Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de acuzații dintre George Simion și Péter Magyar mută tensiunea româno-maghiară în registru politic, cu potențial de efect asupra relațiilor regionale și a mesajelor pro-UE. Potrivit Mediafax, liderul AUR a respins acuzațiile formulate de Péter Magyar și a transmis, într-un mesaj publicat marți pe platforma X, că „nu am dansat niciodată pe mormintele poporului tău”.
Simion a început prin a-l felicita pe Péter Magyar pentru „alegeri corecte”, adăugând că „nouă ne lipsește asta în România”. În același mesaj, liderul AUR a făcut o referire la Ursula von der Leyen, afirmând: „Amândoi suntem maratoniști, așa că un sfat prietenesc: ai grijă cum iei banii țării tale de la Ursula!”.
Replica vine după declarațiile lui Péter Magyar despre relația dintre premierul ungar Viktor Orbán și liderul AUR. Magyar a susținut că Simion „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și că, în aceste condiții, „niciun prim-ministru maghiar nu o poate susține” pe o astfel de persoană, „indiferent dacă devine președinte sau nu”, acuzându-l totodată pe Orbán că „a făcut acest lucru”.
Magyar a mai afirmat că sprijinul ar fi fost „direct în campanie” și a invocat distribuirea a „500.000 de pliante” în Transilvania, pe care le-a descris ca parte a acestui sprijin, apreciind că situația a fost considerată „o trădare atât în Ungaria, cât și în Transilvania”.
În același cadru, Mediafax notează că Viktor Orbán a fost înfrânt, după 16 ani de guvernare, de liderul partidului de opoziție Tisza, Péter Magyar, descris cu „direcții pro-europene și democratice”, iar victoria a fost sărbătorită duminică la Budapesta.
Recomandate
Schimbul de replici dintre liderul AUR, George Simion, și Péter Magyar , șeful partidului maghiar TISZA, mută disputa politică româno-ungară pe terenul finanțărilor europene și al legitimității politice , într-un moment în care Magyar își anunță intenția de a „reconfigura” relațiile cu vecinii, potrivit Adevărul . Simion spune că l-a felicitat pe Péter Magyar pentru victoria la alegerile parlamentare din Ungaria de duminică, 12 aprilie, și respinge acuzația că ar fi „dansat pe mormintele” eroilor de război maghiari. Mesajul a fost publicat pe X, unde liderul AUR afirmă că în România „ducem lipsă” de alegeri corecte. În aceeași postare, Simion introduce un avertisment legat de banii europeni, adresat direct lui Magyar: „Fii atent la modul în care îți iei banii țării de la Ursula von der Leyen !”, pe care îl prezintă drept „un sfat prietenesc”, invocând și faptul că „suntem amândoi maratoniști”. De unde a pornit disputa Potrivit articolului, Simion face referire la un videoclip devenit viral cu politicianul maghiar Zoltán Hegedűs, apropiat al lui Péter Magyar, care dansează pe o scenă din Budapesta. Materialul este menționat de Adevărul aici: Adevărul . Acuzațiile lui Péter Magyar și miza regională Într-o conferință de presă de luni, 13 aprilie, Péter Magyar l-a acuzat pe premierul Viktor Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, criticând sprijinul acordat liderului AUR. Adevărul notează că Magyar a invocat „trecutul” lui Simion și a reluat acuzația privind „mormintele eroilor de război”. „Cred că lui George Simion, care a fost un candidat la președinție în România, îi știm trecutul. Simion a jucat pe mormintele eroilor de război, ale strămoșilor noștri. O asemenea persoană, fie că devine politician sau nu, în niciun caz nu poate fi susținută de un premier din Ungaria” Totodată, Magyar a spus că va reconfigura relațiile cu statele vecine și va sprijini comunitățile maghiare din afara granițelor, inclusiv din România, unde afirmă că are legături personale. Contextul acuzațiilor la adresa lui Orbán este detaliat de Adevărul și într-un material separat: Adevărul . [...]
Peter Magyar vrea să limiteze prin Constituție puterea executivului după ce a câștigat alegerile legislative din Ungaria cu o majoritate care îi permite modificarea Legii fundamentale, potrivit news.ro . În prima sa conferință de presă, el a spus că intenționează să introducă o limită de două mandate pentru funcția de prim-ministru, măsură care ar urma să fie înscrisă în Constituție și aplicată retroactiv. Aplicarea retroactivă ar bloca, în practică, o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, în condițiile în care acesta a ocupat funcția de prim-ministru „în total” timp de 20 de ani. Informația este atribuită de news.ro publicației The Guardian. Magyar a susținut că, deși deține o majoritate de două treimi în noul parlament, nu intenționează să folosească instrumente ilegale pentru a „restabili statul de drept”. „Nu vom lua măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept” Alte schimbări instituționale anunțate În aceeași conferință de presă, care a durat aproape trei ore, Magyar a reluat ideea că președintele Tamas Sulyok – descris ca „omul pus în funcție de Viktor Orban” – ar trebui, în esență, să părăsească funcția înainte de aniversarea a 70 de ani de la revoluția din 1956, în octombrie. Întrebat dacă măsuri precum solicitarea demisiei președintelui și a altor oficiali sau planurile de a închide televiziunea publică nu vor fi percepute drept începutul unui ciclu de represalii, Magyar a răspuns că urmărește o „schimbare de regim” și, în acest scop, vrea reformarea radicală a instituțiilor, astfel încât să fie limitată capacitatea viitoarelor guverne de a le influența. „Nu sunt aici pentru a mă îmbogăți și nu sunt aici pentru a guverna pentru totdeauna” Magyar a vorbit și despre viitorul guvern și posturile-cheie, însă nu a prezentat numele celor mai importanți membri. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán ar putea debloca decizii UE cu miză directă pentru România, inclusiv pe energie și extindere , potrivit declarațiilor vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu , citate de HotNews . Negrescu spune că la Bruxelles rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul Tisza în fața lui Orbán și Fidesz, este „privit cu optimism”. În intervenția la Antena 3, Negrescu a susținut că, odată cu schimbarea de la Budapesta, „putem să vorbim de posibilitatea de a lua decizii mult mai ușor la nivel european”, în condițiile în care Orbán „a blocat foarte multe decizii”, inclusiv unele „în interesul României”. Ce ar putea însemna pentru România: energie și dosare europene blocate Negrescu a dat două exemple concrete de dosare unde Ungaria ar fi pus frână: extinderea UE : Budapesta ar fi blocat decizia privind începerea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană; energie : Ungaria ar fi blocat „o serie de decizii” care, în viziunea lui Negrescu, ar fi ajutat România să aibă acces la fonduri europene suplimentare și la interconectări mai bune cu piața energetică europeană, cu efect potențial de scădere a prețurilor la energie . În același context, vicepreședintele Parlamentului European a spus că plecarea lui Orbán de la putere ar putea crește șansele unei Europe „mai unite”, cu mai puține disensiuni. Acuzații de influență rusă și contextul investigațiilor Negrescu a mers mai departe, afirmând că, odată cu înfrângerea lui Orbán, UE nu ar mai avea „un agent al Federației Ruse în mijlocul nostru”, invocând „relatări” despre conversații ale unor oficiali de rang înalt din Fidesz cu reprezentanți ai Federației Ruse, care ar fi transmis informații despre discuțiile de la nivel european. În articol este menționat și un context de investigații și relatări din presa internațională: potrivit unei investigații realizate de VSquare și TheInsider înaintea alegerilor, guvernul Orbán ar fi colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor UE oligarhi ruși, companii și bănci. Separat, The Washington Post a relatat în martie că ofițeri ai spionajului rusesc ar fi propus o strategie de influențare a campaniei electorale din Ungaria, inclusiv prin „înscenarea unei tentative de asasinat” asupra lui Orbán. Ce urmează la Budapesta: guvernare dificilă și dosare sensibile Negrescu l-a descris pe Peter Magyar drept „un om hotărât, cu o viziune clar conservatoare” și a spus că acesta a promis un guvern cu „reprezentativitate politică largă”. În opinia sa, viitorul guvern va avea „provocări importante”, între care a enumerat: fondurile europene , „reclădirea juridică” , refacerea încrederii în instituțiile statului , iar „inclusiv președintele din Ungaria s-ar putea să fie schimbată”. [...]
Ungaria ar urma să renunțe la blocajul asupra împrumutului UE de 90 miliarde euro (aprox. 448,2 miliarde lei) pentru Ucraina , semnal transmis de viitorul premier Péter Magyar , ceea ce ar debloca rapid o finanțare considerată urgentă pentru Kiev, potrivit Politico . Magyar a spus, într-o conferință de presă la Budapesta, că decizia UE privind împrumutul „a fost deja luată în decembrie” și că viitoarea administrație Tisza „ar dori să fie coerentă” cu angajamentele anterioare. Mesajul vine după un blocaj de patru luni, în care guvernul condus de Viktor Orbán s-a opus eliberării fondurilor. Orbán, care a pierdut alegerile generale de duminică „la scor”, aprobase inițial împrumutul la un summit al liderilor UE la finalul anului trecut, înainte să revină asupra acordului. El condiționase deblocarea banilor de repararea de către Ucraina a unei conducte care transportă petrol rusesc prin teritoriul ucrainean către Ungaria, acuzând Kievul că tergiversează lucrările. De ce contează: presiune de timp pe finanțarea Ucrainei Ucraina, cu rezervele financiare erodate după ani de război, ar avea un deficit major dacă împrumutul nu este aprobat până în mai, notează publicația. Deși capitalele europene sperau să rezolve disputa la un summit luna trecută, Orbán — alături de premierul Slovaciei, Robert Fico — a insistat că banii nu pot fi virați până nu este garantat fluxul de petrol. Un element important din semnalul lui Magyar este că liderii UE nu ar mai trebui să se reunească pentru a debloca împrumutul: el a indicat că decizia ar putea fi luată chiar înainte ca noul guvern să preia oficial mandatul, lucru care „ar trebui să se întâmple în cursul acestei luni”. Ungaria ar permite împrumutul, dar ar vrea să nu contribuie Chiar dacă Budapesta nu ar mai bloca împrumutul, Magyar a indicat că Ungaria nu ar urma să participe la finanțare. El a invocat situația fiscală internă și creșterea deficitului bugetar. „Voi discuta cu liderii europeni, dar personal sunt de acord că Ungaria ar trebui să se retragă, Ungaria este într-o situație foarte dificilă. Nu putem lua și mai multe împrumuturi, deficitul bugetar al Ungariei s-a triplat din 2010.” Magyar, fost aliat al lui Orbán, a câștigat o supermajoritate de două treimi în parlament și a promis o ofensivă împotriva corupției, acuzând guvernul ieșit din funcție de „trădare” prin sprijinul acordat Rusiei. În același timp, el a spus că Orbán, deși rămâne premier interimar, „nu ar trebui să ia decizii peste capul” său. [...]
Péter Magyar își repoziționează Ungaria spre UE și anunță renegocierea contractelor cu Rusia , într-un mesaj care combină promisiuni de „stat de drept” cu o resetare a relațiilor regionale, inclusiv cu România, potrivit Mediafax . Într-o conferință de presă după alegerile parlamentare, liderul Tisza și viitorul prim-ministru al Ungariei a cerut convocarea rapidă a noului Parlament imediat după validarea oficială a rezultatului, așteptată pe 4 mai, cu posibilitatea ca prima ședință să aibă loc pe 5 mai, conform relatării The Guardian . Semnalul politic: „ancorare fermă” în UE și schimbare de regim Magyar a interpretat votul ca un mandat pentru o schimbare majoră, afirmând că maghiarii au votat „nu doar pentru schimbarea guvernului, ci și a regimului”. El a susținut că noua administrație își va asuma greșelile și a promis că Ungaria „nu va mai fi o țară fără consecințe”. În același timp, a respins ceea ce a numit „minciuni” ale guvernului anterior și a spus că guvernul Tisza va fi „guvernul păcii”, insistând că „în Ungaria, nimeni nu vrea război”. Rusia: „nu-l voi suna niciodată pe Putin” și renegocierea contractelor Pe relația cu Moscova, Magyar a spus că Ungaria este „expusă” în fața Rusiei și că va renegocia contractele. Despre o eventuală discuție cu Vladimir Putin, poziția sa a fost că ar răspunde dacă ar fi sunat, dar nu va iniția el contactul. „Dacă Putin mă va suna îi voi răspunde, dar eu nu-l voi suna niciodată. De asemenea i-aș spune să înceteze războiul, crimele și bombardamentele. Cam asta i-aș spune, ar fi o discuție scurtă cu acesta.” România și regiunea: cooperare economică, dar și tensiuni politice pe tema Simion Magyar a declarat că își dorește îmbunătățirea cooperării cu România „cultural și economic”, „cu respect, fără critici reciproce”, și aprofundarea relațiilor economice și cu Polonia și Slovacia. A mai spus că va avea o discuție cu Kelemen Hunor pentru a transmite că „nu poartă nicio dușmănie” și pentru a vedea ce se poate face „pentru maghiarii de acolo”. În același context, l-a acuzat pe Viktor Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania prin sprijinul acordat liderului AUR, George Simion , și a afirmat despre Simion că a „dansat pe mormintele eroilor de război maghiari”, susținând că niciun prim-ministru maghiar nu ar trebui să îl sprijine. Context intern: euro, inflație și stat de drept Magyar a reiterat că intrarea în zona euro este „în interesul Ungariei”, dar a invocat problemele actuale, inclusiv inflația, care ar fi împiedicat o analiză completă a criteriilor de aderare. Totodată, a cerut din nou demisia președintelui Tamás Sulyok, pe care l-a numit „marionetă” a lui Orbán, și a spus că nu va lua măsuri ilegale pentru restabilirea statului de drept, chiar dacă are o majoritate de două treimi în noul Parlament, conform relatării citate de The Guardian. [...]
Apelul la arestări „în bloc” ridică miza confruntării politice din Ungaria după alegerile din 2026, pe fondul discuțiilor despre cum ar putea noua majoritate să trateze acuzațiile de corupție din perioada Fidesz, potrivit Libertatea . Péter Márki-Zay , primarul orașului Hódmezővásárhely și fost candidat al opoziției la funcția de prim-ministru în 2022, a declarat într-un interviu pentru publicația ungară Index că Péter Magyar, liderul Partidului Tisza, ar trebui să ia măsuri drastice împotriva familiei premierului Viktor Orbán, în numele tragerii la răspundere pentru corupția asociată guvernărilor anterioare. „Îi propun lui Péter Magyar să aresteze imediat familia Orbán” Contextul politic: Tisza revendică o majoritate de două treimi Declarațiile vin după ce Péter Magyar a revendicat o „victorie istorică” în alegerile legislative din Ungaria din 2026. Conform rezultatelor oficiale citate, după numărarea a 98,9% din voturi, Tisza a obținut peste 53% din voturi și 138 de mandate, suficient pentru o majoritate de două treimi în parlament . Fidesz ar fi obținut 38,26%, Mi Hazánk – 5,85%, iar DK – 1,16%. Márki-Zay a susținut că dominația guvernului asupra mass-media a împins opoziția spre rețelele de socializare, strategie pe care o leagă de slăbirea capacității Fidesz de a reacționa. Tot el a criticat toleranța publică față de corupție, afirmând că „furtul nu i-a deranjat pe oameni până când au simțit că le este și lor de folos”. „Recuperarea banilor furați” ca argument economic Pe lângă arestarea familiei Orbán, Márki-Zay a cerut investigarea întreprinderilor apropiate acesteia, cu scopul de a elimina „corupția sistemică”. În argumentația sa, recuperarea fondurilor deturnate ar putea avea efecte economice, inclusiv prin stimularea ocupării. „Dacă acei bani nu ar fi fost furați, de două ori mai mulți oameni ar fi primit un loc de muncă” Politicianul a mai cerut organizarea de alegeri anticipate, susținând că democrația poate fi restabilită doar dacă persoanele vinovate de infracțiuni vor fi închise. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale lui Péter Magyar sau ale taberei Fidesz la aceste afirmații. [...]
