Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de acuzații dintre George Simion și Péter Magyar mută tensiunea româno-maghiară în registru politic, cu potențial de efect asupra relațiilor regionale și a mesajelor pro-UE. Potrivit Mediafax, liderul AUR a respins acuzațiile formulate de Péter Magyar și a transmis, într-un mesaj publicat marți pe platforma X, că „nu am dansat niciodată pe mormintele poporului tău”.
Simion a început prin a-l felicita pe Péter Magyar pentru „alegeri corecte”, adăugând că „nouă ne lipsește asta în România”. În același mesaj, liderul AUR a făcut o referire la Ursula von der Leyen, afirmând: „Amândoi suntem maratoniști, așa că un sfat prietenesc: ai grijă cum iei banii țării tale de la Ursula!”.
Replica vine după declarațiile lui Péter Magyar despre relația dintre premierul ungar Viktor Orbán și liderul AUR. Magyar a susținut că Simion „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și că, în aceste condiții, „niciun prim-ministru maghiar nu o poate susține” pe o astfel de persoană, „indiferent dacă devine președinte sau nu”, acuzându-l totodată pe Orbán că „a făcut acest lucru”.
Magyar a mai afirmat că sprijinul ar fi fost „direct în campanie” și a invocat distribuirea a „500.000 de pliante” în Transilvania, pe care le-a descris ca parte a acestui sprijin, apreciind că situația a fost considerată „o trădare atât în Ungaria, cât și în Transilvania”.
În același cadru, Mediafax notează că Viktor Orbán a fost înfrânt, după 16 ani de guvernare, de liderul partidului de opoziție Tisza, Péter Magyar, descris cu „direcții pro-europene și democratice”, iar victoria a fost sărbătorită duminică la Budapesta.
Recomandate
Directorul executiv al MCC Brussels a demisionat invocând neplata salariilor , o criză care pune sub semnul întrebării funcționarea unuia dintre cele mai vizibile think tank-uri ale dreptei europene, finanțat aproape integral din Ungaria, potrivit Politico . Frank Füredi a anunțat luni, într-o scrisoare către boardul Mathias Corvinus Collegium (MCC) văzută de publicație, că renunță „cu efect imediat” la poziția de director executiv al MCC Brussels. El susține că decizia este determinată de „cauză gravă” imputabilă exclusiv angajatorului, acuzând „încălcarea ireversibilă” a obligațiilor contractuale prin „eșecul persistent” de a furniza fondurile convenite. MCC Brussels a fost înființat în 2022 cu sprijinul guvernului ungar condus atunci de Viktor Orbán, iar demisia lui Füredi vine pe fondul unei rupturi tot mai vizibile între organizație și noul guvern de la Budapesta. Finanțarea, blocată după schimbarea de putere la Budapesta MCC, cu sediul în Ungaria, a fost condus de Balázs Orbán (fără legătură de rudenie cu Viktor Orbán), un aliat apropiat și fost director politic al fostului premier. Balázs Orbán a demisionat în iunie, acuzând noul guvern că „demontează” organizația, despre care a spus că avea aproximativ 7.000 de studenți și 300 de angajați. MCC Brussels era finanțat aproape în totalitate printr-un grant al colegiului din Budapesta. Noul prim-ministru, Péter Magyar, care a câștigat alegerile din aprilie și a pus capăt celor 16 ani de guvernare Orbán, a acuzat MCC că face parte dintr-o rețea susținută de stat, menită să promoveze viziunile politice ale fostului partid de guvernământ. În același context, Magyar a afirmat că MCC a beneficiat de sprijin semnificativ prin transferul unor active de stat în perioada Orbán. „Statul nu va finanța… instituțiile Mathias Corvinus Collegium”, a spus Magyar după vot. „Cred că a fost o infracțiune, finanțare de partid amestecată cu cheltuieli guvernamentale… viitoarele autorități vor trebui să examineze sau să investigheze.” Efecte operaționale: salarii neplătite și proiecte blocate În scrisoarea citată, Füredi afirmă că fondurile au fost reținute, ceea ce ar fi dus la neplata angajaților și la imposibilitatea livrării proiectelor. „Fără resursele convenite contractual, colegii noștri nu pot funcționa și se confruntă cu dificultăți economice serioase”, a scris el. Füredi mai susține că își încheie contractul pentru a avea libertatea de a „promova valorile” pentru care a militat MCC Brussels. Organizația MCC nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, potrivit aceleiași surse. Context: presiune și pe frontul de reglementare al lobby-ului la nivel UE MCC Brussels s-a poziționat ca o voce importantă a dreptei europene, apărând populismul și coorganizând evenimente cu grupul de extremă dreapta Patriots pe teme precum genul, migrația și interferența în alegeri. Think tank-ul a afirmat anterior că va căuta alte surse de finanțare și își va continua activitatea. În iunie, baza de date a UE pentru lobbyiști și grupuri de campanie a suspendat apartenența MCC Brussels, o decizie care ar putea duce la pierderea accesului la Parlamentul European. Grupul a negat nereguli în înregistrarea sa în Registrul de transparență și a susținut că măsura ar urmări reducerea la tăcere a organizației din motive ideologice. [...]
PSD își asumă un calendar accelerat pentru instalarea unui guvern, chiar și cu voturi venite punctual din opoziție , iar Sorin Grindeanu spune că nu exclude sprijin parlamentar inclusiv de la AUR, fără a negocia o alianță, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul blocajului politic și al presiunii pentru desemnarea rapidă a unui premier, pe fondul acuzațiilor PSD privind deteriorarea situației economice și sociale. Grindeanu a declarat, la Sinaia, după ședința Consiliului Politic Național, că „poziția noastră nu s-a schimbat” în privința unei guvernări comune cu AUR și că „nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”. În același timp, liderul PSD a indicat că mizează pe voturi „inclusiv pe oameni de bună credință de la partidele de dreapta” pentru trecerea unui guvern. Voturi „foarte bine”, dar fără „rupt partide” Întrebat dacă PSD ar accepta voturi de la parlamentari AUR care ar părăsi partidul, Grindeanu a spus că nu va încerca să provoace astfel de plecări, dar că orice sprijin în Parlament este binevenit: „Eu n-am să umblu să rup partide sau să fac lucruri de acest tip. Dacă vom primi votul din partea unor partide sau unor parlamentari că sunt de la AUR, că sunt de la USR, de la PNL, foarte bine.” În paralel, Consiliul Politic Național al PSD a votat în unanimitate o rezoluție potrivit căreia partidul nu va susține un guvern din care nu face parte. Concret, PSD își fixează ca opțiuni fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PSD”. PSD: premier de la partid și termen „până în 15 septembrie” Grindeanu a afirmat că PSD merge la Cotroceni cu propunerea de prim-ministru din partea partidului, decizie luată „de acum trei luni”, și a spus că își asumă funcția, cu precizarea că desemnarea aparține președintelui. În același registru, a cerut o desemnare rapidă și a indicat un termen-țintă: „Eu mi-aș dori să avem un guvern cu puteri depline până în 15 septembrie.” Liderul PSD a legat urgența de intrarea în sesiunea parlamentară ordinară și de nevoia ca România să revină „într-un calendar normal”. Context: consultări la Cotroceni și presiunea pentru anticipate În același tablou, președintele AUR, George Simion , a susținut că „până cel puțin pe 21 septembrie” nu va fi desemnat niciun premier și a reluat apelul pentru alegeri anticipate, în timp ce AUR a adoptat o rezoluție în acest sens, potrivit relatării din articol. Separat, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului, afirmând că se așteaptă să fie găsită o majoritate pentru un guvern stabil. [...]
AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan , iar miza imediată este dacă inițiativa va strânge sprijin parlamentar dincolo de propriile rânduri, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că formațiunea merge mai departe cu strângerea semnăturilor pentru declanșarea procedurii. Peiu a declarat la Antena 3 CNN că „nu s-a schimbat absolut nimic” în privința planului de suspendare și demitere a președintelui și a acuzat modul în care șeful statului își exercită atribuțiile, pe care îl descrie drept „o sfidare a realităților”. „Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic.” Căutarea de semnături în afara AUR Un element relevant din declarațiile senatorului este deschiderea către susținere din partea altor partide. Peiu a afirmat că la discuții recente au participat și „colegi de la alte partide”, fără să ofere nume sau un număr, precizând că urmează „o comunicare publică foarte precisă” cu „datele exacte”. Tot el a spus că AUR așteaptă ca partidele „nemulțumite” de modul în care președintele și-ar fi exercitat prerogativele să se alăture demersului și să își asume public această poziție. Context: demers început în iulie și o platformă de transparență Conform informațiilor prezentate, AUR a început demersurile de suspendare încă din luna iulie. La începutul lunii august, liderul AUR George Simion a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături. Formațiunea a lansat și o platformă prin care, potrivit descrierii din articol, „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”. În acest moment, din datele disponibile în sursă, nu este precizat câte semnături au fost strânse și nici ce parlamentari din alte partide ar susține inițiativa. [...]
Sondajul CURS indică o cursă strânsă în București, fără favorit detașat , ceea ce crește miza mobilizării și a negocierilor locale înaintea alegerilor, potrivit Euronews . PSD ar obține 22% din voturi într-un scenariu ipotetic de alegeri locale în Capitală, urmat la diferențe mici de PNL (21%), AUR (20%) și USR (18%). În acest tablou, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe locul al patrulea, iar marja maximă de eroare a sondajului este de ±3%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de alegeri locale Primele patru partide sunt grupate într-un interval foarte îngust: PSD – 22% PNL – 21% AUR – 20% USR – 18% În afara acestui pluton, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, S.O.S. România cu 4%, iar ACT cu 2%. Datele se referă la opțiunile pentru partide, nu la intenția de vot pentru candidați la funcția de primar general. Nemulțumirea față de direcția țării și a Capitalei Pe fond, sondajul surprinde un nivel ridicat de nemulțumire: 73% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, 18% consideră direcția bună, iar 9% nu au exprimat o opinie. Pentru București, 63% spun că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% văd o direcție bună. Ce vor bucureștenii de la Primăria Generală: traficul, pe primul loc Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de administrația locală, cei mai mulți indică: traficul și aglomerația – 33% starea străzilor și a drumurilor – 19% lipsa locurilor de parcare – 11% impozite și taxe – 8% nivelul de trai – 7% curățenie și salubritate – 6% spitale, sănătate și medicamente – 6% Metodologie Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane (18+), reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în Municipiul București. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). [...]
AUR vrea să împingă rapid în Camera Deputaților o lege care obligă ONG-urile să-și publice donatorii , un proiect cu potențial de a schimba regulile de funcționare și finanțare ale sectorului non-profit, potrivit G4Media . Inițiativa este anunțată ca prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie, după ce a trecut de Senat în luna mai cu voturile AUR și PSD și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. Proiectul, prezentat de AUR drept unul de „transparentizare” a finanțărilor organizațiilor non-profit, ar impune ONG-urilor să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. În comunicatul AUR citat de publicație, partidul susține că organizațiile care „participă la viața publică și influențează dezbaterea publică” ar trebui să funcționeze în condiții de transparență privind finanțarea. Ce se schimbă, concret, pentru ONG-uri Conform informațiilor din articol, proiectul inițiat de AUR introduce obligația ca organizațiile non-guvernamentale să publice: toate sursele de finanțare; identitatea donatorilor. În plus, sute de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare comună prin care au cerut Senatului respingerea proiectului, arătând că acesta impune publicarea finanțărilor „sub sancțiunea desființării”. Miza politică: votul PSD și susținerea lui Sorin Grindeanu G4Media notează că, în Senat, au existat „dezbateri aprinse”, iar PSD „a tăcut mâlc”, însă a votat alături de AUR în favoarea proiectului. Ulterior, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că este de acord, „ca principiu”, cu legea. El a argumentat că, în cazul redirecționării de „2% sau 3,5%”, ar fi vorba de bani pe care îi consideră „publici” și a spus că nu vede „nicio problemă” în a face publice veniturile unui ONG, dacă „tot suntem transparenți”. „Care-i problema să fii transparent?” Grindeanu a mai afirmat că va fi „foarte atent” la proiect când ajunge la Camera Deputaților și că vor putea exista amendamente, dar a reiterat susținerea de principiu pentru „lucruri transparente”. Ce urmează Proiectul este la Camera Deputaților, care este forul decizional, iar AUR îl indică drept prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. În funcție de calendarul și majoritățile din Cameră, legea poate intra în dezbatere și poate primi amendamente înainte de votul final. [...]
