Știri
Știri din categoria Politică
Péter Magyar își repoziționează Ungaria spre UE și anunță renegocierea contractelor cu Rusia, într-un mesaj care combină promisiuni de „stat de drept” cu o resetare a relațiilor regionale, inclusiv cu România, potrivit Mediafax.
Într-o conferință de presă după alegerile parlamentare, liderul Tisza și viitorul prim-ministru al Ungariei a cerut convocarea rapidă a noului Parlament imediat după validarea oficială a rezultatului, așteptată pe 4 mai, cu posibilitatea ca prima ședință să aibă loc pe 5 mai, conform relatării The Guardian.
Magyar a interpretat votul ca un mandat pentru o schimbare majoră, afirmând că maghiarii au votat „nu doar pentru schimbarea guvernului, ci și a regimului”. El a susținut că noua administrație își va asuma greșelile și a promis că Ungaria „nu va mai fi o țară fără consecințe”.
În același timp, a respins ceea ce a numit „minciuni” ale guvernului anterior și a spus că guvernul Tisza va fi „guvernul păcii”, insistând că „în Ungaria, nimeni nu vrea război”.
Pe relația cu Moscova, Magyar a spus că Ungaria este „expusă” în fața Rusiei și că va renegocia contractele. Despre o eventuală discuție cu Vladimir Putin, poziția sa a fost că ar răspunde dacă ar fi sunat, dar nu va iniția el contactul.
„Dacă Putin mă va suna îi voi răspunde, dar eu nu-l voi suna niciodată. De asemenea i-aș spune să înceteze războiul, crimele și bombardamentele. Cam asta i-aș spune, ar fi o discuție scurtă cu acesta.”
Magyar a declarat că își dorește îmbunătățirea cooperării cu România „cultural și economic”, „cu respect, fără critici reciproce”, și aprofundarea relațiilor economice și cu Polonia și Slovacia. A mai spus că va avea o discuție cu Kelemen Hunor pentru a transmite că „nu poartă nicio dușmănie” și pentru a vedea ce se poate face „pentru maghiarii de acolo”.
În același context, l-a acuzat pe Viktor Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania prin sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, și a afirmat despre Simion că a „dansat pe mormintele eroilor de război maghiari”, susținând că niciun prim-ministru maghiar nu ar trebui să îl sprijine.
Magyar a reiterat că intrarea în zona euro este „în interesul Ungariei”, dar a invocat problemele actuale, inclusiv inflația, care ar fi împiedicat o analiză completă a criteriilor de aderare.
Totodată, a cerut din nou demisia președintelui Tamás Sulyok, pe care l-a numit „marionetă” a lui Orbán, și a spus că nu va lua măsuri ilegale pentru restabilirea statului de drept, chiar dacă are o majoritate de două treimi în noul Parlament, conform relatării citate de The Guardian.
Recomandate
Peter Magyar , câștigătorul alegerilor din Ungaria, spune că va suspenda transmisiunile televiziunilor și radiourilor publice până la schimbarea cadrului legal și instituțional al presei , o măsură cu impact direct asupra funcționării mass-media de stat și asupra arhitecturii de reglementare din domeniu, relatează HotNews , citând Reuters. Magyar a declarat la postul public de radio Kossuth că „fiecare ungur merită o mass-media de serviciu public care să difuzeze adevărul”. Postul este cunoscut și prin faptul că premierul în exercițiu Viktor Orban a fost invitat săptămânal în ultimii 16 ani, în timp ce politicienii din opoziție au fost invitați rar. Ce vrea să schimbe: lege nouă și o autoritate nouă în media Liderul partidului Tisza (Respect și Libertate) a spus că viitorul său guvern va avea nevoie de timp pentru: adoptarea unei noi legi a mass-media; înființarea unei noi autorități în domeniul mass-media; crearea „condițiilor profesionale” pentru ca media de stat să își îndeplinească rolul. În paralel, Magyar a indicat că va „asigura libertatea jurnaliștilor” după preluarea puterii. Context politic: schimbare de putere după 16 ani Partidul TISZA a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile de duminică, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, potrivit materialului citat. Înfrângerea lui Orban îi oferă lui Magyar o majoritate puternică în parlamentul Ungariei, format din 199 de locuri, ceea ce, conform aceleiași surse, deschide calea pentru reforme pe care criticii din Uniunea Europeană le leagă de respectarea normelor democratice. Criticii au susținut că presa de stat a funcționat ca portavoce a guvernului sub Orban și l-au acuzat că a subminat jurnalismul independent, pe fondul preluării unor canale private de către aliați ai partidului Fidesz — acuzații pe care Orban le-a negat. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar reiese că suspendarea transmisiunilor ar fi o măsură temporară, până la adoptarea noii legislații și reorganizarea instituțională a domeniului. Materialul nu precizează un calendar sau detalii despre modul concret în care ar urma să fie aplicată suspendarea. [...]
Péter Magyar își repoziționează Ungaria pe canale bilaterale, cu accent pe energie și comerț , după ce a discutat telefonic cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , și a convenit continuarea cooperării între cele două țări în domenii cu miză economică și de securitate, potrivit G4Media . Magyar a spus că Erdoğan l-a felicitat pentru victoria electorală și că cei doi au agreat să continue cooperarea „în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii”. Totodată, liderul ungar afirmă că a primit o invitație la Ankara și că, la rândul lui, l-a invitat pe Erdoğan la Budapesta cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Revoluției din 1956. „Astăzi am avut o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea dintre țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara, iar eu l-am invitat la Budapesta cu ocazia celei de-a șaptezecea aniversări a Revoluției din 1956.” De ce contează: semnal de continuitate pe dosare economice și energetice Dincolo de componenta politică, mesajul lui Magyar indică o intenție de a păstra funcționale canalele bilaterale cu un actor regional relevant, într-un moment în care energia și securitatea au impact direct asupra economiei. În relatarea sa, cooperarea vizată include explicit energia și comerțul, două zone care pot influența investițiile, fluxurile comerciale și stabilitatea aprovizionării. Context: relația Orbán–Erdoğan și simbolistica „cadoului” Articolul amintește că premierul ungar Viktor Orbán a avut o relație apropiată cu Erdoğan, iar la vizita acestuia la Budapesta din 2023 i-a oferit în dar un cal, justificând gestul prin formula „un cadou de la o națiune ecvestră pentru o națiune ecvestră”. Publicația notează că presa a considerat cadoul neinspirat, în contextul unui incident din 2003, când Erdoğan ar fi căzut de pe un cal. La aceeași întâlnire, Erdoğan i-a oferit lui Orbán o mașină electrică. Alte contacte externe anunțate de Magyar Magyar a mai afirmat că își continuă discuțiile cu lideri din regiune și din Europa, menționând: Andrej Babiš, prim-ministrul Republicii Cehe, care l-ar fi invitat la Praga; Robert Golob, prim-ministrul Sloveniei, pentru o întâlnire bilaterală la Budapesta; Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, cu care spune că a convenit consolidarea relațiilor economice și culturale bilaterale. Pe plan intern, liderul TISZA a mai spus că plănuiește o întâlnire cu mass-media „publică” și că urmează să se întâlnească și cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, căruia îi sugerase anterior să demisioneze. Sulyok a respins ideea demisiei și a transmis că va convoca noul Parlament și va face propunerea pentru funcția de prim-ministru, conform prevederilor legale. [...]
Traian Băsescu spune că deblocarea fondurilor UE ar putea împinge viitorul guvern de la Budapesta spre o linie mai compatibilă cu Bruxelles-ul , deși Peter Magyar ar păstra „aproape tot” din politica lui Viktor Orban , potrivit HotNews . Fostul președinte leagă diferența majoră dintre cei doi de raportarea la Uniunea Europeană și de interesul Ungariei pentru fondurile europene blocate. Într-o intervenție la B1 TV , Băsescu a afirmat că Peter Magyar „păstrează aproape tot din politica lui Viktor Orban, mai puțin apropierea de Uniunea Europeană”. În opinia sa, chiar dacă Magyar ar urmări „autonomie” în relația cu Bruxelles-ul, ar avea un stimulent pragmatic să își „armonizeze poziția” cu cea a UE. Miza: fonduri europene blocate și condiționarea politică Băsescu a invocat explicit suma de „circa 17 miliarde de euro” (aprox. 85 miliarde lei) despre care spune că „se cuveneau Ungariei și sunt blocați”, argumentând că presiunea de a recupera acești bani ar putea tempera poziționările anti-UE. „E vorba de circa 17 miliarde de euro, care se cuveneau Ungariei și sunt blocați, deci măcar de dragul celor 17 miliarde își va armoniza poziția cu poziția Uniunii Europene (...)” În același timp, fostul președinte l-a caracterizat pe Magyar drept „separatist”, susținând că acesta ar urmări independență și autonomie, dar ar dori în continuare acces la finanțare europeană. Continuități pe Ucraina și extinderea UE Băsescu a mai spus că „liniile lui Orban” se regăsesc în pozițiile lui Magyar, indicând două teme unde vede continuitate: opoziția față de trimiterea de armament în Ucraina; opoziția față de o aderare mai rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană. UDMR și relația cu guvernul maghiar: „lucruri care n-au fost curate” Întrebat despre viitorul conducerii UDMR după alegerile din Ungaria, în contextul în care Uniunea l-a susținut pe Viktor Orban și Fidesz, Băsescu a minimalizat importanța subiectului, dar a ridicat semne de întrebare privind finanțările venite de la Budapesta. „Banii veniți de la guvernul maghiar va trebui să aibă grijă Kelemen Hunor dacă îi cere cineva înapoi sau nu (...) sunt multe lucruri care n-au fost curate în relația Viktor Orban cu UDMR (...) și probabil că acum vor ieși la lumină” Relația cu China, văzută ca non-problemă Pe tema relației Ungariei cu China, Băsescu a spus că aceasta „nu deranjează pe nimeni”, argumentând că toate marile state au relații cu Beijingul și invocând inclusiv rolul Chinei în Consiliul de Securitate al ONU și utilitatea parteneriatului comercial. [...]
Vlad Gheorghe cere verificarea fluxurilor de bani publici din Ungaria către România , invocând riscuri de influență politică și propagandă finanțate din bugetul unui stat vecin, cu potențiale implicații de cooperare între autorități naționale și europene, potrivit Mediafax . Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, spune că i-a cerut noului lider politic al Ungariei, Peter Magyar , să investigheze banii trimiși din bugetul Ungariei în România, în numele „investițiilor” pentru comunitățile maghiare. Solicitarea a fost făcută într-o postare pe Facebook, marți. În mesaj, Vlad Gheorghe afirmă că există „suspiciuni serioase” privind modul în care au fost folosite fondurile și susține că o parte dintre bani „nu au ajuns la oameni”, ci ar fi alimentat „rețele de influență politică și propagandă pro-Viktor Orbán”. „Nu vorbim doar despre bani. Vorbim despre influență politică construită cu bani publici, inclusiv pe teritoriul României.” Ce îi cere concret lui Peter Magyar Plecând de la promisiunea lui Peter Magyar că îi va trage la răspundere „pe toți cei care au jefuit statul”, Vlad Gheorghe solicită: verificarea modului în care au fost cheltuiți banii trimiși în România; identificarea „beneficiarilor reali”; urmărirea „rețelelor create de vechiul regim”; cooperare cu autoritățile române și europene. El mai afirmă că investigarea acestor fluxuri financiare „nu este doar o problemă a Ungariei”, ci „o problemă europeană”. Context: schimbarea de putere la Budapesta Peter Magyar este liderul partidului Tisza și câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, în urma cărora l-a învins pe Viktor Orbán, conform informațiilor din articol. [...]
Președintele Senatului cere evitarea „crizelor politice artificiale” și leagă mesajul de schimbarea de putere de la Budapesta, într-un apel la continuitate internă, cu miză de stabilitate regională, potrivit news.ro . Mircea Abrudean a declarat marți că rezultatul votului din Ungaria este „un semnal de stabilitate” pe care România „nu are voie să îl ignore” și că țara are „datoria morală și politică” să își mențină parcursul „fără ezitare”, pentru a rămâne „un pilon de stabilitate în regiune”. În argumentația sa, Abrudean a spus că, „dincolo de nume, regimuri sau retorică politică”, ar trebui urmărită „dorința oamenilor de a trăi într-un spațiu sigur, predictibil și ancorat în valorile europene”. Mesaj intern: continuitate și respingerea crizelor politice Președintele Senatului a reluat ideea că România nu își poate permite „crize politice artificiale, generate fără motive serioase”, susținând că este nevoie de „liniște” și „continuitate”. În același registru, a afirmat că, „într-o Europă aflată la răscruce”, responsabilitatea înseamnă „să punem stabilitatea țării deasupra oricăror jocuri politice de moment”. Context: schimbare majoră la Budapesta Declarațiile vin după alegerile legislative din Ungaria , unde Péter Magyar, descris ca un conservator proeuropean, a obținut o victorie: partidul său, Tisza, a câștigat două treimi dintre mandatele din Parlamentul unicameral, ceea ce a pus capăt perioadei de 16 ani în care Viktor Orbán s-a aflat la putere. [...]
Ieșirea lui Viktor Orbán din prim-planul Consiliului European redeschide lupta pentru „dreptul de veto” în UE , într-un moment în care Bruxelles-ul vrea să reducă blocajele pe dosare care cer unanimitate – de la sancțiuni la bugete și sprijinul pentru Ucraina, potrivit Politico . După înfrângerea lui Orbán în alegerile de duminică, acesta urmează să fie înlocuit de Péter Magyar, un politician de centru-dreapta care a transmis că vrea o relație mai cooperantă cu Bruxelles-ul. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a sugerat rapid schimbări ale regulilor de vot ale UE, pentru a evita blocaje similare în viitor. Miza este una de guvernanță: ani la rând, Orbán a folosit veto-ul pentru a întârzia inițiative-cheie, în special pe sprijinul UE pentru Ucraina. Chiar dacă unii oficiali europeni speră că plecarea lui va face mai ușor de obținut consensul, Consiliul rămâne un teren fertil pentru noi „spoileri” – lideri care pot condiționa sau întârzia decizii în dosare sensibile. De ce contează: unanimitatea rămâne o vulnerabilitate Politico notează că schimbarea vine într-un moment „delicat”, când UE se bazează pe unitate pentru a trece sancțiuni, bugete și alte decizii care încă necesită unanimitate. În acest context, discuția despre reformarea regulilor de vot capătă greutate politică, dar și o dimensiune practică: reducerea riscului ca un singur guvern să blocheze pachete întregi. Un diplomat UE citat de publicație apreciază că modelul politic al „perturbării sistemice și structurale” a fost lovit de înfrângerea severă a partidului Fidesz . Cine ar putea prelua rolul de „perturbator” în Consiliu Politico identifică cinci nume care ar putea deveni noile surse de fricțiune în Consiliul European, fiecare cu propriile teme și limite: Robert Fico (Slovacia) : fost partener constant al lui Orbán în folosirea veto-ului, inclusiv pe sancțiuni împotriva Moscovei și pe împrumutul UE de 90 miliarde euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei ). A avertizat că ar putea bloca tranșa pentru Kiev dacă Orbán pierdea alegerile, însă în trecut a dat înapoi și a susținut, în final, pozițiile comune ale UE pe Ucraina. Andrej Babiš (Cehia) : premier miliardar, descris drept „Trump-ul ceh”, care guvernează în coaliție cu extrema dreaptă din decembrie. A cerut și el excepții la împrumutul de 90 miliarde euro pentru Ucraina și atacă politicile climatice ale UE, inclusiv schema certificatelor de carbon, despre care spune că afectează industria cehă. Giorgia Meloni (Italia) : a încercat să obțină rezultate prin negociere, nu prin blocaj, inclusiv pe migrație, dar un diplomat UE citat de Politico avertizează că există o legătură ideologică între ea și Orbán; un alt diplomat o descrie însă ca fiind „total diferită” de liderul ungar. Janez Janša (Slovenia) : fost premier, populist de dreapta, care ar putea reveni la putere după alegeri strânse; deși aliat cu Orbán pe unele teme, se diferențiază prin poziția pro-Ucraina, inclusiv sprijin pentru aderarea Ucrainei la UE. Rumen Radev (Bulgaria) : fost președinte care a demisionat în ianuarie pentru a lansa un partid și a candida la alegerile parlamentare de duminică; este „pe cale să câștige”, potrivit Poll of Polls al Politico. Publicația îl prezintă ca un potențial risc pentru linia UE de sprijin a Ucrainei, amintind declarații din 2025 în care a spus că Ucraina este „sortită” să piardă și a criticat creșterea ajutorului militar. Ce urmează Chiar dacă Péter Magyar a transmis că nu va „sta în calea” UE, testul imediat rămâne capacitatea Consiliului de a evita noi blocaje pe dosare unde unanimitatea este obligatorie. În plan politic, semnalul dat de von der Leyen – schimbarea regulilor de vot pentru a preveni „gâturile de sticlă” – sugerează că Bruxelles-ul ar putea folosi momentul Orbán pentru a împinge o reformă veche, dar mereu controversată, a modului în care se iau deciziile în UE. [...]
