Știri
Știri din categoria Politică
Deputatul PSD Mihai Fifor cere convocarea urgentă a consultărilor NATO prin activarea Articolului 4, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, provocând răniți și evacuarea mai multor familii, potrivit Mediafax.
Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Apărării critică faptul că România nu a făcut o solicitare oficială pentru activarea acestui mecanism, deși, spune el, state precum Polonia și Estonia au recurs la Articolul 4 în situații similare. Miza, în lectura lui Fifor, este folosirea instrumentelor formale ale Alianței atunci când un stat aliat consideră că securitatea sa este amenințată.
Fifor invocă și declarații ale ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, dar și al Apărării, Radu Miruță, care ar fi afirmat că România este în urmă la capitolul capabilități anti-dronă și că au fost cerute măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. În acest context, liderul social-democrat întreabă de ce autoritățile nu folosesc „instrumentul formal” disponibil.
„Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?”
Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu echivalează cu o escaladare militară și nu activează Articolul 5 (apărarea colectivă), ci este un mecanism politic și strategic de consultări între aliați, utilizat când un stat consideră că securitatea îi este amenințată.
El amintește că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și susține că actualul context justifică o nouă solicitare.
„După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o.”
În final, Fifor cere autorităților române să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să folosească „toate instrumentele” pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale.
Recomandate
Avertismentul lui Marco Rubio privind riscul extinderii războiului din Ucraina într-un conflict regional pune România în fața unor decizii de securitate și politică externă cu mize directe , în condițiile în care escaladarea ar putea include „campanii de sabotaj” în state NATO din vecinătate, potrivit Adevărul . Rubio, aflat în vizită în Portugalia, descrie războiul Rusia–Ucraina ca fiind într-un „impas” „foarte primejdios”, tocmai pentru că ar putea trece într-o fază nouă, echivalentă cu o „escaladă majoră”. În această logică, el indică explicit un scenariu de extindere prin acțiuni de sabotaj în țările învecinate membre NATO, ceea ce ar putea transforma rapid conflictul bilateral într-un război regional „mult mai vast și infinit mai primejdios”. „Este foarte primejdios în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina deoarece această escaladă ar putea să ia forma unei campanii de sabotaj în țările învecinate care sunt membre NATO. Asta ar putea să fie ceva care să se adauge unor alte lucruri care să transforme foarte rapid ceea ce este acum un război între cele două țări într-un conflict regional mult mai vast și infinit mai primejdios”. De ce contează pentru România: risc de securitate și presiune de poziționare Textul plasează avertismentul în contextul posturii de securitate a României, pe fondul obligațiilor și angajamentelor suprapuse: parteneriat strategic cu SUA, sprijin pentru Ucraina, apartenență la UE și NATO. Ideea centrală este că o eventuală escaladare prin sabotaj în state NATO din proximitate ar avea relevanță imediată pentru România, ca stat de frontieră în regiunea Mării Negre. În același timp, materialul susține că schimbări de poziție la Washington ar complica opțiunile de politică externă ale Bucureștiului și ar crește costul indeciziei, în condițiile în care „se modifică total parametrii de joc” și ar începe o „repoziționare globală”. Contextul invocat: semnale din SUA și efecte în lanț Autorul notează că „totul a început” cu un anunț atribuit lui Donald Trump privind suspendarea temporară, până în aprilie 2027, a sancțiunilor împotriva Rusiei, ceea ce ar permite achiziții de motorină în cantități etapizate (300.000 de tone inițial, apoi 500.000 de tone în noiembrie și 1 milion de tone în decembrie), cu un total menționat de 3 milioane de tone, în funcție de capacitatea rafinăriilor rusești. În același cadru este menționat și un „avertisment-sfat” către Volodîmîr Zelenski de a opri bombardamentele asupra rafinăriilor rusești. Materialul mai consemnează o declarație atribuită lui Trump, potrivit căreia „a venit timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” care să poată ajunge la un acord pentru încheierea războiului, prezentată ca un element care amplifică tensiunile și incertitudinile în rândul aliaților. Dilemele operaționale și politice descrise pentru București Textul enumeră mai multe direcții în care România ar fi „prinsă” între obligații și opțiuni, fără a indica o decizie oficială: menținerea liniei de parteneriat strategic cu SUA și speranța că o eventuală retragere de trupe americane din Europa nu va afecta România, cu referire la posibilitatea de relocare la baza de la Mihail Kogălniceanu; continuarea sprijinului pentru Ucraina, descris ca angajament „necondiționat” și „fără limită de timp”, inclusiv în perspectiva accelerării parcursului european al Ucrainei; așteptarea unei poziții comune la nivelul Consiliului European , cu mențiunea că unanimitatea ar putea fi dificilă, mai ales dacă finanțarea pentru Ucraina ar urma să fie acoperită dintr-un buget UE „redus”; incertitudini în NATO, în condițiile în care pozițiile SUA au fost mult timp decisive, iar o eventuală „prăpastie trans-atlantică” ar putea împinge alianța spre repoziționări complicate. În final, materialul sugerează că semnalele publice și cele din „surse deschise” vor fi urmărite mai atent, inclusiv prin structuri de analiză, și menționează o fotografie difuzată de serviciul de presă al Kremlinului cu Vladimir Putin și Gerhard Schröder, ridicând întrebarea dacă este „simplă întâmplare” sau un indiciu pentru un „următor stadiu” al jocului geopolitic. [...]
Cătălin Predoiu leagă explicit agenda economică de securitate , susținând că România își poate crește relevanța în NATO și UE dacă vine cu contribuții concrete – de la capacități industriale și tehnologii avansate până la energie și lanțuri de aprovizionare – potrivit unei analize publicate pe site-ul său personal și prezentate de Mediafax . Ministrul interimar al Afacerilor Interne pornește de la discursul secretarului de stat american Marco Rubio , susținut la Atena, în care Washingtonul ar vedea „semnele unei schimbări europene”: creșterea cheltuielilor pentru apărare, programe și parteneriate noi și extinderea capacităților industriale și de producție. În opinia lui Predoiu, mesajul către Europa este ca această direcție să fie accelerată, Grecia fiind dată ca exemplu de aliat relevant în domenii precum apărare, energie și migrație. „Economia este securitate”: ce înseamnă, în lectura lui Predoiu Predoiu afirmă că „frontiera dintre economie și securitate se estompează” și că discursul lui Rubio conectează direct reindustrializarea, tehnologiile avansate, dronele, armamentul, mineralele și zona de securitate cibernetică de „puterea națională”. „Industria devine securitate. Energia devine securitate. Tehnologia devine securitate. Lanțurile de aprovizionare devin securitate. Aceasta este lumea în care trebuie să ne gândim și la România” În acest cadru, el amintește avantajele geopolitice ale României – apartenența la NATO și UE, poziționarea pe flancul estic, proximitatea față de Ucraina, potențialul energetic și coridoarele de conectivitate – despre care spune că „pot amplifica rolul României în regiune”. Miza pentru România: de la „parte a soluțiilor” la propuneri proprii Un punct central al analizei este ideea că „aliatul relevant” este „capabil, pozitiv predictibil și credibil”, adică un stat care își cunoaște interesele și vine „cu soluții și contribuții concrete” în cadrul alianței. Predoiu susține că România ar putea urmări o miză suplimentară: să nu rămână doar în postura de beneficiar al soluțiilor concepute de alții, ci să propună proiecte și formule noi de cooperare. În același timp, avertizează că „oportunitățile strategice” nu rămân disponibile permanent, pentru că „timpul strategic s-a comprimat” și ritmul schimbărilor s-a accelerat. În plan intern, el afirmă că partidele politice au „o sarcină națională semnificativ diferită” în prezent: proiectarea și dezvoltarea intereselor țării într-o competiție globală mai dinamică, unde „tichetul” relevanței este capacitatea națională. Context: presiune americană pentru o Europă mai responsabilă în NATO Discursul lui Rubio este plasat de Predoiu în contextul în care SUA cer liderilor europeni să devină mai responsabili în NATO, inclusiv prin contribuții mai active la securitatea europeană și creșterea contribuțiilor financiare în Alianță. În același registru, la Summitul B9 de la București, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că „europenii își asumă mai multe responsabilități pentru apărarea convențională”. [...]
PSD pune presiune pe PNL pentru deblocarea formării Guvernului, invocând riscuri economice și sociale , după ce Sorin Grindeanu i-a cerut public lui Ilie Bolojan să se implice în negocieri și să susțină un program de „relansare economică”, potrivit Adevărul . Grindeanu a criticat măsurile fostei guvernări, pe care o acuză că au dus la creșterea taxelor și impozitelor, scumpiri și scăderea veniturilor, și a susținut că România are nevoie de o schimbare de direcție economică. Mesajul a fost transmis pe Facebook, unde liderul PSD i-a cerut lui Bolojan să „renunțe să mai trăiască în trecut” și să se concentreze pe „prezent și mai ales pe viitor”. Miza: program economic și majoritate stabilă Liderul PSD afirmă că partidul propune „ relansarea economiei ”, creșterea puterii de cumpărare și reluarea investițiilor. În același timp, el avertizează că prelungirea blocajului politic poate agrava situația economică și socială. În mesajul său, Grindeanu formulează explicit cererea ca Bolojan să participe la „construcția unui guvern responsabil” și leagă tema responsabilității de implicarea directă în negocieri: „Asta vă cerem, să participați – în sfârșit! – la construcția unui guvern responsabil. Aveți șansa să corectați problemele pe care tot dumneavoastră le-ați creat! Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator.” Tot în aceeași intervenție, Grindeanu susține că românii „nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic” și invocă temeri legate de facturi, scăderea veniturilor și concedieri. Condiția PSD pentru intrarea la guvernare Grindeanu anunță că PSD este pregătit să participe la un nou Guvern, însă condiționează acest lucru de existența unui program care să răspundă problemelor economice și sociale și de formarea unei majorități parlamentare stabile. În acest context, el afirmă că „orice zi pierdută agravează situația tuturor” și cere ca Bolojan să fie „parte a soluției”. În articolele la care face trimitere publicația, PSD a mai vorbit despre „relansarea economiei” și despre disponibilitatea de a participa la un nou Executiv, în anumite condiții: relansarea economiei și PSD este pregătit să participe la un nou Guvern . [...]
PSD împinge pentru o majoritate „pe termen lung” în jurul lui Luca Niculescu , ca să evite instabilitatea guvernării până în 2028 , potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan spune că obiectivul partidului este ca viitorul Executiv, cu Luca Niculescu premier desemnat, să rămână la Palatul Victoria până la alegerile parlamentare la termen, programate în decembrie 2028. Miza, în lectura PSD, este una de funcționare a guvernării: Ivan susține că un guvern are nevoie de o majoritate parlamentară „stabilă și transparentă” pentru a putea livra politici publice și pentru a nu transfera costurile blocajelor politice către premier. În lipsa unei susțineri consistente în Parlament, „chiar și un premier bine pregătit” ar ajunge să fie făcut responsabil pentru probleme pe care nu le poate rezolva fără sprijin politic. De ce PSD vrea un guvern cu PNL, nu o formulă minoritară Bogdan Ivan afirmă că posibilitățile de a construi o majoritate sunt „limitate”, motiv pentru care PSD susține formarea unui guvern alături de PNL, sub conducerea lui Luca Niculescu. El adaugă că PSD își dorește ca Niculescu să aibă nu doar voturile necesare învestiturii, ci și susținere politică pe termen lung. Întrebat de ce PSD nu încearcă să guverneze singur, Ivan spune că partidul a încercat să obțină funcția de premier, dar nu are suficiente voturi pentru a forma guvernul fără sprijinul altor formațiuni. În intervenția la TVR, el invocă explicit un nivel de 127 de voturi, pe care îl consideră insuficient pentru a asigura guvernarea. Justificarea pentru moțiunea de cenzură și reluarea dialogului cu liberalii Ivan apără și decizia PSD de a contribui la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, prin votul la moțiunea de cenzură. El susține că social-democrații au ieșit de la guvernare după ce au constatat efecte negative ale măsurilor adoptate de Executiv și argumentează că „consecvența” în politică înseamnă corectarea unei decizii atunci când apar consecințe nefavorabile, nu menținerea ei. Totodată, Ivan critică faptul că fostul guvern nu ar fi acceptat să plece imediat după demiterea prin moțiune de cenzură și spune că PSD nu exclude o nouă colaborare cu PNL, deoarece nu consideră că un fost premier și partidul pot fi identificați unul cu celălalt. El mai afirmă că PSD nu a adoptat o decizie de excludere definitivă a guvernării alături de PNL sau USR, spre deosebire de alte formațiuni care și-ar fi impus astfel de limite. [...]
UPR își anunță sprijinul la învestirea Guvernului Niculescu fără condiții , într-un moment în care Victor Ponta avertizează că un nou eșec ar împinge România într-un „dezastru național” cu efecte „fiscale, sociale, economice”, potrivit HotNews . Deputatul Victor Ponta a declarat, după întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu, că grupul parlamentar Uniți pentru România (UPR) este „gata să facă parte” din viitorul Guvern, dar nu condiționează votul de învestitură de participarea la guvernare. În același timp, el a transmis că, dacă voturile UPR sunt decisive, Niculescu „le va avea”. Miza: evitarea unui nou blocaj cu efecte „fiscale, sociale, economice” Ponta a susținut că UPR va lua decizia finală după ce premierul desemnat va veni cu lista Cabinetului, însă a insistat că prioritatea este instalarea unui guvern „cu puteri depline”. În acest context, el a descris votul pentru Guvernul Niculescu drept „cam ultima șansă”. În declarațiile sale, Ponta a legat direct prelungirea crizei politice de riscuri majore pentru țară, afirmând că un nou eșec ar însemna un „dezastru național” care nu mai poate fi controlat. Critici la PSD și apreciere pentru Ilie Bolojan Pe fondul negocierilor, Ponta a criticat condiționările PSD privind participarea la guvernare, pe care le-a numit „jocuri” politice „absolut aberante și inexplicabile”, în condițiile în care România ar fi „în faliment cu totul”, potrivit declarațiilor sale. În același timp, el a apreciat poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, pe care a descris-o drept „extrem de rațională”, în ideea de a vota guvernul chiar și fără participarea PNL la guvernare. Anticipatele, un risc politic pentru toate partidele (cu excepția AUR, în viziunea lui Ponta) Ponta a mai afirmat că, în opinia sa, premierul desemnat ar putea fi acceptat „de absolut toată lumea” și că, în afară de AUR, toate partidele ar avea de pierdut în cazul alegerilor anticipate. El a spus că PSD, PNL, USR și UDMR „o să plătească toți patru” dacă merg spre anticipate și a adăugat că PSD „nu va mai ieși pe primul loc”. Ce urmează: lista Guvernului și rolul președintelui Liderul grupului UPR, Răzvan Chiriță, a declarat că Victor Ponta ar putea ocupa o funcție în viitorul Cabinet, dar că nu au existat discuții despre portofolii și că așteaptă finalizarea programului de guvernare. Potrivit lui Ponta, Luca Niculescu ar avea nevoie de sprijinul „direct, deschis” al președintelui Nicușor Dan, pe care îl vede ca actorul care poate aduce la aceeași masă liderii principali implicați în negocieri. Luca Niculescu a continuat luni consultările pentru formarea Guvernului, inclusiv cu USR, minoritățile naționale, Grupul PACE – Întâi România și UPR, după întâlniri anterioare cu PSD, PNL și UDMR. [...]
Kremlinul respinge armistițiul de 60 de zile propus de Kiev și oferă doar o zi , ceea ce face improbabilă organizarea unor alegeri prezidențiale ucrainene în condiții minime de securitate și participare, potrivit Kyiv Post . Propunerea Rusiei ar acoperi strict ziua votului, nu perioada necesară unei campanii și logisticii electorale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a susținut luni că un armistițiu de 60 de zile ar permite Ucrainei să se regrupeze militar și să continue războiul, punând sub semnul întrebării motivația Kievului. Declarațiile au fost relatate de presa de stat rusă RIA Novosti. Ce propune fiecare parte și de unde a pornit disputa Conform publicației, președintele Volodîmîr Zelenski a avansat duminică ideea unui armistițiu „deplin, necondiționat” de 60 de zile pentru a face posibilă organizarea alegerilor prezidențiale, după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut alegeri în Ucraina și i-a cerut înlăturarea lui Zelenski. Kremlinul a reluat luni această cerere. În replică, Peskov a spus că Vladimir Putin ar fi dispus să ordone „fără lovituri asupra Ucrainei” doar în ziua alegerilor, potrivit publicației ruse independente Astra. De ce contează: o zi de „pauză” nu rezolvă problema alegerilor în război O încetare a focului limitată la o singură zi nu adresează principalele constrângeri operaționale ale unui scrutin în plin război, menționate de Kyiv Post : riscurile de securitate pentru populație, pe fondul ostilităților și al atacurilor intensificate asupra orașelor ucrainene; problema reprezentativității, în condițiile în care o parte importantă a militarilor și a refugiaților strămutați ar putea să nu poată vota sau participa efectiv la procesul electoral. În acest context, chiar dacă presiunea politică externă pentru alegeri reapare periodic, rămân obstacole majore pentru organizarea unui scrutin „cu adevărat reprezentativ” pe timp de război, notează publicația. [...]
