NET$209.63+4.60%

CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților, potrivit Biziday, respingând sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia de miercuri, 18 februarie 2026, deblochează parcursul actului normativ, care merge la promulgare după patru luni, cinci amânări și două asumări ale răspunderii de către Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan.

Miza principală a legii este schimbarea treptată a condițiilor de pensionare și a modului de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați. Textul prevede creșterea vârstei de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție de 15 ani (nu 10 ani, cum era în varianta anterioară respinsă de Curtea Constituțională).

În forma validată acum, proiectul păstrează plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, dar introduce și o formulă de calcul raportată la veniturile brute din ultimii ani de activitate. Concret, legea stabilește că pensia de serviciu pornește de la 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu limita maximă de 70% din ultima indemnizație netă.

„Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală ”de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.”

Principalele prevederi reținute din actul normativ sunt:

• creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, pe o perioadă de 15 ani;
• pensie egală cu cel mult 70% din ultimul salariu net;
• cuantum de 55% din baza de calcul (media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni), fără a depăși plafonul de 70% din ultima indemnizație netă;
• posibilitatea pensionării anticipate la 35 de ani vechime, cu penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.

În paralel cu controlul de constituționalitate, Înalta Curte a cerut, cu o săptămână înainte, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că dispozițiile ar putea încălca dreptul UE și „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”. La termenul din 11 februarie, Curtea Constituțională amânase pronunțarea pentru 18 februarie, invocând necesitatea „studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026”.

Prin respingerea sesizării, legea intră în etapa finală a procedurii interne, urmând promulgarea. În plan practic, decizia CCR clarifică, cel puțin pe componenta constituțională, cadrul pentru aplicarea reformei, în timp ce demersul Înaltei Curți privind sesizarea CJUE rămâne un front separat, legat de compatibilitatea cu dreptul european.