Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Grindeanu reacționează după decizia CCR...

Grindeanu reacționează după decizia CCR privind pensiile magistraților - Ministrul Pîslaru trebuie să gestioneze fondurile europene din PNRR

Sorin Grindeanu discută despre fondurile europene și pensiile magistraților.

Sorin Grindeanu a cerut ca România să nu piardă cele 231 de milioane de euro din PNRR, în urma deciziei Curții Constituționale privind modificările la pensiile magistraților, potrivit Digi24. Liderul PSD a legat situația de jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și a subliniat responsabilitatea ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, în dialogul cu Comisia Europeană pentru deblocarea sumei.

Grindeanu a spus că decizia CCR închide o dispută care a trenat și a evitat să comenteze hotărârea Curții, insistând că era nevoie de o clarificare. În același timp, liderul PSD a mutat accentul pe consecințele financiare, în contextul în care România riscă să nu mai încaseze o tranșă de 231 de milioane de euro asociată reformei.

„De acum încolo, e treaba domnului ministru Pîslaru să-şi facă treaba de ministru, să nu pierdem acei bani de care am tot vorbit”, a arătat Grindeanu.

Într-o intervenție la Digi24, ministrul Fondurilor Europene a declarat că România are „dovada îndeplinirii reformei” și că o va transmite la Bruxelles după promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan și publicarea în Monitorul Oficial. Pîslaru a susținut că, odată îndeplinită formal condiția, Guvernul poate argumenta în fața Comisiei că reforma asumată a fost realizată.

Ministrul a avertizat însă că trimiterea dovezii nu echivalează cu o garanție de plată, deoarece decizia CCR vine cu întârziere față de termenele relevante din procedura PNRR. El a precizat că întârzierea depășește două luni peste data-limită de 28 noiembrie, după o suspendare de șase luni prevăzută de regulament, ceea ce complică discuția privind recuperarea banilor.

Contextul juridic: Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind modificarea unor legi referitoare la pensiile magistraților, stabilind că legea este constituțională. Decizia deschide calea pentru pașii administrativi invocați de ministrul Fondurilor Europene, dar rămâne de văzut dacă argumentele României vor fi acceptate de Comisia Europeană în evaluarea jalonului din PNRR.

Tag-uri:dragos pislaruplanul national de redresare si rezilientapensiile magistratilorpierdere fonduri europeneromaniasorin grindeanucurtea constitutionala
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Oamenii protestează cu steagul Uniunii Europene în fundal.
Politică18 feb. 2026

Un sondaj arată că 22% dintre europeni consideră dictatura uneori preferabilă - nemulțumirea față de democrația practică crește în cinci țări

Un european din cinci spune că dictatura ar putea fi preferabilă în unele cazuri , potrivit unui sondaj POLITICO . Cercetarea, realizată de institutul AboutPeople la comanda think tank-ului Progressive Lab, indică o nemulțumire concentrată mai ales pe felul în care funcționează democrația în practică și pe relația dintre alegători și partidele tradiționale, nu neapărat pe respingerea democrației ca ideal. Sondajul a fost făcut în cinci țări (Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România), în perioada 25 noiembrie–16 decembrie 2025, și a măsurat atât percepții despre regimuri autoritare, cât și nivelul de încredere în instituții și distanțarea față de partide. În acest context, 22% dintre respondenți afirmă că, în anumite situații, dictatura ar putea fi opțiunea preferabilă, iar 26% sunt de acord cu ideea unui „lider capabil și eficient” care să limiteze drepturile democratice și să nu fie responsabil în fața cetățenilor. Totuși, opoziția față de un astfel de scenariu rămâne majoritară: 69% resping această propunere. Datele sugerează că miezul problemei este o criză de funcționare și de reprezentare, vizibilă în nivelurile ridicate de nemulțumire față de democrația „așa cum se aplică” în fiecare țară. Proporțiile celor care se declară nemulțumiți sunt semnificative, inclusiv în România, ceea ce indică o tensiune între așteptările publice și performanța percepută a instituțiilor și a actorilor politici. Ponderea celor nemulțumiți de modul în care funcționează democrația: 76% în Grecia, 68% în Franța, 66% în România , 42% în Marea Britanie, 32% în Suedia. Distanțarea față de partidele votate la ultimele alegeri (nu se simt apropiați): 55% în Grecia, 53% în România , 47% în Regatul Unit, 43% în Franța, 32% în Suedia. Încredere în instituții: Uniunea Europeană 43%, mass-media 27%, partidele politice 24%. O treime dintre respondenți nu sunt de acord că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democrație. Profesorul Dimitris Papadimitriou (Universitatea din Manchester) afirmă că „diviziunile tradiționale” între regiuni europene se estompează și că peisajul devine mai complex, inclusiv prin faptul că țări cu creștere economică rapidă, precum România, nu arată automat o încredere mai mare în democrația liberală. În același timp, el indică presiuni asupra instituțiilor democratice și scăderea încrederii în state considerate stabile, precum Suedia, în timp ce Franța și, într-o măsură mai mică, Marea Britanie ar traversa o criză profundă, iar Grecia ar rămâne într-un echilibru instabil între neîncrederea în instituții și atașamentul față de idealurile democratice. George Siakas (Universitatea Democritus din Tracia) subliniază că rezultatele nu arată o respingere totală a democrației, ci mai degrabă o nemulțumire cu accente „anti-elite” și „anti-establishment” față de felul în care sistemul funcționează. În plan politic, concluzia practică este că vulnerabilitatea democrațiilor nu vine doar din competiția ideologică, ci și din erodarea încrederii și a legăturii dintre alegători, instituții și partidele care pretind că îi reprezintă. [...]

Nicușor Dan vorbește despre implicarea României în Consiliul Păcii.
Politică15 feb. 2026

Nicușor Dan participă la Consiliul Păcii inițiat de Trump - România va avea statut de observator

Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii inițiat de Donald Trump , iar România va avea statut de observator la prima reuniune programată pe 19 februarie 2026, la Washington, potrivit unui mesaj publicat de șeful statului pe pagina sa oficială de Facebook . Anunțul vine în contextul lansării recente a acestui nou format diplomatic, prezentat de administrația americană drept o platformă pentru soluționarea conflictelor globale. Conform postării lui Nicușor Dan, prezența României are la bază sprijinul pentru procesul diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inițiată de Statele Unite. Președintele a subliniat că România va reafirma susținerea pentru eforturile internaționale de pace și disponibilitatea de a contribui la reconstrucția din Fâșia Gaza, inclusiv prin continuarea sprijinului umanitar acordat populației civile, precum evacuările medicale de urgență. Consiliul Păcii a fost lansat la finalul lunii ianuarie și este prezidat de Donald Trump. Inițiativa a generat reacții prudente în mai multe capitale occidentale, existând temeri că noul format ar putea dubla sau submina mecanismele tradiționale ale ONU. Informații apărute anterior în presa internațională indică faptul că statutul de membru permanent ar presupune o contribuție financiară de 1 miliard de dolari. Agenda primei reuniuni ar urma să includă a doua fază a planului de pace pentru Gaza , însă lipsa unor detalii publice complete a alimentat dezbaterile politice în Europa. Unele guverne nu și-au confirmat participarea, iar altele încearcă să își echilibreze poziția între relația cu Washingtonul și coordonarea în cadrul Uniunii Europene. Prin statutul de observator, România transmite un semnal de implicare diplomatică fără asumarea unui rol decizional direct în noul mecanism internațional. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.
Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Avion privat Bombardier Global 6000 pregătit pentru decolare pe pistă.
Politică18 feb. 2026

Președintele zboară în SUA cu un avion al lui Ion Țiriac – cost estimat până la 200.000 de euro

Președintele României zboară în SUA cu un avion privat deținut de Ion Țiriac, potrivit unei informații publicate în exclusivitate de BoardingPass . Administrația Prezidențială a închiriat aeronava pentru deplasarea oficială la Washington DC. Este vorba despre un Bombardier Global 6000 , avion de tip business capabil să transporte până la 14 pasageri și să zboare fără escală aproximativ 11.000 de kilometri. Aeronava este deținută de omul de afaceri Ion Țiriac, însă este înmatriculată în Austria și operată de compania Avcon Jet. Potrivit sursei citate, costul estimativ pentru un zbor dus-întors între București și Washington DC se ridică la circa 170.000–200.000 de euro. Avionul nu va ateriza pe un aeroport civil din capitala Statelor Unite, ci pe o bază aeriană militară. Până acum, pentru deplasările externe, președintele a folosit în mod obișnuit aeronava militară Spartan din flota Forțelor Aeriene Române. Pentru această vizită, însă, a fost necesară închirierea unui avion capabil să efectueze zborul transatlantic fără escală. BoardingPass amintește că, în trecut, fostul președinte a utilizat tot avioane private pentru vizite în SUA, costurile variind între 250.000 și 300.000 de euro, iar pentru deplasarea din 2024 la Washington suma a ajuns la 450.000 de euro. [...]

Negocieri tensionate între lideri internaționali la un dineu oficial.
Politică18 feb. 2026

Negocieri la Geneva – Rusia solicită NATO să renunțe la promisiunea privind Ucraina și Georgia

Rusia cere NATO să renunțe oficial la extinderea spre est și să anuleze decizia din 2008 privind Ucraina și Georgia, potrivit unor declarații transmise de diplomații ruși cotidianului Izvestia . Solicitările vin în contextul negocierilor de pace pentru Ucraina , desfășurate marți și miercuri, 17–18 februarie 2026, la Geneva. Ambasada Rusiei în Belgia a declarat că Moscova intenționează să ceară Alianței Nord-Atlantice să își asume juridic angajamentul de a nu se mai extinde spre est. De asemenea, partea rusă insistă asupra revocării deciziei luate la Summitul NATO de la București din 2008 , când aliații au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni, în viitor, membre ale organizației. Potrivit diplomaților ruși, o astfel de codificare legală ar fi necesară deoarece „promisiunile verbale” privind neextinderea ar fi fost ulterior ignorate. Tema nu este nouă. Înaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, în 2022, Moscova a transmis Washingtonului un proiect de acord de securitate care prevedea, între altele, oprirea extinderii NATO și revenirea la aliniamentul din 1997. O astfel de formulă ar fi vizat inclusiv state precum România, care a aderat la NATO în 2004. Cererile au fost respinse la acel moment. În paralel, administrația președintelui american Donald Trump nu susține în prezent aderarea Ucrainei la NATO , propunând în schimb garanții alternative de securitate. Deși obiectivul aderării este prevăzut în Constituția Ucrainei, oficiali de la Kiev au sugerat că ar putea accepta o soluție diferită, dacă aceasta oferă protecții solide. De cealaltă parte, foști oficiali NATO au subliniat că extinderea nu este impusă din exterior, ci rezultă din decizia suverană a statelor care solicită aderarea. Războiul declanșat de Rusia a avut ca efect consolidarea flancului estic și aderarea Finlandei și Suediei, ceea ce a dus la extinderea frontierei directe dintre Rusia și statele NATO la aproximativ 3.000 de kilometri. [...]

Zelenski subliniază importanța păstrării integrității teritoriale a Ucrainei.
Politică18 feb. 2026

Zelenski respinge cedarea Donbasului - avertizează că ucrainenii nu vor accepta un astfel de acord

Volodimir Zelenski afirmă că ucrainenii nu vor accepta cedarea Donbasului către Rusia , avertizând că un asemenea acord ar fi respins la referendum, potrivit unui interviu acordat publicației Axios . Declarația vine în timp ce delegațiile ucraineană și rusă participă la Geneva la negocieri mediate de Statele Unite. Președintele ucrainean a trasat o linie roșie clară privind concesiile teritoriale. „Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru” , a spus el, referindu-se la ipoteza retragerii unilaterale a forțelor ucrainene din estul Donbasului și cedării regiunii către Moscova. Zelenski a subliniat că populația nu l-ar ierta nici pe el, nici pe partenerii occidentali pentru o astfel de decizie. Presiuni din partea Washingtonului Zelenski l-a criticat pe președintele american Donald Trump pentru faptul că ar exercita presiuni publice asupra Kievului, nu asupra Moscovei. Liderul ucrainean a declarat că nu consideră „corect” ca Ucraina să fie îndemnată public să facă concesii, în timp ce Rusia nu este supusă acelorași apeluri. Totuși, Zelenski a făcut distincție între declarațiile publice ale lui Trump și discuțiile private cu emisarii americani, despre care a spus că se desfășoară într-un climat de respect reciproc. Punctul central al disputei: Donbas Regiunea Donbas rămâne principalul obstacol în negocieri. Ucraina controlează aproximativ 10% din teritoriu, inclusiv o parte din regiunea Donețk, în timp ce Rusia ocupă aproape integral regiunea Lugansk. Moscova cere retragerea completă a trupelor ucrainene din zonele rămase sub controlul Kievului. Potrivit informațiilor citate de Newsmax, mediatori americani ar fi propus crearea unei zone demilitarizate cu statut economic special. Zelenski a declarat că ar lua în calcul o retragere doar dacă Rusia ar face un pas similar și a respins categoric recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate. În schimb, liderul ucrainean a sugerat că populația ar putea accepta înghețarea actualei linii a frontului, dacă aceasta ar fi baza unui acord formal și ar fi supusă votului popular. Negocieri tensionate la Geneva Prima zi a discuțiilor de la Geneva a fost descrisă drept „foarte tensionată” , fără progrese vizibile. În paralel, Rusia a lansat atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Odesa, sporind presiunea asupra negocierilor. Dialogul este programat să continue, însă diferențele majore privind statutul Donbasului și condițiile unui eventual armistițiu indică un drum dificil către un acord. [...]