Știri
Știri din categoria Politică
Péter Magyar își repoziționează Ungaria spre UE și anunță renegocierea contractelor cu Rusia, într-un mesaj care combină promisiuni de „stat de drept” cu o resetare a relațiilor regionale, inclusiv cu România, potrivit Mediafax.
Într-o conferință de presă după alegerile parlamentare, liderul Tisza și viitorul prim-ministru al Ungariei a cerut convocarea rapidă a noului Parlament imediat după validarea oficială a rezultatului, așteptată pe 4 mai, cu posibilitatea ca prima ședință să aibă loc pe 5 mai, conform relatării The Guardian.
Magyar a interpretat votul ca un mandat pentru o schimbare majoră, afirmând că maghiarii au votat „nu doar pentru schimbarea guvernului, ci și a regimului”. El a susținut că noua administrație își va asuma greșelile și a promis că Ungaria „nu va mai fi o țară fără consecințe”.
În același timp, a respins ceea ce a numit „minciuni” ale guvernului anterior și a spus că guvernul Tisza va fi „guvernul păcii”, insistând că „în Ungaria, nimeni nu vrea război”.
Pe relația cu Moscova, Magyar a spus că Ungaria este „expusă” în fața Rusiei și că va renegocia contractele. Despre o eventuală discuție cu Vladimir Putin, poziția sa a fost că ar răspunde dacă ar fi sunat, dar nu va iniția el contactul.
„Dacă Putin mă va suna îi voi răspunde, dar eu nu-l voi suna niciodată. De asemenea i-aș spune să înceteze războiul, crimele și bombardamentele. Cam asta i-aș spune, ar fi o discuție scurtă cu acesta.”
Magyar a declarat că își dorește îmbunătățirea cooperării cu România „cultural și economic”, „cu respect, fără critici reciproce”, și aprofundarea relațiilor economice și cu Polonia și Slovacia. A mai spus că va avea o discuție cu Kelemen Hunor pentru a transmite că „nu poartă nicio dușmănie” și pentru a vedea ce se poate face „pentru maghiarii de acolo”.
În același context, l-a acuzat pe Viktor Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania prin sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, și a afirmat despre Simion că a „dansat pe mormintele eroilor de război maghiari”, susținând că niciun prim-ministru maghiar nu ar trebui să îl sprijine.
Magyar a reiterat că intrarea în zona euro este „în interesul Ungariei”, dar a invocat problemele actuale, inclusiv inflația, care ar fi împiedicat o analiză completă a criteriilor de aderare.
Totodată, a cerut din nou demisia președintelui Tamás Sulyok, pe care l-a numit „marionetă” a lui Orbán, și a spus că nu va lua măsuri ilegale pentru restabilirea statului de drept, chiar dacă are o majoritate de două treimi în noul Parlament, conform relatării citate de The Guardian.
Recomandate
Directorul executiv al MCC Brussels a demisionat invocând neplata salariilor , o criză care pune sub semnul întrebării funcționarea unuia dintre cele mai vizibile think tank-uri ale dreptei europene, finanțat aproape integral din Ungaria, potrivit Politico . Frank Füredi a anunțat luni, într-o scrisoare către boardul Mathias Corvinus Collegium (MCC) văzută de publicație, că renunță „cu efect imediat” la poziția de director executiv al MCC Brussels. El susține că decizia este determinată de „cauză gravă” imputabilă exclusiv angajatorului, acuzând „încălcarea ireversibilă” a obligațiilor contractuale prin „eșecul persistent” de a furniza fondurile convenite. MCC Brussels a fost înființat în 2022 cu sprijinul guvernului ungar condus atunci de Viktor Orbán, iar demisia lui Füredi vine pe fondul unei rupturi tot mai vizibile între organizație și noul guvern de la Budapesta. Finanțarea, blocată după schimbarea de putere la Budapesta MCC, cu sediul în Ungaria, a fost condus de Balázs Orbán (fără legătură de rudenie cu Viktor Orbán), un aliat apropiat și fost director politic al fostului premier. Balázs Orbán a demisionat în iunie, acuzând noul guvern că „demontează” organizația, despre care a spus că avea aproximativ 7.000 de studenți și 300 de angajați. MCC Brussels era finanțat aproape în totalitate printr-un grant al colegiului din Budapesta. Noul prim-ministru, Péter Magyar, care a câștigat alegerile din aprilie și a pus capăt celor 16 ani de guvernare Orbán, a acuzat MCC că face parte dintr-o rețea susținută de stat, menită să promoveze viziunile politice ale fostului partid de guvernământ. În același context, Magyar a afirmat că MCC a beneficiat de sprijin semnificativ prin transferul unor active de stat în perioada Orbán. „Statul nu va finanța… instituțiile Mathias Corvinus Collegium”, a spus Magyar după vot. „Cred că a fost o infracțiune, finanțare de partid amestecată cu cheltuieli guvernamentale… viitoarele autorități vor trebui să examineze sau să investigheze.” Efecte operaționale: salarii neplătite și proiecte blocate În scrisoarea citată, Füredi afirmă că fondurile au fost reținute, ceea ce ar fi dus la neplata angajaților și la imposibilitatea livrării proiectelor. „Fără resursele convenite contractual, colegii noștri nu pot funcționa și se confruntă cu dificultăți economice serioase”, a scris el. Füredi mai susține că își încheie contractul pentru a avea libertatea de a „promova valorile” pentru care a militat MCC Brussels. Organizația MCC nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, potrivit aceleiași surse. Context: presiune și pe frontul de reglementare al lobby-ului la nivel UE MCC Brussels s-a poziționat ca o voce importantă a dreptei europene, apărând populismul și coorganizând evenimente cu grupul de extremă dreapta Patriots pe teme precum genul, migrația și interferența în alegeri. Think tank-ul a afirmat anterior că va căuta alte surse de finanțare și își va continua activitatea. În iunie, baza de date a UE pentru lobbyiști și grupuri de campanie a suspendat apartenența MCC Brussels, o decizie care ar putea duce la pierderea accesului la Parlamentul European. Grupul a negat nereguli în înregistrarea sa în Registrul de transparență și a susținut că măsura ar urmări reducerea la tăcere a organizației din motive ideologice. [...]
PSD își asumă un calendar accelerat pentru instalarea unui guvern, chiar și cu voturi venite punctual din opoziție , iar Sorin Grindeanu spune că nu exclude sprijin parlamentar inclusiv de la AUR, fără a negocia o alianță, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul blocajului politic și al presiunii pentru desemnarea rapidă a unui premier, pe fondul acuzațiilor PSD privind deteriorarea situației economice și sociale. Grindeanu a declarat, la Sinaia, după ședința Consiliului Politic Național, că „poziția noastră nu s-a schimbat” în privința unei guvernări comune cu AUR și că „nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”. În același timp, liderul PSD a indicat că mizează pe voturi „inclusiv pe oameni de bună credință de la partidele de dreapta” pentru trecerea unui guvern. Voturi „foarte bine”, dar fără „rupt partide” Întrebat dacă PSD ar accepta voturi de la parlamentari AUR care ar părăsi partidul, Grindeanu a spus că nu va încerca să provoace astfel de plecări, dar că orice sprijin în Parlament este binevenit: „Eu n-am să umblu să rup partide sau să fac lucruri de acest tip. Dacă vom primi votul din partea unor partide sau unor parlamentari că sunt de la AUR, că sunt de la USR, de la PNL, foarte bine.” În paralel, Consiliul Politic Național al PSD a votat în unanimitate o rezoluție potrivit căreia partidul nu va susține un guvern din care nu face parte. Concret, PSD își fixează ca opțiuni fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PSD”. PSD: premier de la partid și termen „până în 15 septembrie” Grindeanu a afirmat că PSD merge la Cotroceni cu propunerea de prim-ministru din partea partidului, decizie luată „de acum trei luni”, și a spus că își asumă funcția, cu precizarea că desemnarea aparține președintelui. În același registru, a cerut o desemnare rapidă și a indicat un termen-țintă: „Eu mi-aș dori să avem un guvern cu puteri depline până în 15 septembrie.” Liderul PSD a legat urgența de intrarea în sesiunea parlamentară ordinară și de nevoia ca România să revină „într-un calendar normal”. Context: consultări la Cotroceni și presiunea pentru anticipate În același tablou, președintele AUR, George Simion , a susținut că „până cel puțin pe 21 septembrie” nu va fi desemnat niciun premier și a reluat apelul pentru alegeri anticipate, în timp ce AUR a adoptat o rezoluție în acest sens, potrivit relatării din articol. Separat, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului, afirmând că se așteaptă să fie găsită o majoritate pentru un guvern stabil. [...]
AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan , iar miza imediată este dacă inițiativa va strânge sprijin parlamentar dincolo de propriile rânduri, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că formațiunea merge mai departe cu strângerea semnăturilor pentru declanșarea procedurii. Peiu a declarat la Antena 3 CNN că „nu s-a schimbat absolut nimic” în privința planului de suspendare și demitere a președintelui și a acuzat modul în care șeful statului își exercită atribuțiile, pe care îl descrie drept „o sfidare a realităților”. „Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic.” Căutarea de semnături în afara AUR Un element relevant din declarațiile senatorului este deschiderea către susținere din partea altor partide. Peiu a afirmat că la discuții recente au participat și „colegi de la alte partide”, fără să ofere nume sau un număr, precizând că urmează „o comunicare publică foarte precisă” cu „datele exacte”. Tot el a spus că AUR așteaptă ca partidele „nemulțumite” de modul în care președintele și-ar fi exercitat prerogativele să se alăture demersului și să își asume public această poziție. Context: demers început în iulie și o platformă de transparență Conform informațiilor prezentate, AUR a început demersurile de suspendare încă din luna iulie. La începutul lunii august, liderul AUR George Simion a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături. Formațiunea a lansat și o platformă prin care, potrivit descrierii din articol, „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”. În acest moment, din datele disponibile în sursă, nu este precizat câte semnături au fost strânse și nici ce parlamentari din alte partide ar susține inițiativa. [...]
Alegerile regionale din 6 septembrie pot declanșa o criză politică în Germania , cu efecte în lanț asupra stabilității guvernării federale și a poziționării țării în Europa, potrivit unei analize publicate de Politico . Miza imediată este landul Saxonia-Anhalt , unde Alternativa pentru Germania (AfD, partid de extremă dreapta) este creditată cu un avans care ar putea face posibilă formarea unei conduceri regionale conduse de Ulrich Siegmund. În Saxonia-Anhalt, AfD este cotată la 42% și ar urma să fie „dincolo de orice îndoială” cea mai puternică forță, aproximativ dublu față de Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz , conform analizei. Partidul Stângii este pe locul trei, în timp ce partenerii de coaliție ai lui Merz, social-democrații (SPD), sunt abia peste pragul de 5%, iar Verzii „plutesc periculos” în jurul aceluiași prag. Aritmetica pragului de 5% decide dacă AfD poate guverna Scenariul depinde de intrarea sau nu a SPD și a Verzilor în parlamentul regional. Dacă ambele trec pragul, partidele „mainstream” ar putea strânge suficiente mandate pentru a conduce landul. Dacă nu, AfD ar putea guverna singură sau „posibil” cu sprijinul Alianței Sahra Wagenknecht, o grupare descrisă drept „social conservatoare” de stânga, aflată și ea imediat sub pragul de 5%. Analiza avertizează că acest al doilea rezultat ar precipita o criză politică în Germania „cum nu s-a mai văzut de decenii”. Efect de domino: alte două runde de vot în est și la Berlin În logica prezentată, presiunea nu se oprește la Saxonia-Anhalt. La două săptămâni după acest scrutin, urmează alegeri în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, iar apoi în Berlin, unde este menționat, de asemenea, un sprijin puternic pentru AfD. În acest context, Politico notează posibilitatea ca Germania să se confrunte „în săptămânile sau lunile următoare” cu prăbușirea guvernului și chiar cu înlăturarea sau înlocuirea cancelarului Merz, un pas cu „puține precedente” în istoria recentă a țării. Analiza leagă această vulnerabilitate politică de o economie descrisă drept „șovăitoare”, într-o țară care prețuiește stabilitatea. Ce ar putea schimba AfD la nivel regional și de ce contează la nivel federal Deși politica externă ține de guvernul federal, Ulrich Siegmund este prezentat ca promovând teme cu impact național și european, inclusiv cereri de ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei și schimbări de abordare față de ucraineni, care ar urma să fie desemnați „migranți ilegali”, nu refugiați de război. Programul de guvernare regională al AfD pentru Saxonia-Anhalt (150 de pagini) include, potrivit analizei, măsuri care intră în competențele landurilor, precum educația, cultura și anumite aspecte ale poliției și justiției penale, între care: deportări în masă „în stil Trump” ale solicitanților de azil; tăierea finanțării pentru posturi publice de radio și televiziune considerate ostile; interzicerea simbolurilor asociate culturii „woke”, inclusiv steaguri „pride”, în școli; facilități fiscale pentru familii definite ca „un tată, o mamă și cât mai mulți copii”. Analiza subliniază că, dincolo de atribuțiile formale, ascensiunea extremei drepte „otrăvește și adesea paralizează” partidele și politica de centru, amplificând riscul unei crize de guvernare la nivel federal. Textul este un comentariu semnat de John Kampfner, iar Politico precizează că opiniile îi aparțin autorului. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru un guvern de 24 de luni de un set de reguli de disciplină bugetară și monitorizare publică , care ar lega deciziile de finanțare de surse clare de bani, responsabili și indicatori măsurabili, potrivit Digi24 . Documentul, adoptat de Consiliul Politic Național al PSD la Sinaia , propune un „Acord al celor zece priorități naționale” deschis partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile. Miza economică a propunerii este mutarea negocierii politice de la împărțirea funcțiilor la un program cu termene și finanțare explicită: guvernul ar fi „judecat” după îndeplinirea obiectivelor, nu după formula politică, iar semnarea acordului nu ar oferi automat dreptul de a numi miniștri și nici nu ar garanta alocări bugetare. „Semnătura nu este un cec în alb. Orice măsură trebuie să indice de unde vin banii, cine câștigă, cine suportă costul, ce instituție răspunde și care este riscul de eșec.” PSD își justifică inițiativa printr-un diagnostic al crizei politice și economice, invocând date din august 2026: 90,5% dintre respondenți ar fi considerat că România merge într-o direcție greșită, 75% ar fi spus că economia s-a înrăutățit, iar 58% că trăiesc la limita strictului necesar. Cum ar funcționa acordul: finanțare, evaluare și „majoritate socială” Documentul pleacă de la ideea formării unei „majorități sociale înaintea unei majorități parlamentare”. Programul de guvernare ar urma să fie stabilit înaintea negocierii portofoliilor, iar majoritatea parlamentară ar fi demonstrată prin semnături nominale în ambele Camere. În arhitectura propusă, fiecare prioritate ar trebui să aibă: sursă de finanțare identificată; responsabil desemnat; indicatori urmăribili public; termene și evaluare publică. Totodată, prioritățile nu ar putea fi modificate „discret”, prin ordonanțe sau negocieri bilaterale, ci doar prin argument public și acordul semnatarilor. Disciplina bugetară și colectarea, între condiții și ținte În zona fiscal-bugetară, PSD susține că statul ar trebui să combată frauda, evaziunea și risipa înainte de a introduce noi sarcini pentru contribuabilii care își plătesc taxele. Printre propuneri se află integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale și patrimoniale într-un sistem unic de analiză a riscurilor, ținte pentru reducerea decalajului de TVA și recuperarea prejudiciilor, precum și orientarea controalelor către fraudele mari și rețelele organizate. Bugetarea ar urma să fie multianuală, cu scenarii (de bază, prudent și de șoc), iar facilitățile fiscale și garanțiile statului ar fi inventariate și păstrate doar dacă își dovedesc rezultatele și echitatea. Documentul introduce și principiul că cheltuielile permanente trebuie acoperite din venituri recurente, iar împrumuturile folosite pentru investiții cu efecte verificabile. Monitorizare lunară și condiții de ieșire din acord Îndeplinirea priorităților ar urma să fie urmărită printr-un portal public actualizat lunar de Guvern, cu indicatori precum capacități instalate, proiecte puse în funcțiune, timp economisit, venituri colectate, locuri de muncă create și acces la servicii. Dacă o prioritate este încălcată, documentul prevede notificare scrisă, evaluare tehnică și un termen de remediere de 15 zile. Retragerea din acord ar putea fi justificată, între altele, de modificarea unilaterală a unei priorități, nerespectarea repetată a bugetului, ascunderea obligațiilor publice, refuzul publicării indicatorilor sau înțelegeri secrete privind funcții, contracte ori alocări bugetare, iar retragerea ar deveni efectivă doar după prezentarea publică a motivelor și consecințelor. Cele 10 priorități: de la energie și investiții la reforma statului Acordul propune zece direcții, cu accent pe energie, apărare, reindustrializare, colectare și disciplină bugetară, reforma administrației, piața muncii și demografia, educație și sănătate, agricultură și irigații, infrastructură și investiții strategice, respectiv orientarea europeană și euroatlantică (inclusiv finalizarea aderării la OECD , în condițiile în care România ar fi obținut 24 din 25 de avize, potrivit documentului). În infrastructură, PSD leagă explicit planificarea de finalul PNRR la 31 august 2026 și propune transformarea experienței de implementare într-un set de lecții pentru pregătirea unui „Plan de Parteneriat Național și Regional” pentru accesarea fondurilor europene după 2027, plus o poziție comună pentru negocierile bugetului UE 2028–2034. În energie, documentul cere audit public al proiectelor și blocajelor administrative, calendar național pentru noi capacități, modernizarea rețelelor și stocare, precum și măsuri țintite pentru consumatorii vulnerabili și eficiență energetică pentru reducerea facturilor. În reforma statului, propune audit funcțional al instituțiilor și companiilor de stat, interoperabilitatea bazelor de date și trasabilitate completă a achizițiilor publice, cu publicarea contractelor și a beneficiarilor reali. Ce urmează Propunerea PSD, așa cum este descrisă în rezoluție, deschide o negociere în care sprijinul politic ar fi condiționat de reguli de finanțare, raportare și evaluare publică, nu de împărțirea funcțiilor. Rămâne de văzut dacă și în ce formă alte partide, grupuri parlamentare sau parlamentari vor accepta integral cele zece priorități și mecanismul de monitorizare, în condițiile în care aderarea nu ar garanta acces la ministere sau alocări bugetare. [...]
