Știri
Știri din categoria Politică

Dragoş Pîslaru spune că PNL intră într-o fază de reorganizare după ieşirea de la guvernare, iar miza imediată este dacă partidul îşi poate regla rapid conflictele interne pentru a funcţiona ca opoziţie credibilă până la alegerile din 2028, potrivit News.
Fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi fost ministru interimar al Muncii, Pîslaru afirmă că este nevoie de o reformă internă în PNL, în contextul ruperii coaliţiei cu PSD şi al trecerii liberalilor în opoziţie. El spune că face parte dintr-un „val” care ar aduce „reformă”, „transparenţă” şi „profesionalism” în partid, alături de Oana Gheorghiu şi alţi colegi.
În declaraţia sa, Pîslaru susţine că PNL „a dat şi dă în continuare semne” că îşi doreşte reforma, menţionând că preşedintele partidului a anunţat-o. Totodată, el afirmă că nu ar exista dubii că PNL nu se va întoarce „în direcţia PSD-ului” şi că nu ar mai fi vorba de „jumătăţi de măsură” legate de „baronizare”, făcând referire la o perioadă pe care partidul „nu poate să o şteargă din istorie”. Pîslaru leagă schimbarea de „venirea lui Ilie Bolojan”, despre care spune că ar putea contura „o altă linie” pentru partid ca opţiune principală la alegerile din 2028.
Pîslaru este membru PNL de patru luni; anterior a fost membru PLUS, apoi USR (după fuziune) şi ulterior REPER, partid din a cărui conducere a făcut parte şi din care a demisionat în 2024.
Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat pentru News.ro că una dintre principalele dificultăţi pentru liberali este confruntarea pentru conducerea partidului, dispută care ar putea influenţa capacitatea PNL de a se reorganiza şi de a construi o alternativă politică după ieşirea de la guvernare.
„Deci în PNL există o confruntare care se va da pentru conducerea partidului. Bolojan însă are în continuare controlul.”
În analiza sa, evoluţia conflictului intern ar depinde şi de poziţia primarilor, care „nu sunt neapărat dispuşi” să urmeze aceleaşi grupări din interiorul partidului, iar diferenţele regionale ar putea schimba raportul de forţe.
Pîrvulescu mai spune că provocarea pentru PNL nu este doar alegerea conducerii, ci şi definirea unei strategii de opoziţie care să permită partidului să răspundă nemulţumirilor publice şi să se delimiteze de deciziile guvernării.
Separat, politologul Andrei Ţăranu a declarat pentru News.ro că situaţia PNL „ar putea deveni deosebit de complicată”, făcând referire la tensiuni interne şi la critici îndreptate împotriva lui Ilie Bolojan, în contextul unor posibile schimbări la nivelul conducerii şi al organizării partidului. Materialul News.ro redă doar parţial această intervenţie, textul fiind trunchiat în extrasul disponibil.
Recomandate

Ilie Bolojan susține că „oamenii normali” trebuie să intre în politică pentru a crește „densitatea de normalitate” în partide, chiar dacă noii veniți sunt, la început, respinși de organizațiile existente, potrivit News . Fostul premier a spus că a lucrat „cu toate partidele” și că, dincolo de etichete, în fiecare există „oameni raționali cu care se poate lucra”, ceea ce face posibilă mișcarea unor proiecte atunci când există respect pentru înțelegeri și responsabilitate. „Cu omul rațional, chiar de la un partid cu probleme, am putut să mișc anumite lucruri. Aveau respectul unor înțelegeri, responsabilitatea. Cu golanii e greu să faci treabă.” Declarațiile au fost făcute vineri, în cadrul dezbaterilor de la summitul Rethink România, desfășurat la Sinaia . De ce contează: mesaj despre funcționarea partidelor și capacitatea de a livra politici publice Bolojan a argumentat că intrarea unui număr mai mare de persoane „normale” în politică, indiferent de partid, ar îmbunătăți funcționarea internă și ar crește șansele de a susține „politici publice corecte”. În același timp, a admis că integrarea noilor veniți este dificilă, pentru că organizațiile tind să nu-i accepte ușor. „Chiar dacă cei care au intrat nu au fost întâmpinați cu aplauze (…) corpul unei organizații pe noii veniți nu totdeauna îi acceptă.” Ce urmează În material nu sunt anunțate inițiative concrete sau un demers politic asociat direct acestui apel; mesajul rămâne unul de principiu, despre recrutarea și comportamentul intern din partide și despre condițiile minime pentru colaborare și guvernare. [...]

Ieșirea publică a SRI împotriva unui politician a reaprins discuția despre controlul civil al serviciilor de informații , după ce mai mulți lideri politici au acuzat instituția de derapaj instituțional și de intrare într-o dispută politică, potrivit Știrile Pro TV . Cătălin Drulă , fost președinte USR și vicepreședinte al Camerei Deputaților, susține că reacția SRI – un comunicat „la ceas de noapte” în care îl atacă pe Ludovic Orban – „ar trebui să aprindă toate semnalele de alarmă posibile” și indică „reflexe anti-democratice” la vârful instituției. Drulă afirmă că o democrație nu poate funcționa cu servicii „scăpate de sub control” și fără supraveghere civilă, criticându-l totodată pe președintele Nicușor Dan pentru că ar „bagateliza” obligația de a numi o conducere civilă a SRI, în condițiile în care instituția este condusă de un șef interimar „de ani de zile”. „Ieșirea SRI cu comunicat la ceas de noapte în care atacă un politician de opoziție ar trebui să aprindă toate semnalele de alarmă posibile.” PNL: reacția SRI riscă să afecteze credibilitatea și neutralitatea instituției Deputatul PNL Alexandru Muraru , președinte al PNL Iași, califică declarația SRI drept „o eroare gravă” și „o ieșire instituțională impardonabilă”, argumentând că serviciile de informații nu ar trebui să intre în „războaie publice” cu politicienii. În opinia sa, reacția publică a SRI la afirmațiile lui Orban este „un atac disproporționat” care poate prejudicia atât persoana vizată, cât și credibilitatea Serviciului, reputația profesioniștilor din instituție și încrederea publicului în neutralitatea politică a serviciilor. Muraru face distincția între dreptul unei instituții de a clarifica informații factuale despre propria activitate și „tentația de a deveni participant” într-o dispută politică, susținând că, atunci când SRI califică discursul unui politician drept „suburban” sau interpretează motive politice, părăsește registrul comunicării instituționale. Ce a declanșat disputa SRI–Orban Potrivit materialului, conflictul a pornit după ce Ludovic Orban, fost consilier al președintelui Nicușor Dan, a afirmat că șeful statului s-ar fi apropiat de PSD pentru a obține sprijin pentru un nou mandat, oferind la schimb guvernarea. Orban a sugerat, în acest context, că „serviciile” ar fi garantat că PSD își va respecta înțelegerile, indicând SRI și SPP. În replică, SRI a transmis că este „regretabilă și iresponsabilă” lansarea repetată în spațiul public a unor „acuzații nefondate” care atribuie instituției implicări politice „fără nicio dovadă”. Miza: standardul de comportament și răspunderea publică Din reacțiile citate, miza imediată nu este verificarea adevărului afirmațiilor lui Orban, ci felul în care o instituție cu putere ridicată comunică public și cum își păstrează neutralitatea politică. Muraru cere explicații privind autorizarea mesajului și rațiunea instituțională a comunicării, precum și dacă au fost evaluate consecințele asupra percepției publice. În lipsa altor detalii în material despre pași instituționali concreți (de exemplu, o anchetă parlamentară sau o reacție oficială a Administrației Prezidențiale), rămâne de urmărit dacă disputa se va muta în zona de control democratic formal – în special prin solicitări de clarificare și asumare la nivelul conducerii SRI. [...]

Ministrul Economiei, Daniel Zamfir , spune că va publica rezultatele unor verificări interne , într-un mesaj cu tentă politică la adresa foștilor reprezentanți USR din minister, potrivit Mediafax . Miza practică este dacă anunțul se va transforma într-un demers administrativ cu efecte asupra conducerii și funcționării instituției, nu doar într-o dispută publică. Ce a transmis ministrul și ce promite că urmează Într-o postare pe Facebook, Zamfir a afirmat că, după preluarea mandatului, a descoperit probleme în minister, folosind o comparație cu „termitele” și sugerând că va face public „tot ce a găsit” după ce va extinde verificările. Mesajul a fost direcționat ironic către foștii miniștri USR Radu Miruță și Irineu Darău. „Am început să aprind lumina prin cămările de la Ministerul Economiei și am dat de termite! Și am apăsat doar un întrerupător… Când aprind lumina în toate cămările, voi face public tot ce am găsit acolo… Așa, pe transparență totală, nu-i așa? Miruță, Darău, sunteți bine? Dormiți liniștiți?” Schimbări la vârful aparatului administrativ: cazul secretarului general Într-o postare separată, ministrul a abordat situația Adrianei Miron, secretarul general al Ministerului Economiei. Potrivit lui Zamfir, premierul Ilie Bolojan a semnat marți prelungirea cu șase luni a mandatului acesteia. Zamfir a scris că se aștepta să găsească demisia ei „pe masă” când a ajuns la minister, iar ulterior a revenit cu un mesaj în care a anunțat că demisia fusese depusă. „Ieri, Ilie Bolojan a semnat prelungirea pe șase luni a mandatului de secretar general al Ministerului Economiei, doamnei Adriana Miron. Azi, când ajung la minister, sper să găsesc pe masă demisia doamnei în cauză” „PS: S-a conformat doamna Miron și am găsit demisia pe masă!” De ce contează pentru mediul economic Pentru companii, semnalul relevant este că noua conducere vorbește despre verificări și schimbări în zona de management administrativ, ceea ce poate însemna ajustări de proceduri și priorități în minister. În acest moment, din informațiile publicate, nu sunt prezentate concluzii ale verificărilor sau măsuri concrete, în afara anunțului că rezultatele ar urma să fie făcute publice. [...]

PSD își construiește o „ieșire” din guvernare prin mutarea vinei pentru austeritate și blocaje bugetare , într-o strategie care riscă să complice adoptarea rectificării și gestionarea proiectelor publice, potrivit unei analize publicate de G4Media . Discuția are loc în contextul pregătirii bugetului de către Guvernul condus de Luca Niculescu și al presiunilor din economie care afectează veniturile și cheltuielile statului. În emisiunea „Harta de Impact”, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) au descris drept problemă structurală felul în care sunt construite bugetele: venituri supraestimate și cheltuieli subevaluate. La aceasta se adaugă, potrivit discuției, șocuri care apasă direct pe buget, precum creșterea prețului carburanților și scăderea încasărilor din accize, cu efecte în lanț asupra costurilor din servicii publice (de la ambulanțe la pompieri). Concluzia este că o rectificare bugetară devine dificil de evitat. „Este evident de ce este nevoie de rectificare bugetară.” „Țapi ispășitori” și evaluarea la șase luni: mecanism de presiune și posibilă rampă de ieșire Unghiul politic al analizei este că PSD, condus de Sorin Grindeanu , ar anticipa dificultatea de a-și respecta promisiunile electorale într-un regim de austeritate și ar pregăti transferul responsabilității pentru nerealizări. În această logică, Ilie Bolojan este indicat ca țintă principală pentru narativul „grelei moșteniri”, iar evaluarea anunțată după șase luni de guvernare este prezentată ca instrument de presiune, dar și ca posibilă justificare pentru o retragere de la guvernare. „Evident, ceea ce face Sorin Grindeanu este un joc politic.” Analiza mai notează o tensiune internă în PSD: Grindeanu s-ar fi abținut la votul de intrare la guvernare, în timp ce „baronii locali” și organizațiile județene ar fi împins partidul spre revenirea la resursele guvernării, ceea ce ar indica o fragilitate a liderului în partid, în pofida poziției formale. Unde se vede miza bugetară: restanțe, PNRR și proiecte scoase din finanțare Dincolo de disputa politică, discuția punctează câteva zone cu impact operațional și bugetar: plăți restante către constructori , despre care Grindeanu ar fi vorbit după învestirea guvernului; în emisiune este menționată valoarea de 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei ), atribuită unui șef de companie din construcții care coordonează o federație din sector; proiecte din sănătate și transporturi care ar necesita finanțare, inclusiv șantiere de spitale; spitale care au ieșit din PNRR pentru că nu au putut fi finalizate la timp, ceea ce mută finanțarea către alte surse (buget național sau programe europene), cu presiune suplimentară într-un context în care, potrivit discuției, unele programe sunt deja „supracontractate”; riscul ca PNRR să devină, la rândul lui, un „țap ispășitor” dacă absorbția nu atinge țintele și dacă apar efecte asupra deficitului. În ansamblu, analiza descrie o tactică de „dublu rol”: PSD rămâne la putere, dar încearcă simultan să se poziționeze ca parte care avertizează și critică, pregătind o delimitare de costurile politice ale guvernării într-un moment în care bugetul și investițiile publice sunt sub presiune. [...]

Schimbarea de guvern mută presiunea pe bugetul pe 2027 și pe rectificare , în condițiile în care noul Executiv condus de Luca Niculescu a fost deja învestit, iar fostul premier Ilie Bolojan își încheie mandatul cu un mesaj centrat pe „respectul pentru banul public”, potrivit Adevărul . Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a încercat să guverneze „fără minciună”, „cu respect pentru banul public și pentru cetățeni” și că, deși mandatul său s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. El le-a mulțumit colegilor și românilor „pentru înțelegerea de care au dat dovadă în fața dificultăților din perioada guvernării” și a spus că a încercat „să fac tot ce a fost omenește posibil pentru țara noastră”. În paralel, fosta ministră a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu , a afirmat că a fost „un an și 4 luni pline, cu enorm de multe proiecte lansate și cu reforme deblocate”, tot într-un mesaj publicat pe Facebook. Ea a adăugat că activitatea sa „continuă într-o nouă etapă” și că „mai sunt numeroase lucruri de îndreptat” pentru protejarea drepturilor cetățenilor și asigurarea unor condiții de viață „demne” în România. Ce urmează pentru noul Executiv: buget, rectificare și urgențe acumulate Mesajele vin după ce Parlamentul a învestit, marți, noul Guvern condus de Luca Niculescu, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, susținut de PSD, PNL, UDMR și alți parlamentari, mai notează publicația. Criza politică a durat aproape șase luni și au existat trei încercări eșuate de formare a unui guvern. Într-un context separat relatat de Digi24, Niculescu a indicat drept priorități urgente rectificarea bugetară, elaborarea bugetului pentru 2027 și pregătirea pentru sezonul rece — teme care, prin definiție, au impact direct asupra cheltuielilor publice și asupra calendarului administrativ din finalul de an. Pentru detalii despre votul de învestitură, Adevărul trimite la articolul despre Guvernul Luca Niculescu . [...]

Ilie Bolojan își încheie mandatul de premier după o perioadă de interimat , iar tranziția către noul Cabinet Luca Niculescu închide o etapă de instabilitate politică ce a urmat moțiunii de cenzură din 5 mai, potrivit News . Într-un mesaj publicat miercuri, la o zi după învestirea noului guvern, Bolojan susține că mandatul său a demonstrat „că se poate guverna și altfel”, invocând respectul pentru banul public și pentru cetățeni. Bolojan a transmis că a fost „o onoare” să conducă Executivul și că a încercat să facă „tot ce a fost omenește posibil” pentru România. El a mulțumit colegilor, colaboratorilor, partenerilor și românilor „pentru înțelegerea” arătată „în fața greutăților” traversate, adăugând că, deși mandatul s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. Contextul politic al schimbării de guvern Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în 5 mai, însă a asigurat interimatul până în 20 octombrie, după ce primele trei încercări de a instala un nou guvern au eșuat, conform aceleiași surse. Noul guvern condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, cu 280 de voturi „pentru”. Cabinetul are 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți politic. Mesajele PNL la plecarea de la Palatul Victoria Într-un „update” relatat de News, liberalii au distribuit pe rețelele sociale o fotografie cu Ilie Bolojan părăsind Palatul Victoria pe jos, cu un rucsac în spate, imagine comentată public de mai mulți lideri PNL. Printre reacțiile citate: Gigel Știrbu a descris fotografia drept „un manifest tăcut al normalității” și al „decenței”, în contrast cu plecările „înconjurați de alaiuri de mașini cu girofar”. Mircea Fechet a susținut, într-o postare pe Facebook, că Bolojan pleacă „cu un rucsac în spate” și a făcut o comparație cu alte episoade controversate din spațiul public, afirmând că PNL și Bolojan și-ar fi asumat să lase „o țară într-o situație mai bună”. Romeo Duca a folosit, la rândul său, o formulare critică la adresa celor care vin la guvernare, făcând referire la „zborurile la Mykonos” și la „banii ascunși în cutiile de pantofi”. Ce urmează Odată cu învestirea Cabinetului Luca Niculescu și ieșirea din interimat, miza imediată se mută pe stabilitatea guvernării și pe capacitatea noii majorități de a evita blocajele care au dus la eșecul primelor trei încercări de formare a guvernului. În mesajul său, Bolojan a afirmat că are „încredere în țara noastră” și a încheiat cu un apel de protecție pentru români. [...]