Știri
Știri din categoria Politică

USR acuză o „conducere din umbră” a noului Guvern, cu potențiale efecte asupra continuității reformelor, după ce președintele partidului, Dominic Fritz, a susținut la RFI că „premierul real este Sorin Grindeanu”, iar autoritatea premierului Luca Niculescu „este mică din prima zi”, potrivit Mediafax.
Fritz a explicat că USR a votat împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu, invocând felul în care au decurs discursurile din Parlament: în timp ce intervenția premierului ar fi fost acoperită de „o mare gălăgie în sală”, liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi venit ulterior „și a dat el de fapt linii”, inclusiv „teme” și „termene”, comportându-se „ca liderul acestui Guvern”, conform declarațiilor citate.
În lectura liderului USR, configurația de putere din noul Executiv ar putea influența direct soarta reformelor începute de fostul Guvern Bolojan. Fritz a descris două direcții posibile:
Fritz a reacționat și la o declarație a lui Sorin Grindeanu făcută marți în Parlament despre USR, în care liderul PSD a afirmat: „Ați venit la guvernare cu discursuri de reformă, independență. Plecați cu un lider condamnat și cu agenda publică plină de ură și istericale”.
În răspunsul său, Fritz a spus că este „o aberație” ideea că ar fi condamnat și a susținut că „singurul condamnat” aflat „în Guvernul României și într-o funcție înaltă” ar fi „domnul Neacșu, noul ministru de Interne”. Totodată, liderul USR a afirmat că se așteaptă ca foștii miniștri USR să devină „o țintă masivă” a unei „campanii de dezinformare”, pe fondul unei presupuse agende de „răzbunare” pentru reformele promovate de USR.
Recomandate

USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]

Guvernul Niculescu intră direct în testul finanțării promisiunilor, iar PSD cere o radiografie a bugetului în două săptămâni , potrivit Euronews . Sorin Grindeanu spune că înainte de orice rectificare bugetară este necesară prezentarea „situației financiare la zi” în Parlament, pe fondul acuzațiilor privind „gropi bugetare uriașe” lăsate de guvernul Bolojan. În discursul de după învestirea lui Luca Niculescu ca premier , liderul PSD a indicat o succesiune de pași pe care noul Executiv ar trebui să-i urmeze: informarea publică asupra stării finanțelor, rectificarea bugetară pentru a asigura serviciile esențiale și pregătirea bugetului pe 2027 încă din 2026. Grindeanu a susținut că așteptările sunt „uriașe” după „un an și jumătate de austeritate cruntă”, dar că este nevoie de o bază realistă pentru decizii. Rectificări bugetare și presiunea pe bani Întrebat de unde ar urma să vină banii pentru măsurile promise și pentru eventuale rectificări (menționate de premier în Parlament), Grindeanu a refuzat să avanseze soluții și a trimis răspunsul către premier și miniștrii de linie. „Eu nu sunt prim-ministru. La aceste lucruri o să răspundă domnul Luca Niculescu și miniștrii de linie.” În schimb, a insistat că primul pas este prezentarea situației financiare „la zi”, pentru care PSD a indicat un termen de două săptămâni în Parlament. Bugetul pe 2027, adus în 2026 Grindeanu a spus că are încredere în ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și că acesta ar urma să prezinte o situație „fără interpretări politice”. Totodată, liderul PSD afirmă că i-a cerut ministrului ca bugetul pentru 2027 să fie aprobat în 2026, nu cu întârziere, cum s-a întâmplat în anul curent, când bugetul ar fi fost aprobat în aprilie, „ceea ce a dus la multe dezechilibre”. În același context, Grindeanu a vorbit despre nevoia de „spațiu fiscal” (adică marjă în buget pentru cheltuieli noi fără a crește riscurile financiare), care ar urma să fie creat prin relansarea economiei, creșterea colectării și reducerea cheltuielilor prin eficientizarea activității statului. Guvernul propus de Luca Niculescu a fost învestit cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, peste pragul minim necesar de 233, notează Euronews. Contextul imediat indicat de PSD este că primele decizii cu impact vor depinde de fotografia reală a finanțelor publice și de rectificările bugetare anunțate pentru perioada următoare. [...]

USR își fixează ca obiectiv limitarea influenței PSD în noua formulă de guvernare , după votul de învestire a Guvernului Luca Niculescu , potrivit Mediafax . În Parlament, ministrul interimar de Externe al USR, Oana Țoiu, l-a atacat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că partidul „a contribuit la criza politică” și că USR va încerca să reducă „răul” pe care l-ar produce o guvernare social-democrată. Țoiu a afirmat că PSD încearcă să se prezinte drept soluție pentru ieșirea României din criză, deși, în opinia sa, partidul este „motivul principal” al problemelor actuale. În intervenția din plen, ea a folosit o comparație directă la adresa lui Grindeanu și a PSD: „Să-l aud pe domnul Grindeanu, spunând că vine să rezolve probleme și să scoată România din criză, este echivalentul de a vedea un piroman care vine la tine cu găleata de apă să-ți stingă incendiul pe care l-a pus. (...) Dar acesta va fi ultimul moment în istoria României în care PSD-ul cere toată puterea politică pentru un guvern și o primește cadou.” Contextul politic: Guvernul Niculescu, votat după aproape șase luni de criză În aceeași zi, Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlament, iar România are un nou premier după aproape șase luni de criză politică. Rezultatul votului a fost de 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. Mesajul USR: „ultimul tren” pentru un guvern monocolor PSD Țoiu a susținut că PSD nu va mai putea obține, pe viitor, „întreaga putere” într-un guvern format exclusiv din reprezentanții partidului, invocând o „prăpastie” între performanța guvernărilor PSD și așteptările publice. „Pentru ei este ultimul tren. Este ultimul tren pe care PSD-ul îl mai are la conducerea României cu toată puterea într-un guvern monocolor politic.” Ea a mai declarat că „4 din 5 români nu au încredere în componența politică cu care vine acest guvern”, fără ca articolul să ofere detalii despre sursa exactă a acestei evaluări. Ce spune Țoiu despre rolul USR la guvernare Ministrul interimar a prezentat drept argument pentru credibilitatea USR experiența ultimului an la guvernare, punând accent pe recrutări „corecte” și pe transparență în instituțiile publice, inclusiv prin deschiderea unor spații și informații care ar fi fost ținute „secrete” de peste 10 ani, exemplificând cu Ministerul Economiei. În final, Țoiu a indicat că „miza” USR este să limiteze efectele guvernării PSD și să construiască, împreună cu „parteneri de bună-credință”, o majoritate politică. [...]

PSD își construiește o „ieșire” din guvernare prin mutarea vinei pentru austeritate și blocaje bugetare , într-o strategie care riscă să complice adoptarea rectificării și gestionarea proiectelor publice, potrivit unei analize publicate de G4Media . Discuția are loc în contextul pregătirii bugetului de către Guvernul condus de Luca Niculescu și al presiunilor din economie care afectează veniturile și cheltuielile statului. În emisiunea „Harta de Impact”, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) au descris drept problemă structurală felul în care sunt construite bugetele: venituri supraestimate și cheltuieli subevaluate. La aceasta se adaugă, potrivit discuției, șocuri care apasă direct pe buget, precum creșterea prețului carburanților și scăderea încasărilor din accize, cu efecte în lanț asupra costurilor din servicii publice (de la ambulanțe la pompieri). Concluzia este că o rectificare bugetară devine dificil de evitat. „Este evident de ce este nevoie de rectificare bugetară.” „Țapi ispășitori” și evaluarea la șase luni: mecanism de presiune și posibilă rampă de ieșire Unghiul politic al analizei este că PSD, condus de Sorin Grindeanu , ar anticipa dificultatea de a-și respecta promisiunile electorale într-un regim de austeritate și ar pregăti transferul responsabilității pentru nerealizări. În această logică, Ilie Bolojan este indicat ca țintă principală pentru narativul „grelei moșteniri”, iar evaluarea anunțată după șase luni de guvernare este prezentată ca instrument de presiune, dar și ca posibilă justificare pentru o retragere de la guvernare. „Evident, ceea ce face Sorin Grindeanu este un joc politic.” Analiza mai notează o tensiune internă în PSD: Grindeanu s-ar fi abținut la votul de intrare la guvernare, în timp ce „baronii locali” și organizațiile județene ar fi împins partidul spre revenirea la resursele guvernării, ceea ce ar indica o fragilitate a liderului în partid, în pofida poziției formale. Unde se vede miza bugetară: restanțe, PNRR și proiecte scoase din finanțare Dincolo de disputa politică, discuția punctează câteva zone cu impact operațional și bugetar: plăți restante către constructori , despre care Grindeanu ar fi vorbit după învestirea guvernului; în emisiune este menționată valoarea de 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei ), atribuită unui șef de companie din construcții care coordonează o federație din sector; proiecte din sănătate și transporturi care ar necesita finanțare, inclusiv șantiere de spitale; spitale care au ieșit din PNRR pentru că nu au putut fi finalizate la timp, ceea ce mută finanțarea către alte surse (buget național sau programe europene), cu presiune suplimentară într-un context în care, potrivit discuției, unele programe sunt deja „supracontractate”; riscul ca PNRR să devină, la rândul lui, un „țap ispășitor” dacă absorbția nu atinge țintele și dacă apar efecte asupra deficitului. În ansamblu, analiza descrie o tactică de „dublu rol”: PSD rămâne la putere, dar încearcă simultan să se poziționeze ca parte care avertizează și critică, pregătind o delimitare de costurile politice ale guvernării într-un moment în care bugetul și investițiile publice sunt sub presiune. [...]

Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]

Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]