate.
În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR.
În același context, materialul menționează:
TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale.
PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu.
Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență.
TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru.
În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie.
Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu deblochează agenda bugetară și actele normative necesare funcționării statului , după o criză politică de aproape șase luni, potrivit Adevărul . Cabinetul a primit 280 de voturi „pentru” în Parlament, iar premierul a anunțat că Executivul începe activitatea „imediat”, cu prima ședință programată chiar în seara zilei de marți. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 355. S-au exprimat 338 de voturi, dintre care 280 „pentru” și 58 „contra”, fără voturi anulate. Ceremonia de depunere a jurământului urma să aibă loc la ora 19:00, la Palatul Cotroceni. „Încheiem astfel azi cinci luni și jumătate de criză politică, care înseamnă costuri pentru români, costuri pe care le simt în facturi, costuri pe care le simt în creșterea șomajului, costuri pe care le simțim și în situația economică, în situația geopolitică.” Sprijin parlamentar condiționat de angajamente bugetare Înaintea votului, Luca Niculescu a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR. Conform informațiilor prezentate, PNL și-a condiționat sprijinul de respectarea angajamentelor bugetare, iar UDMR a cerut garanții privind drepturile minorităților și învățământul în limba maghiară. AUR și USR au anunțat că nu vor vota învestirea. Ilie Bolojan, președintele PNL, a descris acordul ca fiind unul necesar pentru a asigura sprijin parlamentar pentru măsuri bugetare și acte normative, inclusiv pentru rectificări bugetare și pentru ordonanțe legate de pregătirea bugetului pe 2027. În același context, Bolojan a indicat și o țintă de reducere a deficitului bugetar în 2027 până la maximum 5,3%, „în conformitate cu ținta asumată de România”. Ce urmează imediat după vot Premierul a spus că noul Executiv are „puteri depline” și că va convoca prima ședință de Guvern în aceeași seară, în condițiile în care România are de gestionat probleme bugetare și măsuri economice și administrative rămase în așteptare în perioada de instabilitate. Criza politică a început în luna mai, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul, pe fondul nevoii de a adopta decizii cu impact bugetar și economic. [...]
Ilie Bolojan își încheie mandatul de premier după o perioadă de interimat , iar tranziția către noul Cabinet Luca Niculescu închide o etapă de instabilitate politică ce a urmat moțiunii de cenzură din 5 mai, potrivit News . Într-un mesaj publicat miercuri, la o zi după învestirea noului guvern, Bolojan susține că mandatul său a demonstrat „că se poate guverna și altfel”, invocând respectul pentru banul public și pentru cetățeni. Bolojan a transmis că a fost „o onoare” să conducă Executivul și că a încercat să facă „tot ce a fost omenește posibil” pentru România. El a mulțumit colegilor, colaboratorilor, partenerilor și românilor „pentru înțelegerea” arătată „în fața greutăților” traversate, adăugând că, deși mandatul s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. Contextul politic al schimbării de guvern Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în 5 mai, însă a asigurat interimatul până în 20 octombrie, după ce primele trei încercări de a instala un nou guvern au eșuat, conform aceleiași surse. Noul guvern condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, cu 280 de voturi „pentru”. Cabinetul are 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți politic. Mesajele PNL la plecarea de la Palatul Victoria Într-un „update” relatat de News, liberalii au distribuit pe rețelele sociale o fotografie cu Ilie Bolojan părăsind Palatul Victoria pe jos, cu un rucsac în spate, imagine comentată public de mai mulți lideri PNL. Printre reacțiile citate: Gigel Știrbu a descris fotografia drept „un manifest tăcut al normalității” și al „decenței”, în contrast cu plecările „înconjurați de alaiuri de mașini cu girofar”. Mircea Fechet a susținut, într-o postare pe Facebook, că Bolojan pleacă „cu un rucsac în spate” și a făcut o comparație cu alte episoade controversate din spațiul public, afirmând că PNL și Bolojan și-ar fi asumat să lase „o țară într-o situație mai bună”. Romeo Duca a folosit, la rândul său, o formulare critică la adresa celor care vin la guvernare, făcând referire la „zborurile la Mykonos” și la „banii ascunși în cutiile de pantofi”. Ce urmează Odată cu învestirea Cabinetului Luca Niculescu și ieșirea din interimat, miza imediată se mută pe stabilitatea guvernării și pe capacitatea noii majorități de a evita blocajele care au dus la eșecul primelor trei încercări de formare a guvernului. În mesajul său, Bolojan a afirmat că are „încredere în țara noastră” și a încheiat cu un apel de protecție pentru români. [...]
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu închide criza politică, dar lasă deschise riscurile bugetare și economice – acesta este mesajul transmis de liderul UDMR, Kelemen Hunor , înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a spus marți, în plen, că UDMR susține noul Executiv „din responsabilitate”, însă a avertizat că votul de învestire rezolvă doar criza guvernamentală declanșată în luna mai, nu și celelalte probleme structurale cu care se confruntă România. „Suntem conștienți și sper că și guvernul este conștient că prin acest vot de investire doar criza guvernamentală declanșată în luna mai ia sfârșit. Celelalte crize rămân.” Unghi: presiunea pe buget și economie rămâne, indiferent de majoritatea „de necesitate” Din perspectiva impactului economic, liderul UDMR a enumerat explicit crizele care, în opinia sa, continuă să apese asupra țării și care vor pune presiune pe agenda noului guvern: criza bugetară; criza economică; criza socială, despre care a spus că „bate la ușă”; neîncrederea ridicată în instituțiile fundamentale; polarizarea societății; „criza combustibilului”, care „apasă greu pe fiecare om, pe fiecare societate comercială”. În același context, Kelemen Hunor a descris majoritatea care ar urma să voteze cabinetul drept una „conjuncturală” și „de necesitate”, dar „responsabilă față de cetățeni și față de țară”, subliniind că efectele crizei politice prelungite vor continua să se resimtă. Ce înseamnă sprijinul UDMR: acord politic și dialog pe proiecte Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR a semnat un acord politic cu premierul desemnat Luca Niculescu atât pentru a sprijini noul Executiv „la început de drum”, cât și pentru „protecția comunității” pe care o reprezintă. El a insistat că, de aici înainte, va fi nevoie de dialog pentru fiecare proiect de lege, ordonanță și politică publică nouă și a pledat pentru compromis politic, avertizând asupra riscurilor abandonării dialogului între partide. Contextul votului: pragul de 233 de voturi Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, după prezentarea programului de guvernare și a echipei de miniștri. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice încheiate în ultimele zile îi oferă „șanse ridicate” să obțină majoritatea necesară, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu a pus în centrul programului de guvernare o agendă de consolidare fiscală și măsuri pro-investiții , într-un moment în care datoria publică a depășit 60% din PIB și România iese dintr-o perioadă de peste cinci luni de interimat și blocaj politic, potrivit Mediafax . Mesajul către Parlament, înaintea votului de învestitură, a fost că Executivul ar urma să răspundă criticilor „prin acțiune”, nu prin „replici”. În intervenția de după dezbateri, Niculescu a spus că nu intenționează să intre în „sarabanda replicilor tăioase” și că românii așteaptă soluții la probleme economice și administrative, invocând teme precum oprirea risipei, temperarea creșterii prețurilor, protejarea economiei și „readucerea rânduielii” în stat. Miza economică: deficit, datorie și reguli mai stricte de cheltuire Niculescu a avertizat că instabilitatea politică a avut efecte directe „prin facturi, șantiere oprite și nesiguranța locurilor de muncă” și a descris situația drept „o criză a modelului de dezvoltare”, nu doar o problemă bugetară. În plan fiscal-bugetar, premierul desemnat a promis: continuarea consolidării finanțelor publice și respectarea angajamentelor de reducere a deficitului bugetar, „fără a sacrifica nivelul de trai”; reducerea risipei din instituții și companii de stat, înainte de a cere „ceva în plus” contribuabililor; regula potrivit căreia nicio cheltuială permanentă nu ar urma să fie aprobată fără sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor. Ca urgențe imediate, Niculescu a indicat rectificarea bugetară fără majorarea deficitului, adoptarea bugetului pentru 2027, securitatea energetică în iarnă și finalizarea PNRR fără pierderi de fonduri. Impozitare și investiții: cota unică rămâne, impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie eliminat Pe zona de politici pentru mediul de afaceri, Niculescu a anunțat menținerea cotei unice de impozitare și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, alături de scheme de relansare economică pentru producția din România. Pentru proiecte strategice de peste 100 de milioane de euro, propunerea este coordonare directă la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, printr-un „punct unic de contact”, un manager de caz și un calendar de implementare. Energie: aproape 6.000 MW noi până la final de 2027 și un pact pe 10 ani În energie, Niculescu a spus că România ar urma să introducă în sistem aproape 6.000 MW de noi capacități de producție până la sfârșitul lui 2027 și că este așteptată intrarea pe piață a gazelor din proiectul Neptun Deep în aceeași perioadă. Totodată, a propus un Pact Energetic Național pe zece ani, pentru continuitatea politicilor indiferent de schimbările de guvern, și a indicat ca direcție reducerea prețului efectiv al electricității pentru industriile strategice prin contracte pe termen lung, investiții în producție și stocare, modernizarea rețelelor și instrumente europene de sprijin. Până la efectele noilor capacități, a promis continuarea sprijinului pentru familiile cu venituri mici. Administrație și digitalizare: audit în șase luni și identitate digitală pentru 5 milioane de români În administrație, Niculescu a respins reducerile uniforme de personal și reorganizările făcute exclusiv pentru economii, anunțând: audit funcțional al instituțiilor centrale în primele șase luni; modernizarea ANAF și a Vămii pe criterii de performanță; susținerea comasării voluntare a comunelor mici. Guvernul ar urma să lanseze „portofelul național de identitate digitală”, cu ținta ca cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028. Ce urmează: votul de învestitură și majoritatea necesară Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. Niculescu a insistat că votul nu este „un cec în alb”, dar a cerut sprijin pentru instalarea unui guvern „cu puteri depline” după luni de criză politică. [...]
