Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu a cerut ca România să nu piardă cele 231 de milioane de euro din PNRR, în urma deciziei Curții Constituționale privind modificările la pensiile magistraților, potrivit Digi24. Liderul PSD a legat situația de jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și a subliniat responsabilitatea ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, în dialogul cu Comisia Europeană pentru deblocarea sumei.
Grindeanu a spus că decizia CCR închide o dispută care a trenat și a evitat să comenteze hotărârea Curții, insistând că era nevoie de o clarificare. În același timp, liderul PSD a mutat accentul pe consecințele financiare, în contextul în care România riscă să nu mai încaseze o tranșă de 231 de milioane de euro asociată reformei.
„De acum încolo, e treaba domnului ministru Pîslaru să-şi facă treaba de ministru, să nu pierdem acei bani de care am tot vorbit”, a arătat Grindeanu.
Într-o intervenție la Digi24, ministrul Fondurilor Europene a declarat că România are „dovada îndeplinirii reformei” și că o va transmite la Bruxelles după promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan și publicarea în Monitorul Oficial. Pîslaru a susținut că, odată îndeplinită formal condiția, Guvernul poate argumenta în fața Comisiei că reforma asumată a fost realizată.
Ministrul a avertizat însă că trimiterea dovezii nu echivalează cu o garanție de plată, deoarece decizia CCR vine cu întârziere față de termenele relevante din procedura PNRR. El a precizat că întârzierea depășește două luni peste data-limită de 28 noiembrie, după o suspendare de șase luni prevăzută de regulament, ceea ce complică discuția privind recuperarea banilor.
Contextul juridic: Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind modificarea unor legi referitoare la pensiile magistraților, stabilind că legea este constituțională. Decizia deschide calea pentru pașii administrativi invocați de ministrul Fondurilor Europene, dar rămâne de văzut dacă argumentele României vor fi acceptate de Comisia Europeană în evaluarea jalonului din PNRR.
Recomandate
AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]
Cererea lui Sorin Grindeanu ca Victoria Stoiciu să renunțe și la mandatul de senator deschide un nou front de disciplină internă în PSD , într-un moment în care partidul încearcă să-și consolideze mesajul de opoziție după depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , potrivit Libertatea . Președintele PSD a declarat marți, 28 aprilie, la România TV, că Stoiciu ar trebui să demisioneze nu doar din partid, ci și din Senat, argumentând că a fost aleasă pe listele PSD, „adică datorită acestui partid care a susținut-o”. Stoiciu a transmis însă că refuză să renunțe la funcția de parlamentar. În aceeași intervenție, Grindeanu a insistat că nu el a adus-o pe Stoiciu în PSD și a făcut o trimitere indirectă la perioada în care partidul era condus de Marcel Ciolacu , sugerând că atunci a fost cooptată. Declarația vine pe fondul tensiunilor interne legate de repoziționarea PSD după schimbarea conducerii. Contextul politic: moțiunea PSD–AUR și semnalul de „opoziție” Afirmațiile lui Grindeanu au fost făcute la câteva ore după ce PSD și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care urmează să fie votată pe 5 mai. Liderul AUR, George Simion, a spus că s-au strâns 253 de semnături, iar pentru căderea Guvernului sunt necesare 233 de voturi în Parlament. Grindeanu a legat discuția și de mesajul pe care PSD vrea să-l transmită instituțional, afirmând că „toți prefecții și subprefecții PSD” și „toți secretarii de stat” și-au dat demisia, pentru a arăta că partidul este în opoziție cu Guvernul. Totodată, el a spus că îl interesează să combată „minciunile” premierului Ilie Bolojan, inclusiv acuzația că PSD ar face majorități pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. De ce a plecat Stoiciu din PSD și ce urmează Victoria Stoiciu a demisionat din PSD pe 28 aprilie, invocând drept motiv moțiunea de cenzură PSD–AUR și afirmând: „Nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”. Ea rămâne însă senator, mandat obținut la alegerile parlamentare din decembrie 2024, când a candidat pe listele PSD. Miza imediată este dacă PSD va continua să apese public pe tema „mandatului obținut pe listele partidului” ca instrument de disciplină internă, în timp ce Stoiciu își menține poziția de a nu demisiona din Senat. [...]
CCR a anulat numirile din Consiliile de Administrație ale TVR și Radio România , obligând Parlamentul să reia procedura de desemnare după ce Curtea a constatat nerespectarea regulilor de reprezentare politică prevăzute de lege, potrivit Mediafax . Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizările depuse de AUR în cazul numirilor de la Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune. Decizia a fost luată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, iar hotărârile Parlamentului privind cele două instituții publice de media au fost anulate. De ce a intervenit CCR: încălcarea Legii 41/1994 Decizia vizează modul în care au fost desemnați candidații propuși de grupurile parlamentare reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. CCR a stabilit că Parlamentul nu a respectat prevederile Legii nr. 41/1994, care impun ca cele 8 locuri alocate grupurilor parlamentare în Consiliul de Administrație al SRR să fie ocupate potrivit configurației politice și ponderii acestora în Parlament. Hotărârea se aplică ambelor decizii contestate: atât celei referitoare la TVR, cât și celei privind Radio România. În urma deciziei, Parlamentul va trebui să demareze procedura pentru numirea unor noi Consilii de Administrație. Efecte: fără retroactivitate, dar cu reluarea procedurii CCR a precizat că decizia nu produce efecte retroactive, invocând jurisprudența anterioară ( Decizia CCR nr. 417/2014 ). Astfel, anularea hotărârilor Parlamentului nu afectează retroactiv deciziile deja luate de conducerile instituțiilor, potrivit surselor Mediafax. Contextul sesizărilor AUR AUR a contestat la CCR modul în care au fost împărțite locurile în Consiliile de Administrație ale SRTv și SRR, susținând că nu a fost respectată configurația politică a Parlamentului. Formațiunea a reclamat că, deși are o pondere parlamentară mai mare decât alte partide, a primit câte un singur loc în CA-urile TVR și Radio România, la fel ca UDMR, dar mai puțin decât PNL și USR. În sesizare, AUR a invocat și un precedent din 2012, când PDL a contestat la CCR împărțirea locurilor în Consiliul de Administrație al TVR, iar Curtea a admis obiecțiile. [...]
România își menține deschiderea pentru reunificarea cu Republica Moldova, dar condiționează orice pas de o majoritate democratică la Chișinău , potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a spus că poziția Bucureștiului nu s-a schimbat față de votul unanim al Parlamentului din 2018 , care a consemnat că România este „pregătită” dacă cetățenii Republicii Moldova își doresc unirea. Nicușor Dan a indicat că decizia depinde de „aspirațiile” și „dorințele democratice” ale cetățenilor de peste Prut, pe care România le va respecta. Președintele a sintetizat condiția politică astfel: „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata.” Contextul: unirea, legată de accelerarea parcursului european Declarațiile vin după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat într-un interviu pentru Le Monde că unirea cu România ar putea permite o aderare mai rapidă la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, subliniind totodată că o asemenea decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor (detalii în Adevărul ). Care este limita politică invocată la Chișinău În ianuarie, Maia Sandu a precizat că, spre deosebire de sprijinul pentru aderarea la UE, nu există o majoritate a cetățenilor care să susțină unirea cu România , iar prioritățile Republicii Moldova sunt „pacea și siguranța”, potrivit aceleiași publicații (context în Adevărul ). Totuși, în trecut, Sandu a spus că ar susține unificarea în cazul unui referendum. În acest cadru, mesajul de la București fixează un prag de legitimitate: fără o majoritate exprimată democratic în Republica Moldova, reunificarea rămâne la nivel de disponibilitate politică, nu de calendar. [...]
Președintele Nicușor Dan își menține refuzul de a desemna un premier susținut de AUR , invocând orientarea pro-occidentală a României și spunând că nu vede „o chestiune serioasă” într-un posibil demers de suspendare, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al disputelor privind limitele constituționale ale rolului președintelui în desemnarea premierului. Declarațiile au fost făcute miercuri, în Croația, unde șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile liderului AUR, George Simion, care a susținut că președintele s-ar fi „antepronunțat” atunci când a afirmat că nu va accepta un premier sprijinit de AUR. Miza: desemnarea premierului și „direcția pro-occidentală” Nicușor Dan a legat poziția sa de prevederi constituționale și de orientarea externă a României, afirmând că își menține declarația anterioară și că va acționa pentru ca România să fie guvernată de forțe pro-occidentale. „Chiar Constituția României vorbește despre direcția pro-occidentală a României, iar eu când am făcut declarația pe care evident că mi-o mențin, am acționat în această direcție.” Suspendarea, tratată ca scenariu fără bază în acest moment Întrebat despre ideea suspendării sale din funcție, președintele a respins-o ca fiind nerealistă în contextul actual și a insistat că mecanismul este unul excepțional, aplicabil doar în cazul încălcării Constituției. „Suspendarea este un mecanism foarte serios, prin care Parlamentul și apoi cetățenii sancționează președintele care încalcă Constituția. Nu suntem deloc acolo.” [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile de limitare a evaziunii și de reducere a risipei din companiile de stat au „deranjat” rețele care, în opinia lui, au fost tolerate ani la rând, inclusiv prin sprijin politic , potrivit Mediafax . El a indicat drept exemplu sectorul energetic, unde susține că s-au emis „zeci de mii” de autorizații pentru megawați timp de doi ani fără ca „nimeni” să observe. Într-o intervenție la TVR, Bolojan a afirmat că, de la începutul lunii, a luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală în zona comerțului angro cu combustibili, prin restrângerea posibilității ca administrațiile financiare din județe să elibereze documente necesare funcționării unor astfel de operațiuni. Premierul a invocat existența a „sute” de situații de acest tip, pe care le leagă de un risc ridicat de evaziune și de „sume foarte mari” în joc. Energie și companii de stat: „ineficiența se mută în prețuri” Bolojan a susținut că în sectoare cu monopol sau „semimonopol” – precum energia și transporturile – ineficiența ajunge să fie transferată în prețuri, cu impact direct asupra populației. „E foarte simplu că atunci când ai o zonă de tip monopol, cum sunt în zonele de energie, semimonopoluri, în zonele de transporturi monopoluri, să-ți muți ineficiența în prețuri, să o muți în buzunarul cetățeanului și aceste lucruri trebuie corectate.” El a mai spus că, în multe locuri, companiile de stat „n-au fost folosite ca să livreze cele mai bune servicii”, iar în evaluarea sa a găsit „foarte multă ineficiență” și „foarte multă risipă”. Acuzația politică: „o constantă” legată de PSD, dar „nu erau singuri” Întrebat despre folosirea banilor publici ca „pușculiță de partid” și dacă fenomenul e transpartinic, Bolojan a afirmat că astfel de practici „îi deranjează pe toți” cei care le folosesc. Totuși, a susținut că a observat o „constantă”: acolo unde apăreau probleme, ar fi existat oameni „susținuți” de persoane din PSD, cu precizarea că nu ar fi fost singurii responsabili. „Întotdeauna când era o problemă undeva, erau niște oameni care erau susținuți la rândul lor de oameni din Partidul Social-Democrat . (…) Dar asta nu înseamnă că erau singuri.” În același context, premierul a legat reacțiile critice de faptul că măsurile de „a face ordine în finanțele publice” și de „a reduce risipa” afectează interesele celor care „au profitat” de aceste practici. [...]
