Știri
Știri din categoria Politică
Deputatul PSD Mihai Fifor cere convocarea urgentă a consultărilor NATO prin activarea Articolului 4, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, provocând răniți și evacuarea mai multor familii, potrivit Mediafax.
Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Apărării critică faptul că România nu a făcut o solicitare oficială pentru activarea acestui mecanism, deși, spune el, state precum Polonia și Estonia au recurs la Articolul 4 în situații similare. Miza, în lectura lui Fifor, este folosirea instrumentelor formale ale Alianței atunci când un stat aliat consideră că securitatea sa este amenințată.
Fifor invocă și declarații ale ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, dar și al Apărării, Radu Miruță, care ar fi afirmat că România este în urmă la capitolul capabilități anti-dronă și că au fost cerute măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. În acest context, liderul social-democrat întreabă de ce autoritățile nu folosesc „instrumentul formal” disponibil.
„Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?”
Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu echivalează cu o escaladare militară și nu activează Articolul 5 (apărarea colectivă), ci este un mecanism politic și strategic de consultări între aliați, utilizat când un stat consideră că securitatea îi este amenințată.
El amintește că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și susține că actualul context justifică o nouă solicitare.
„După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o.”
În final, Fifor cere autorităților române să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să folosească „toate instrumentele” pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale.
Recomandate
Un posibil președinte extremist la Paris în 2027 ar putea slăbi sprijinul pentru flancul estic al NATO , cu efecte directe asupra securității României, avertizează politologul Sergiu Mișcoiu într-un interviu acordat Adevărul , pe fondul unor sondaje care o dau pe Marine Le Pen favorită clară la alegerile prezidențiale din Franța. Un sondaj Harris Interactive–Toluna realizat pentru M6 și RTL (publicat luni, 24 august) indică faptul că Marine Le Pen ar avea „de departe” cele mai mari șanse să câștige, indiferent de adversar, iar scenariul cel mai probabil ar fi o confruntare în turul al doilea cu liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon. Potrivit acelorași date, Le Pen ar câștiga indiferent de adversarul din turul al doilea. De ce contează pentru România: riscul unei retrageri din Europa de Est În analiza sa, Mișcoiu spune că o victorie a lui Le Pen ar putea afecta „enorm” România și Uniunea Europeană, prin slăbirea unității europene și a „intransigenței” față de Rusia. În acest context, el indică drept scenariu de luat în calcul o repoziționare a Franței în NATO, fără a vorbi neapărat despre o ieșire totală. Politologul consideră puțin probabilă o retragere a Franței din NATO „per se”, din cauza costurilor de securitate, dar spune că retragerea din structurile integrate ale NATO și o poziție mai prudentă, inclusiv retragerea trupelor din Europa de Est, este un scenariu de luat în calcul atât în varianta Le Pen, cât și în varianta Mélenchon, în funcție de mandat și de majoritatea parlamentară. De ce ar fi Le Pen mai greu de „moderat” decât Meloni Întrebat despre ipoteza unei „melonizări” (adică o moderare după modelul Giorgiei Meloni), Mișcoiu susține că diferența majoră ar fi legată de relația cu Moscova: în timp ce Meloni „nu a fost niciodată dependentă de rețelele de influență ale Moscovei”, Le Pen și partidul său ar fi avut împrumuturi și o relație mai apropiată cu Vladimir Putin, ceea ce ar reduce potențialul de moderare pe plan geopolitic. Scenarii politice la Paris și efectul de „corecție” al alegerilor parlamentare Mișcoiu atrage atenția că, în sistemul francez, după prezidențiale urmează alegeri parlamentare, iar rezultatul poate „corecta” votul pentru președinte, inclusiv printr-o coabitare cu un guvern ostil. Totuși, el notează că partidul lui Le Pen ar obține „cu siguranță” un rezultat bun la legislative, în timp ce formațiunile mai radicale din aceeași zonă sunt penalizate de mecanica votului în două tururi. În același timp, politologul descrie un scenariu favorabil pentru România, dar pe care sondajele „nu îl indică” deocamdată: o calificare în turul al doilea a unui candidat de centru (precum Édouard Philippe) și formarea unui „cordon sanitar” cu stânga pentru a o bloca pe Le Pen. „Coșmarul Bucureștiului”: schimbarea de direcție a Franței Mișcoiu califică drept „dramatică” pentru București o eventuală victorie a lui Le Pen, argumentând că o schimbare majoră de direcție în politica externă a Franței nu este un eveniment obișnuit, având în vedere rolul tradițional al Parisului, alături de Berlin, ca ax al construcției europene. „Riscăm ca Europa de Est să fie abandonată Rusiei, chiar dacă nu oficial, fie și informal.” În final, el avertizează că, deși sondajele o favorizează pe Le Pen, peisajul politic francez este „mișcător”, iar campania poate produce surprize, inclusiv candidați sau alianțe neașteptate. Contextul rămâne, însă, unul în care miza pentru România este în primul rând una de securitate: cât de solid rămâne angajamentul Franței față de flancul estic și față de linia europeană de descurajare a Rusiei. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude un atac iminent asupra NATO, dar admite un risc teoretic de escaladare , într-un context în care avertismentele serviciilor americane readuc în prim-plan nevoia de pregătire defensivă pe flancul estic, potrivit Antena 3 . Întrebat joi seara, la Chișinău , despre îngrijorările privind un posibil atac al Rusiei asupra unei țări NATO, șeful statului a spus că nu vede un scenariu iminent, însă a confirmat existența unei discuții la nivel de lideri, începută „în urmă cu 3-4 luni”, fără ca aceasta să fie susținută de date concrete. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Ce înseamnă, practic, pentru postura de apărare Nicușor Dan a insistat că NATO rămâne o alianță „strict defensivă” și a plasat pregătirea militară a României și a statelor de pe flancul estic în logica unei amenințări persistente din partea Rusiei, pe care o datează de „cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. „NATO este o alianță defensivă. Și România ca parte a NATO. Rusia este o amenințare pentru țările din flancul estic de cel puțin 10 ani de la anexarea Crimeii și pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a țărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO la asta se referă.” Contextul: evaluarea serviciilor americane și mesajele de la Washington Declarațiile vin după ce serviciile secrete americane au avertizat, într-o nouă evaluare, că Vladimir Putin ar putea „testa NATO” prin acțiuni militare limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit oficialilor americani citați de Antena 3, Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac limitat asupra unui stat membru al Alianței. În același context, vizita recentă a directorului CIA la Moscova a alimentat această ipoteză, iar „publicații importante din SUA” ar fi relatat că John Ratcliffe a avertizat Rusia să nu atace NATO. Întrebat de jurnaliști, președintele Donald Trump a spus că Putin „nu va ataca teritoriul NATO”, mai notează sursa citată. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că nu există date care să indice un test al NATO de către Rusia , iar lipsa unor informații confirmate din partea serviciilor și a partenerilor ar trebui să tempereze speculațiile cu potențial de a alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Mediafax . Șeful statului a declarat joi că scenariul unor acțiuni limitate ale Federației Ruse, menite să testeze reacția Alianței Nord-Atlantice, este o ipoteză discutată „la nivel geopolitic” în ultimele luni, dar neconfirmată. Nicușor Dan a precizat că discuțiile au avut loc „în diverse formate” între lideri, însă nu sunt susținute de probe. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Mesajul politic: postură defensivă, fără schimbări anunțate În același context, președintele a reiterat că postura României și a NATO rămâne „strict defensivă”, în condițiile în care Rusia este percepută drept o amenințare pentru flancul estic „de cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. Declarațiile sugerează continuitate în linia de securitate, nu o schimbare de abordare pe baza unor avertismente neconfirmate. Contextul care a declanșat discuția: evaluări din SUA Reacția lui Nicușor Dan vine după o evaluare a serviciilor secrete americane care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea NATO” prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit materialului, oficialii americani evaluează că un astfel de atac limitat asupra unui stat membru NATO ar putea fi încercat „în următorii ani”. În același context, este menționată și o deplasare la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , pentru a avertiza Rusia să nu declanșeze atacuri, vizită descrisă ulterior de președintele Donald Trump drept „oarecum de rutină”. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial declanșează termenele de aplicare ale „Legii integrității”, inclusiv pierderea mandatului pentru aleșii cu decizii definitive , iar cazul cel mai imediat este cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care ar urma să își piardă funcția în 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, potrivit Adevărul . Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată vineri seară în Monitorul Oficial, după ce, în aceeași zi, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Șeful statului a semnat actul normativ în forma retransmisă de Parlament, deși și-a menținut criticile formulate anterior în sesizarea de neconstituționalitate depusă la Curtea Constituțională. Ce schimbă legea și când produce efecte Actul normativ stabilește că persoanele pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își vor pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția legală este încă aplicabilă. Pentru cazurile constatate după intrarea în vigoare, încetarea mandatului va opera de la data rămânerii definitive a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau a hotărârii judecătorești. Potrivit publicației, o lege intră în vigoare, în mod obișnuit, la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Un alt element important introdus este reintroducerea caracterului public al averilor demnitarilor. Începând cu 1 ianuarie 2027, ANI va genera și publica fișe privind interesele financiare ale persoanelor vizate, care vor rămâne disponibile pe site-ul instituției timp de cinci ani. Contextul CCR și forma finală Legea a parcurs un nou proces legislativ după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis, în august, eliminarea sintagmei referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. În același timp, CCR a confirmat constituționalitatea prevederii potrivit căreia aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cazul Dominic Fritz: termenul de 30 de zile și reacția primarului Dominic Fritz a declarat că promulgarea Legii ANI va duce la încetarea mandatului său în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Liderul USR susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni care l-au ales și a anunțat că va contesta măsura. „În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar al Timișoarei. 52.000 de voturi ale timișorenilor anulate, scuipate” Fritz a calificat situația drept „abuz” și „răzbunare politică” și a criticat PSD, ANI și Curtea Constituțională, afirmând că legea ar fi folosită împotriva sa din motive politice. El a mai spus că, dacă își va pierde mandatul, conducerea interimară a Primăriei va fi preluată de viceprimari, iar el va rămâne președintele USR și își va continua activitatea politică. Pentru contextul promulgării și reacția lui Fritz, Adevărul mai notează: șeful statului a semnat vineri actul normativ în forma retransmisă de Parlament și Fritz susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni . [...]
Promulgarea Legii ANI pune presiune directă pe mandatele aleșilor locali vizați de incompatibilități , cu un termen de 30 de zile pentru încetarea funcției după intrarea în vigoare, potrivit Mediafax . Reacțiile politice au fost imediate, în special din zona USR, unde ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre „doliu” și „rușine pentru România”. Diana Buzoianu a publicat pe rețelele sociale o imagine complet neagră, asociată de regulă cu un moment de doliu, însoțită de mesajul: „Ce zi plină de rușine pentru România.” Ce schimbă „amendamentul Fritz” și de ce contează operațional Legea promulgată include prevederea supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, despre care Mediafax notează că ar duce la încetarea mandatului de primar al Timișoarei deținut de liderul USR, Dominic Fritz . Concret, prevederea contestată stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, iar perioada de interdicție nu s-a încheiat, le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reacția USR și disputa privind statul de drept Dominic Fritz a avut, la rândul său, o reacție dură după promulgare, susținând că prevederea introdusă în Parlament este îndreptată împotriva sa și că mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. În mesajul citat de Mediafax, liderul USR afirmă: „Statul de drept în România nu mai există.” Fritz a acuzat o răzbunare politică și a spus că este „mai hotărât ca niciodată să continue lupta cu caracatița care ne fură banii și speranța”. Context: CCR și miza PNRR Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate în legătură cu prevederea, iar disputa a ajuns și la Bruxelles, unde liderii PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să analizeze implicațiile legii asupra statului de drept și asupra plății a 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) din PNRR. Nicușor Dan a decis să promulge legea vineri, în contextul presiunii legate de îndeplinirea unui jalon din PNRR și de termenul-limită pentru fondurile europene. [...]
Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]
