Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu a cerut ca România să nu piardă cele 231 de milioane de euro din PNRR, în urma deciziei Curții Constituționale privind modificările la pensiile magistraților, potrivit Digi24. Liderul PSD a legat situația de jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și a subliniat responsabilitatea ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, în dialogul cu Comisia Europeană pentru deblocarea sumei.
Grindeanu a spus că decizia CCR închide o dispută care a trenat și a evitat să comenteze hotărârea Curții, insistând că era nevoie de o clarificare. În același timp, liderul PSD a mutat accentul pe consecințele financiare, în contextul în care România riscă să nu mai încaseze o tranșă de 231 de milioane de euro asociată reformei.
„De acum încolo, e treaba domnului ministru Pîslaru să-şi facă treaba de ministru, să nu pierdem acei bani de care am tot vorbit”, a arătat Grindeanu.
Într-o intervenție la Digi24, ministrul Fondurilor Europene a declarat că România are „dovada îndeplinirii reformei” și că o va transmite la Bruxelles după promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan și publicarea în Monitorul Oficial. Pîslaru a susținut că, odată îndeplinită formal condiția, Guvernul poate argumenta în fața Comisiei că reforma asumată a fost realizată.
Ministrul a avertizat însă că trimiterea dovezii nu echivalează cu o garanție de plată, deoarece decizia CCR vine cu întârziere față de termenele relevante din procedura PNRR. El a precizat că întârzierea depășește două luni peste data-limită de 28 noiembrie, după o suspendare de șase luni prevăzută de regulament, ceea ce complică discuția privind recuperarea banilor.
Contextul juridic: Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind modificarea unor legi referitoare la pensiile magistraților, stabilind că legea este constituțională. Decizia deschide calea pentru pașii administrativi invocați de ministrul Fondurilor Europene, dar rămâne de văzut dacă argumentele României vor fi acceptate de Comisia Europeană în evaluarea jalonului din PNRR.
Recomandate
UDMR propune un guvern majoritar „de tranziție” până la finalul anului, ca răspuns la presiunile de securitate și buget. Într-o declarație după o discuție cu liderul PSD, Kelemen Hunor susține, potrivit HotNews , că ar fi fost utilă „forțarea” formării rapide a unui „guvern de armistițiu” până la sfârșitul anului, invocând inclusiv atacurile zilnice cu drone, problemele din zona bugetară și vizitele evaluatorilor în țară. Kelemen Hunor spune că, deocamdată, „fiecare este închis în bula lui”, iar calendarul avansat de Sorin Grindeanu privind posibilitatea unui guvern după 15 august rămâne incert: „Asta nu știu”. În plan operațional imediat, liderul UDMR a indicat că discuția cu Grindeanu a vizat și agenda parlamentară: o sesiune extraordinară și proiecte care urmează să fie discutate, inclusiv trei inițiative pe agricultură ce ar urma să intre în comisii și apoi în plen. El a argumentat că susținerea unor zone din agricultură este importantă „dacă nu vrem să punem lacăt pe producția agricolă”. Scenariile de guvernare descrise de Kelemen Hunor Liderul UDMR a prezentat trei variante, insistând că „a patra variantă nu există”: Guvern de tranziție („de armistițiu”) până la finalul anului , cu participarea tuturor partidelor relevante: PSD, PNL, USR și UDMR. În această formulă, Hunor spune că „toată lumea trebuie să vină la masa guvernului”, iar PSD și PNL ar trebui să vină „împreună, nu separat”. Guvern minoritar în jurul lui Siegfried Mureșan , despre care afirmă însă că ar avea nevoie de voturile PSD pentru învestire, iar PSD „spune că nu votează un guvern din care nu face parte”. Guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu , pentru care, potrivit lui Hunor, „PNL-ul, deocamdată, spune că nu votează acest guvern”. Kelemen Hunor a mai spus că discuțiile continuă cu președintele și cu liderii celorlalte partide și că, în acest moment, el ar insista pe un guvern majoritar cel puțin până la sfârșitul anului , iar dacă acest lucru nu este posibil, „România trebuie să aibă un guvern”. Întrebat dacă îl vede „mai maleabil” pe Ilie Bolojan, liderul UDMR a evitat un răspuns direct, reluând ideea că, deocamdată, actorii politici rămân „închiși în bula” lor. [...]
PSD pune pe masă revizuirea Constituției ca soluție la blocajele de guvernare , pe fondul crizei politice legate de desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că „arhitectura statului” – de la Constituție la instituții – ar trebui „upgradată” după aproape 30 de ani, pentru a fi mai apropiată de „realitățile României din 2026”. Declarația a fost făcută la Parlament, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă șeful statului a respectat Constituția în criza declanșată de desemnarea premierului și dacă este nevoie de modificarea legii fundamentale. Liderul PSD a extins răspunsul dincolo de textul Constituției, argumentând că actualul cadru instituțional a fost conceput în anii ’90 și începutul anilor 2000, într-o logică de tranziție. Ce spune Grindeanu și de ce contează În forma prezentată de Grindeanu, miza nu este doar o ajustare punctuală, ci o discuție mai amplă despre funcționarea instituțiilor și despre felul în care sunt împărțite atribuțiile în stat, în contextul unor blocaje politice recurente. „După aproape 30 de ani, cred că această arhitectură trebuie să fie upgradată, trebuie să fie adusă mai aproape de realităţile României din 2026.” El a adăugat că, deși discuția este „mult mai largă”, dacă se vorbește strict despre Constituție, „da, e nevoie” de modificare. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, Grindeanu nu a indicat un calendar, o procedură sau articole concrete care ar urma să fie schimbate. În acest stadiu, poziția PSD rămâne la nivelul unui apel politic pentru deschiderea unei dezbateri privind revizuirea Constituției, în legătură cu criza de guvernare generată de desemnarea premierului. [...]
PSD mizează pe instalarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline” până la 15 august, pe fondul unui blocaj pe care Sorin Grindeanu îl descrie drept și economic, cu risc de grevă generală , potrivit G4Media . Liderul PSD susține că soluția este formarea cât mai rapidă a unei majorități și exclude categoric o alianță cu AUR. Grindeanu a declarat la Antena 3 că România va avea „până în 15 august” un executiv cu atribuții depline și a invocat presiuni care depășesc zona politică, inclusiv în sănătate și „în întreaga economie”, într-un context în care vorbește despre amenințarea unei greve generale. „Trebuie să schimbăm stilul de a conduce țara. Ne ducem în gard. Soluția este să avem cât mai rapid un guvern.” Ce înseamnă termenul de 15 august pentru stabilitatea guvernării Mesajul central al șefului PSD este că actualul blocaj trebuie închis rapid, iar criza ar urma să fie „soluționată” după jumătatea lunii august, conform declarațiilor citate. În logica prezentată de Grindeanu, un guvern „cu puteri depline” ar reduce incertitudinea politică într-un moment pe care îl descrie ca fiind critic și pentru economie. Tot în acest context, liderul PSD a spus că a declanșat căderea Guvernului Bolojan, alături de voturile AUR, fiind nemulțumit de modul în care Ilie Bolojan conducea executivul. Linia roșie: fără alianță cu AUR și „nu ne este frică de anticipate” Întrebat despre o eventuală colaborare cu partidul condus de George Simion, Grindeanu a spus că „nu există această variantă” și a pus sub semnul întrebării credibilitatea liderilor AUR, invocând lipsa lor de reacție la incidentele legate de drone rusești ajunse pe teritoriul României. „George Simion și Dan Dungaciu nu au spus nimic despre dronele rusești de pe teritoriul României. Au o problemă.” Grindeanu a mai afirmat că PSD poate construi majoritatea „și fără acești oameni” și a adăugat că partidul nu se teme de un scenariu al alegerilor anticipate. Atac la USR și opoziție: miza economică din discurs În același discurs, Grindeanu a atacat și restul opoziției, folosind eticheta „pesta haștagistă” la adresa USR, pe care îl acuză că „timp de trei luni” s-a concentrat pe atacuri la PSD, fără soluții cu efect în viața de zi cu zi. „Asta nu a ieftinit motorina, nu a scăzut facturile.” Dincolo de retorică, referințele la prețuri și facturi sunt folosite ca argument politic pentru urgența formării guvernului și pentru justificarea schimbării executivului, în condițiile în care Grindeanu descrie o presiune economică în creștere și un risc social asociat (grevă generală), fără a oferi însă detalii suplimentare despre calendarul negocierilor sau componența majorității. [...]
Ilie Bolojan confirmă două întâlniri cu George Simion, iar episodul alimentează disputa politică despre posibile negocieri și stabilitatea guvernării , într-un moment în care opoziția și PSD folosesc tema „înțelegerilor” pentru a pune presiune pe formarea unei majorități, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că s-a întâlnit „de două ori” în acest an cu liderul AUR, George Simion, dar a susținut că discuțiile au fost generale, „un schimb de opinii” despre perspective, fără negocieri politice. Bolojan a explicat că a urmărit să păstreze „o relație civilizată” cu lideri care reprezintă voturi și categorii de cetățeni și a adăugat că nu crede că a discutat cu Simion înainte de votul pentru învestirea guvernului Veștea. Întrebat de Cotidianul despre afirmațiile lui Bolojan, George Simion a evitat să confirme sau să infirme explicit conținutul discuțiilor și a mutat accentul pe criza politică, spunând că nu este treaba lui „dacă unii sunt corecți și recunosc și alții nu”. Liderul AUR a susținut că „fosta coaliție” este incapabilă să formeze guvern și a indicat drept soluție alegeri și „un guvern stabil pentru patru ani”. Disputa se mută în zona acuzațiilor de „negocieri netransparente” În aceeași zi, președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe Bolojan că ar fi negociat în secret cu AUR, deși anterior avertiza asupra pericolului reprezentat de formațiunea condusă de Simion. În mesajul său, Grindeanu susține că Bolojan ar fi recunoscut „înțelegeri netransparente” și îl descrie ca pe un politician dispus să renunțe la principii pentru a rămâne la putere. Grindeanu afirmă, totodată, că face o distincție între alegătorii AUR și conducerea partidului. De ce contează Confirmarea întâlnirilor, chiar prezentate ca discuții „generale”, devine muniție în confruntarea politică privind legitimitatea și transparența construirii unei majorități. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor, tema rămâne una de percepție publică și de presiune politică, cu potențial de a influența negocierile pentru formarea unui guvern și calendarul deciziilor ulterioare. [...]
Diana Buzoianu cere acceptarea anticipatelor pe fondul blocajului de majoritate și avertizează că prelungirea crizei politice poate alimenta partidele extremiste, potrivit Adevărul . Ministrul Mediului îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , că este responsabil pentru actuala criză politică, susținând că acesta „a distrus țara asta și acum habar nu are de unde își face rost de o majoritate”. În opinia sa, România ar trebui să accepte organizarea de alegeri anticipate, în condițiile în care nu mai există o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. De ce nu pleacă Guvernul: argumentul constituțional invocat de ministru Buzoianu respinge criticile potrivit cărora Guvernul ar fi trebuit să își încheie mandatul după adoptarea moțiunii de cenzură și invocă prevederile Constituției privind funcționarea unui cabinet demis ca interimar până la învestirea unui nou guvern. „De ce nu plecăm? Răspunsul este foarte simplu, pentru că noi citim Constituţia. (...) Constituţia astăzi spune foarte clar: dacă un guvern a fost demis, rămâne guvern interimar până când se propune un guvern care obţine majoritatea în Parlament.” Declarațiile au fost făcute la B1 TV , conform relatării. Presiune pe PSD: „formați majoritatea sau acceptați anticipate” Ministrul afirmă că PSD ar fi ignorat avertismentele privind lipsa unei majorități parlamentare înainte de depunerea moțiunii de cenzură și susține că planul de majoritate al lui Grindeanu s-ar fi bazat pe o susținere care „nu exista”. În același mesaj, Buzoianu îi cere liderului PSD să își concentreze eforturile pe formarea unei majorități, nu pe criticarea Guvernului interimar, iar dacă nu poate coagula sprijin în Parlament, să accepte ideea alegerilor anticipate. Miza politică invocată: risc de creștere a extremismului Buzoianu avertizează că o instabilitate prelungită poate avea „consecințe grave” asupra scenei politice și poate favoriza mișcările extremiste, susținând că o „resetare” ar presupune „întoarcerea la oameni” și că electoratul ar sancționa comportamentul clasei politice dacă ar avea loc alegeri în prezent. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan leagă respectul pentru imn de o obligație de guvernare mai bună , susținând că simbolurile statului își păstrează valoarea doar dacă sunt confirmate de „faptele oamenilor” și de încrederea construită în societate, potrivit Agerpres . Într-un mesaj transmis miercuri, de Ziua Imnului Național , Bolojan a afirmat că „Deșteaptă-te, române!” este „un simbol al continuității statului român și al valorilor care ne unesc”, iar respectul pentru imn înseamnă și respect pentru cei care „au contribuit la libertatea, demnitatea și dezvoltarea acestei țări”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Mesajul politic: simbolurile cer rezultate, nu doar ceremonii Punctul central al intervenției este condiționarea simbolurilor de performanța instituțiilor și a societății: imnul și, implicit, statul sunt prezentate ca repere care trebuie susținute prin acțiuni și prin consolidarea încrederii publice. În aceeași notă, premierul interimar a spus că generația actuală are datoria de a lăsa generațiilor viitoare „o Românie mai puternică, mai bine administrată și mai unită”. Ce spune că urmează: „muncă, seriozitate și responsabilitate” Bolojan a indicat drept cale pentru atingerea acestor obiective „munca, seriozitatea și responsabilitatea”, încheind mesajul cu urarea „La mulți ani tuturor românilor!”. [...]
