Știri
Știri din categoria Politică
Péter Magyar își repoziționează Ungaria spre UE și anunță renegocierea contractelor cu Rusia, într-un mesaj care combină promisiuni de „stat de drept” cu o resetare a relațiilor regionale, inclusiv cu România, potrivit Mediafax.
Într-o conferință de presă după alegerile parlamentare, liderul Tisza și viitorul prim-ministru al Ungariei a cerut convocarea rapidă a noului Parlament imediat după validarea oficială a rezultatului, așteptată pe 4 mai, cu posibilitatea ca prima ședință să aibă loc pe 5 mai, conform relatării The Guardian.
Magyar a interpretat votul ca un mandat pentru o schimbare majoră, afirmând că maghiarii au votat „nu doar pentru schimbarea guvernului, ci și a regimului”. El a susținut că noua administrație își va asuma greșelile și a promis că Ungaria „nu va mai fi o țară fără consecințe”.
În același timp, a respins ceea ce a numit „minciuni” ale guvernului anterior și a spus că guvernul Tisza va fi „guvernul păcii”, insistând că „în Ungaria, nimeni nu vrea război”.
Pe relația cu Moscova, Magyar a spus că Ungaria este „expusă” în fața Rusiei și că va renegocia contractele. Despre o eventuală discuție cu Vladimir Putin, poziția sa a fost că ar răspunde dacă ar fi sunat, dar nu va iniția el contactul.
„Dacă Putin mă va suna îi voi răspunde, dar eu nu-l voi suna niciodată. De asemenea i-aș spune să înceteze războiul, crimele și bombardamentele. Cam asta i-aș spune, ar fi o discuție scurtă cu acesta.”
Magyar a declarat că își dorește îmbunătățirea cooperării cu România „cultural și economic”, „cu respect, fără critici reciproce”, și aprofundarea relațiilor economice și cu Polonia și Slovacia. A mai spus că va avea o discuție cu Kelemen Hunor pentru a transmite că „nu poartă nicio dușmănie” și pentru a vedea ce se poate face „pentru maghiarii de acolo”.
În același context, l-a acuzat pe Viktor Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania prin sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, și a afirmat despre Simion că a „dansat pe mormintele eroilor de război maghiari”, susținând că niciun prim-ministru maghiar nu ar trebui să îl sprijine.
Magyar a reiterat că intrarea în zona euro este „în interesul Ungariei”, dar a invocat problemele actuale, inclusiv inflația, care ar fi împiedicat o analiză completă a criteriilor de aderare.
Totodată, a cerut din nou demisia președintelui Tamás Sulyok, pe care l-a numit „marionetă” a lui Orbán, și a spus că nu va lua măsuri ilegale pentru restabilirea statului de drept, chiar dacă are o majoritate de două treimi în noul Parlament, conform relatării citate de The Guardian.
Recomandate
Ungaria își recalibrează politica de securitate spre NATO și UE, inclusiv prin limitarea influenței ruse , potrivit Mediafax . Ministrul Apărării, Ruszin-Szendi , a spus că Budapesta „închide ușa” în fața rușilor și că serviciile secrete ruse ar fi încercat să își mențină influența „pe ușa din spate”, fără să ofere însă detalii despre presupusele operațiuni sau despre măsurile concrete luate. O repoziționare cu miză de reglementare și securitate în NATO Declarațiile au fost făcute la conferința Budapest Energy and Security Talks , organizată de Institutul Equilibrium, în cadrul unei dezbateri relatate și de publicația ungară Telex . Ruszin-Szendi a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. În același context, ministrul a indicat că guvernul vrea să „reconstruiască încrederea” aliaților, după deteriorarea relațiilor în perioada administrației anterioare. Refacerea relațiilor cu aliații și ținte pe termen lung pentru bugetul apărării Ministrul a spus că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei, după ce guvernul condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării acestei țări la NATO. El a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta. Ungaria și-a asumat atingerea până în 2035 a obiectivului NATO de alocare a 5% din PIB pentru apărare și securitate, însă Ruszin-Szendi a precizat că, pe termen scurt, educația și sănătatea sunt priorități mai urgente. Totodată, a afirmat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Context politic: schimbarea de guvern și nuanțe în relația cu Ucraina Schimbarea de direcție vine după victoria din aprilie a partidului Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani de dominație ai lui Viktor Orbán și Fidesz. Magyar conduce un guvern de centru-dreapta, cu majoritate de două treimi în Parlament, iar Ruszin-Szendi – fost șef al Statului Major – a fost numit ministru al Apărării și a depus jurământul la 12 mai 2026. Pe linia apropierii de pozițiile UE, administrația Magyar a început să repare relațiile cu Ucraina și a anulat, la 19 iunie, restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație. În același timp, Budapesta rămâne prudentă privind aderarea Ucrainei la UE: la summitul din 18 iunie, premierul a cerut eliminarea din declarația finală a formulării care cerea deschiderea „cât mai curând posibil” a următoarelor etape de negociere, argumentând că Ucraina trebuie să îndeplinească integral criteriile, fără „scurtături”. [...]
Un lider PSD avertizează că alegerile anticipate ar putea împinge România spre o majoritate care să impună un premier AUR , pe baza sondajelor interne ale partidului, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care în spațiul public revine scenariul anticipatelor, iar PSD încearcă să mute discuția de la tactici politice la riscuri de guvernare și stabilitate. Daniel Zamfir , liderul senatorilor PSD, spune că „toată lumea flutură scenariul alegerilor anticipate” fără „un raționament minim, logic” și insistă că un astfel de demers ar avea consecințe care „fără doar și poate sunt unele menite să agraveze actuala situație”, inclusiv pe plan economic și social. Miza politică invocată de PSD: cine ar putea da premierul după anticipate În evaluarea lui Zamfir, anticipatele nu sunt doar un exercițiu electoral, ci pot schimba raportul de forțe astfel încât să devină dificil de evitat o nominalizare de premier din zona AUR, în funcție de rezultatele pe care PSD susține că le vede în măsurătorile interne. În același timp, el atrage atenția asupra poziționărilor dintre partide: PNL ar fi decis să nu se alieze cu PSD, însă, spune Zamfir, nu ar exista un veto liberal pentru o alianță cu AUR. Tot în această logică, Zamfir afirmă că atât Ilie Bolojan , cât și AUR ar avea „un obiectiv comun în momentul ăsta” – declanșarea alegerilor anticipate. Context: tensiuni în jurul alianțelor și al „frecventabilității” unor transferuri Zamfir critică și modul în care PNL ar fi cooptat doi membri din zona Dianei Șoșoacă, pe care i-ar fi pus șefi de organizații, sugerând că astfel „brusc sunt frecventabili”. În paralel, el explică de ce PSD ar avea „o problemă de încredere” în relația cu George Simion, fără ca fragmentul disponibil din material să detalieze argumentele complete. În ansamblu, intervenția lui Zamfir fixează o linie de mesaj în PSD: anticipatele sunt prezentate ca un pariu cu costuri economice și sociale și cu un risc politic major – o reconfigurare a puterii care ar putea forța, indirect, o soluție de premier asociată AUR. [...]
Parlamentul ucrainean l-a confirmat pe Serhiy Korețki ca prim-ministru , un pas-cheie într-o remaniere de război care lasă încă neclară componența portofoliilor strategice, inclusiv la Apărare, potrivit Kyiv Post . Verkhovna Rada a votat joi, 16 iulie, numirea lui Korețki, fost director general al companiei energetice de stat Naftogaz , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a înaintat nominalizarea, anunțată formal cu o seară înainte de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. În total, 289 de deputați au susținut numirea. În dezbaterea din plen, deputatul Iaroslav Jelezniak a întrebat dacă Zelenski va participa la ședință. Stefanciuk a răspuns că președintele nu va fi prezent, fiind reprezentat de delegatul său în Rada. Prioritățile anunțate: iarna, armata și stabilitatea economică În discursul dinaintea votului, Korețki a spus că va face „tot ce îi stă în putere” pentru a fi util statului „aici și acum”. El a enumerat drept priorități: pregătirea Ucrainei pentru iarna care urmează; sprijin „cuprinzător” pentru armată; ajutor pentru comunitățile de pe linia frontului; sprijin pentru mediul de afaceri, pentru menținerea stabilității economice; consolidarea cooperării cu partenerii internaționali; avansarea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană. Miza remanierii: portofoliile-cheie, în special Apărarea Numirea lui Korețki vine în cadrul unei remanieri mai ample inițiate de Zelenski după demisia fostului premier Iulia Svîrîdenko. Potrivit aceleiași surse, Rada a votat marți demiterea ei, ceea ce a declanșat automat demisia întregului Cabinet de Miniștri. În paralel, rămân întrebări privind ocuparea unor funcții centrale în noul guvern. Korețki l-a lăudat pe ministrul de Interne, Ihor Klimenko, despre care publicația notează că este „așteptat pe scară largă” să devină următorul ministru al Apărării. Întrebat dacă guvernul său poate deveni un „guvern al apărării”, Korețki a răspuns: „Poate, pentru că există dorință, nevoia internă și unitate. Cât despre numirea ministrului apărării, aceasta este prerogativa exclusivă a președintelui.” Întrebat dacă îl va păstra pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, în Cabinet, Korețki a refuzat să comenteze înainte de votul pentru numirea sa ca prim-ministru. Context: de ce a fost schimbat ministrul Apărării Zelenski a spus, după consultări, că Korețki este „probabil cel mai pregătit” pentru funcția de prim-ministru. În aceeași perioadă, președintele a finalizat decizia de a-l înlocui pe Fedorov la Apărare și l-a nominalizat pe Klimenko ca succesor, invocând drept motiv un conflict al lui Fedorov cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene. Svîrîdenko, în discursul de rămas-bun, a indicat între realizările guvernului său obținerea unui pachet de sprijin financiar al UE de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), mai notează Kyiv Post . Tot ea a avut un rol central în negocierea acordului privind mineralele cu Statele Unite, în perioada în care era ministru al Economiei; Ukrainska Pravda este citată cu informația că Zelenski ar fi luat în calcul numirea ei ca ambasador la Washington, ofertă pe care aceasta ar fi refuzat-o. În perioada următoare, atenția se mută pe voturile și numirile pentru portofoliile-cheie din noul Cabinet, în special Apărarea, într-un moment în care Kievul își leagă agenda internă de pregătirea pentru iarnă și de continuitatea sprijinului extern. [...]
Protestele față de demiterea ministrului Apărării riscă să adâncească incertitudinea din armata ucraineană , într-un moment în care Ucraina începe să obțină rezultate pe front, potrivit Biziday . Manifestații au fost raportate în mai multe orașe, inclusiv la Kiev, unde presa internațională indică prezența a peste o mie de persoane. În capitală, protestatarii au cântat imnul național, au fluturat steaguri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene și au scandat „rușine” și „aduceți-l înapoi pe Fedorov”. Presa locală a relatat proteste și în alte orașe, între care Liov, Odesa și Dnipro. Imagini și relatări despre manifestații au fost distribuite și de contul NEXTA , pe platforma X. De ce contează schimbarea: continuitatea conducerii și moralul armatei Mihailo Feodorov fusese numit în funcție în urmă cu doar șase luni și își construise o reputație de modernizator, în condițiile în care a încercat să reformeze armata ucraineană, epuizată după peste patru ani de război. Totodată, este apreciat pentru accelerarea producției de drone într-un interval scurt, un element considerat important pentru capacitatea operațională pe front. Înlăturarea lui „riscă să creeze incertitudine la nivelul armatei”, notează Biziday, mai ales pe fondul unei perioade în care ucrainenii ar fi început să obțină o serie de rezultate pe linia frontului. Context politic: remanierea lui Zelenski și tensiunile din armată Anunțul retragerii lui Mihailo Feodorov a fost făcut „aseară”, chiar de el, în contextul remanierii inițiate de președintele Volodimir Zelenski , care a inclus și demiterea premierului. Nu a fost comunicat un motiv oficial pentru demitere. În același timp, decizia vine pe fondul neînțelegerilor dintre Feodorov și comandantul-șef al Armatei Ucrainene, Oleksandr Sîrski. Adjunctul comandantului forțelor aeriene, Pavlo Elizarov, a demisionat în semn de protest, iar mai multe figuri din armată au criticat public schimbarea, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent și France24. Ce urmează: votul pentru noul ministru, sub presiunea străzii Potrivit relatărilor preluate de NEXTA, parlamentarii ar fi reticenți să ignore sprijinul public pentru Feodorov, ceea ce ar putea complica obținerea voturilor necesare pentru numirea lui Ihor Klymenko ca ministru al Apărării. Informația rămâne însă dependentă de evoluțiile politice de la Kiev și de deciziile oficiale care nu au fost încă detaliate public. [...]
Ciprian Ciucu contestă credibilitatea unui sondaj IRES comandat de PSD, care plasează AUR pe primul loc la parlamentare , susținând că aceeași „casă” de sondare l-a evaluat greșit înaintea alegerilor locale, potrivit news . Mesajul are miză politică directă: pune sub semnul întrebării un instrument folosit frecvent pentru a seta agenda și a influența percepțiile înainte de alegeri. Într-o intervenție la B1 TV, miercuri seară, primarul Sectorului 6 a spus că a fost cotat „pe locul 3” cu „două-trei zile înainte de alegeri”, dar a câștigat „pe locul unu, la 12 puncte procentuale”. Pe acest fond, Ciucu a calificat rezultatele actuale drept o „nouă intoxicare”. „Uitaţi-vă, casa aceasta a PSD. Pe mine mă dădeau pe locul 3 cu două-trei zile înainte de alegeri şi am ieşit pe locul unu, la 12 puncte procentuale, aceeaşi casă. Hai să fim serioşi! Hai să fim serioşi! Deci nu, e o nouă intoxicare, despre asta este vorba.” Ce arată sondajul invocat de Ciucu Sondajul IRES menționat în material este realizat „la comanda PSD” și estimează că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate. În clasament ar urma: PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Partidul SENS: 2% SOS România: 2% POT: 1% De ce contează disputa pe sondaje Reacția lui Ciucu indică o contestare frontală a credibilității cercetării, pe fondul faptului că sondajul este prezentat ca fiind comandat de PSD. În lipsa altor date în material despre metodologie sau eșantion, acuzația rămâne la nivel de poziționare politică, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din pre-campanie și de a relativiza rezultatele prezentate public. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România nu își schimbă planurile de apărare sub presiune și transmite că țara „nu se lasă intimidată” de amenințările Rusiei, în contextul discuțiilor despre producția de drone împreună cu Ucraina, potrivit news . Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est , unde Nicușor Dan a fost întrebat cum răspunde România amenințărilor transmise de Rusia „prin diverse canale” și prin intermediari, pe fondul planurilor de cooperare cu Ucraina în domeniul dronelor. „România e o țară suverană și nu se lasă intimidată. Ăsta este răspunsul scurt.” De ce contează: mesaj de continuitate pentru cooperarea militară În același context, președintele a reiterat că Rusia este „agresorul” în regiune și a încadrat cooperarea României în alianțe defensive, menționând explicit NATO și „ Coaliția de Voință ”, ca formate recente de coordonare cu partenerii. Pe componenta operațională, Nicușor Dan a argumentat că Ucraina și-a dezvoltat, în urma războiului, o capacitate militară și tehnologică „deosebită”, iar România vrea să folosească parteneriatul și încrederea reciprocă pentru a-și dezvolta propriile capacități de apărare pentru armată. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendar, volum sau forma concretă a proiectului de producție de drone. Din declarațiile citate reiese însă că autoritățile române tratează cooperarea cu Ucraina ca parte a consolidării capacităților de apărare și nu ca pe un demers care să fie revizuit în urma presiunilor venite dinspre Rusia. [...]
