Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan spune că rămâne în funcție și mizează pe continuitatea guvernării, după ce PSD i-a retras sprijinul politic, potrivit Digi24. Mesajul său pune accent pe riscul de instabilitate și pe efectele asupra finanțelor publice, într-un moment pe care îl descrie drept „complicat” inclusiv din perspectiva contextului internațional.
Bolojan afirmă că decizia PSD „periclitează finanțele” și „aruncă în aer guvernarea”, susținând că actuala coaliție a fost construită în jurul unui „program de redresare” cu trei direcții: ordine în finanțele țării, bună guvernare și respect față de cetățeni. Declarațiile au fost făcute la sediul central al partidului, după o discuție cu liderii PNL, care l-au asigurat de sprijin în perioada următoare.
Premierul susține că deciziile de la Palatul Victoria au fost luate „în acord cu programul de guvernare” și asumate de toate partidele din coaliție, iar retragerea sprijinului politic ar însemna, în opinia sa, o încercare de a evita răspunderea pentru aceste decizii.
În același context, Bolojan enumeră principiile pe care le consideră „nenegociabile”, ca bază pentru dezvoltare:
Bolojan a transmis explicit că nu intenționează să demisioneze și că va continua să conducă Executivul, invocând responsabilitatea față de țară și nevoia de a trece „cu bine” peste perioada actuală.
„În continuare îmi voi exercita mandatul de premier în așa fel încât să asigurăm stabilitatea guvernării.”
PSD a votat luni retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, la un eveniment intitulat „Momentul Adevărului”, organizat la Parlament. În același cadru, Sorin Grindeanu a declarat: „Trebuie să plece acasă”.
Recomandate
PNL își închide oficial opțiunea de guvernare cu PSD , după ce Ilie Bolojan a spus, într-un interviu citat de News , că partidul „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și a decis „să nu mai facă coaliții cu PSD”. Mesajul are miză de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru agenda de reforme, într-un moment în care Bolojan leagă direct blocajele din coaliții de costuri publice și de criza bugetară . În aceeași intervenție, președintele PNL și premier interimar a susținut că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care „nu funcționează”, iar alternativa la o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic” ar fi opoziția. Bolojan a acuzat PSD că ar fi „dinamitat coaliția” prin încălcarea înțelegerilor și prin evitarea asumării răspunderii, ceea ce ar fi dus la guvernare „cu frâna de mână trasă”. De ce contează: semnal de repoziționare cu efect asupra guvernării Decizia anunțată de Bolojan ridică o barieră politică între cele două partide care au guvernat împreună și poate îngusta opțiunile de majoritate în viitoarele formule de guvernare. În logica expusă de liderul PNL, problema nu ar fi una „de persoane”, ci de „încredere minimă” necesară pentru rezultate într-o coaliție. Bolojan a legat explicit funcționarea coalițiilor de reacția electoratului, afirmând că alianțele mari „fără să livrăm” au alimentat „votul anti-sistem”, prin ocuparea de funcții fără reformele „de care țara asta avea nevoie”. Contextul invocat: criza bugetară și responsabilitatea partidelor de guvernare Premierul interimar a spus că România a intrat într-o „criză bugetară” din cauze interne, nu din șocuri externe ca în 2008–2010, argumentând că statul a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. Potrivit lui Bolojan, responsabilitatea pentru această situație ar aparține partidelor care au guvernat înainte de 2024, „adică PSD și PNL”. Totodată, el a afirmat că „nu s-a înghesuit nimeni să-și asume mandatul de premier” și a descris încercarea de a menține guvernarea pe baza unei înțelegeri între partide, până când, spune el, s-a ajuns „în fața acestei moțiuni de cenzură”. Ce urmează Din informațiile citate, Bolojan poziționează PNL pe o linie de evitare a coalițiilor cu PSD, cu argumentul că acestea nu pot produce reforme și generează costuri politice și sociale. News nu oferă, în același material, detalii despre o alternativă concretă de majoritate sau despre un calendar al unor negocieri viitoare. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Ilie Bolojan condiționează sprijinul PNL de o majoritate explicită, invocând riscul blocării reformelor necesare pentru fondurile europene și pentru corecția deficitelor, potrivit Digi24 , după discuția cu premierul desemnat Eugen Tomac . Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a transmis că un Executiv fără o susținere parlamentară asigurată „nu e o soluție pentru România”, deoarece nu ar putea trece „reformele de care România are nevoie”. Mesajul vine în contextul consultărilor pentru formarea noului Guvern. De ce contează: reformele și banii europeni depind de voturi în Parlament Miza, din perspectiva PNL, este capacitatea viitorului cabinet de a adopta rapid măsuri și legi cu impact direct asupra finanțării și funcționării economiei. În aceeași logică, Bolojan a indicat că un guvern fără sprijin politic explicit ar avea dificultăți în a trece „lucruri dificile” care nu pot fi evitate. În declarațiile preluate și de Euronews, liderul liberal a enumerat drept urgențe absorbția fondurilor europene, accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și îndeplinirea reformelor asumate de România. Calendarul deciziei în PNL Bolojan a spus că discuția cu Tomac a fost una „directă, fără ocolișuri”, iar PNL urmează să își stabilească poziția după consultări interne cu parlamentarii și conducerea partidului. Potrivit informațiilor prezentate, o decizie privind susținerea parlamentară ar urma să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi, când ar urma să fie convocat Biroul Politic Național. [...]
PNL condiționează susținerea guvernului Tomac de o majoritate explicită, pe fondul presiunii reformelor din PNRR , potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus după discuția de luni cu premierul desemnat Eugen Tomac că un executiv fără „susținere politică explicită” nu poate trece reformele „dificile” de care România are nevoie. Bolojan a argumentat că, fără sprijin parlamentar asumat, guvernul nu ar avea „practic posibilitatea” să continue reformele și să adopte măsuri pe care România „nu le poate evita”. El a precizat că discuția cu Tomac a fost una directă. „Am prezentat perspectiva noastră şi anume faptul că un astfel de guvern, care nu se bazează pe o susţinere politică explicită, nu este o soluţie pentru România, neavând practic posibilitatea să continue reformele şi să treacă lucruri dificile (...) fără o susţinere parlamentară.” Miza: reformele pentru granturile din PNRR și absorbția fondurilor europene În același context, liderul PNL a indicat drept urgență „absorția fondurilor europene” și accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că România trebuie să îndeplinească reformele asumate în 2021 și rămase nefinalizate. Potrivit lui Bolojan, este vorba „în principal” de nouă legi care trebuie adoptate în Parlament. El a mai spus că s-a discutat și despre urgentarea finalizării lucrărilor, astfel încât România să nu piardă sumele aferente granturilor, iar componenta de împrumuturi să rămână „într-o pondere importantă”, chiar dacă unele proiecte nu vor putea fi terminate, având în vedere numărul mare de lucrări și situațiile diferite din localități. Calendar politic în PNL: informare luni, decizie miercuri sau joi Bolojan a anunțat că luni, de la ora 15:00, au loc întâlniri cu grupurile parlamentare, în care președintele Senatului, Gabriel Andronache, și liderul grupului de la Camera Deputaților vor prezenta conținutul discuțiilor cu premierul desemnat. Decizia privind poziționarea PNL față de susținerea guvernului Tomac urmează să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi , când va fi convocat Biroul Politic Național. [...]
Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile să strângă 233 de voturi pentru învestire , iar negocierile care încep luni cu PSD, PNL și USR vor decide dacă România poate avea rapid un guvern „tehnic” sau intră într-un nou blocaj politic, potrivit HotNews . Premierul desemnat va începe discuțiile luni, în prima zi fiind programate întâlniri cu PNL (ora 11), USR (ora 14) și PSD (ora 17), urmând ca negocierile să continue și cu celelalte grupuri parlamentare. Tomac trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de încredere până duminică, termen calculat de la nominalizarea oficială de vineri, prin decret publicat în Monitorul Oficial. Miza: majoritatea de 233 de voturi și condițiile partidelor Pentru învestire este necesară majoritatea deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi. În acest context, poziționările partidelor indică o negociere dificilă, cu linii roșii explicite. Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a spus că liberalii nu vor vota un guvern în care să existe secretari de stat sau șefi de servicii deconcentrate „puși pe posturi” sau susținuți de PSD, invocând lipsa de încredere după moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul din care PSD făcea parte. UDMR, prin Kelemen Hunor, a transmis că așteaptă să vadă programul de guvernare, miniștrii propuși și intențiile premierului desemnat înainte de a decide susținerea. PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că este deschis la discuții pentru coagularea unei majorități, dar condiționează susținerea de principii precum reluarea investițiilor și stimularea economică, protejarea veniturilor mici și medii și susținerea IMM-urilor. USR, prin Dominic Fritz, a precizat că va discuta „din respect pentru președinte și interesul național”, însă intră la negocieri cu o linie clară: fără nicio formulă cu PSD. Fritz a mai spus că USR susține o formulă care include miniștri USR, menționând patru nume. AUR, prin George Simion, a anunțat că nu va susține executivul și că parlamentarii partidului nu vor intra în sala de vot. Grupul parlamentar PACE – Întâi România a transmis că votul său este condiționat de acceptarea integrală a „trei linii roșii”, între care „curățarea structurilor de influența USR”, „fără tehnocrați de fațadă” și asumarea a 10 măsuri de urgență. Guvern „tehnic, nu politic”: nume vehiculate și portofolii sensibile Tomac a spus că va propune un guvern „tehnic, nu politic”, iar în spațiul public sunt vehiculate mai multe nume pentru ministere, cu mențiunea că discuțiile nu sunt finalizate și lista poate fi modificată pe parcursul negocierilor, potrivit unor surse oficiale citate de News.ro. Printre numele menționate: Externe: Luca Niculescu Apărare: Mihnea Motoc Educație (și posibil vicepremier): Sorin Costreie, consilier al președintelui Muncă: Valentina Robu, Diana Morar, Lavinia Niculescu (variante) Finanțe: Șerban Matei și Bogdan Glăvan (opțiuni) Sănătate: Cătălin Cîrstoiu sau Ștefan Busnatu; este luată în calcul și nominalizarea unei femei Dezvoltare Regională: Vladimir Ionaș sau Ștefan Țigănaș Transporturi: Ionuț Laurențiu Mașala Investiții și Proiecte Europene: Dragoș Pîslaru (ar putea rămâne) Justiție: Cosmin Filatov, consilier prezidențial pe probleme constituționale Cultură: Adrian Papahagi Agricultură: Nicolae Istudor Mediu: Teodor Dulceață (secretar general adjunct) Vicepremier: Radu Burnete (consilier prezidențial) Ce urmează și cum își justifică președintele alegerea Nicușor Dan a spus că speră ca „toate forțele pro-occidentale” să sprijine guvernul, argumentând că nu ar exista „o altă posibilitate logică pro-occidentală” care să aibă și majoritate. Președintele a respins ideea că și-ar face „guvernul său”, susținând că nominalizarea a fost un răspuns la o „necesitate” și la lipsa unei alternative pro-occidentale. Întrebat ce se întâmplă dacă Tomac nu reușește să strângă majoritatea, președintele a răspuns că nu vrea să discute scenariul „acum”, potrivit relatării. [...]
Ilie Bolojan spune că PNL nu se poate reforma cât timp guvernează , avertizând că energia politică este consumată de actul guvernării, iar reorganizarea internă devine „aproape imposibilă” în paralel, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză operațională pentru partid: dacă PNL rămâne prins între administrarea guvernării și reglajele interne, riscă să repete blocajele care i-au afectat performanța electorală. Bolojan, premier interimar, a fost întrebat despre dezamăgirea unor alegători legată de lipsa reformelor din PNL și despre ideea unui „pol de dreapta”. În răspuns, el a susținut că guvernarea „îți ia toată energia, de dimineața până seara”, iar în același timp nu poți „să intri în partid, să faci alegeri peste tot”. Lecția din 2021: conflictul intern a „mâncat” guvernarea Bolojan a indicat drept exemplu Congresul PNL din septembrie 2021, când Ludovic Orban a fost înlocuit la conducerea partidului de premierul de atunci, Florin Cîțu . El a descris acel episod drept un „festival al democrației” care a generat un conflict între premier și președintele partidului, în timp ce PNL era la guvernare. „Una dintre erorile pe care le-a făcut PNL a fost așa-numitul festival al democrației când fiind în guvernare (...) PNL a generat acel conflict între premierul în funcție și președintele partidului.” În aceeași logică, Bolojan a spus că deplasările și competiția internă au deturnat resursele de la problemele de guvernare. „În loc ca cei care erau pe funcții să își consume energia cu problemele României, și le consumau cu măcelurile din partid.” „România are nevoie de o bună guvernare”, dar PNL trebuie să se schimbe În contextul unui „pol de modernizare”, Bolojan a legat dezvoltarea țării de eficiența guvernării, susținând că România „are nevoie de o bună guvernare care să modernizeze România”. În același timp, a admis diversitatea internă a partidului și inevitabilitatea schimbării, în condițiile în care organizațiile județene au abordări diferite. El a avertizat că lipsa reformei poate avea costuri politice directe, afirmând că, dacă PNL nu se schimbă, „ne vor schimba oamenii în 2028” și a invocat rezultatul de „8,9%” obținut în 2024 ca reper al consecințelor. Miza de credibilitate: schimbare de oameni și distanțare de „anexarea la PSD” Bolojan a pus accent și pe problema de credibilitate, susținând că PNL, după anii în care a fost „într-o formă de anexare la PSD”, „s-a îmbâcsit de oameni care s-au discreditat”. În final, el a spus că în anii următori vor fi „mult mai mulți oameni cu credibilitate” în partid. Mesajul sugerează o alegere strategică pentru PNL: fie prioritizează guvernarea și amână reorganizarea internă, fie își asumă costurile unei reforme care, în viziunea lui Bolojan, nu poate fi făcută „la modul deschis” în timp ce partidul este la putere. [...]
