Știri
Știri din categoria Politică
AUR acuză lipsa de transparență în achizițiile de apărare după incidentul cu drona din Galați, susținând că regimul aflat la putere a cheltuit 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) „fără transparență și fără licitație”, fără să doteze armata cu drone și sisteme antidrone, potrivit news.ro. Formațiunea leagă cazul de la Galați de modul în care sunt făcute achizițiile militare și cere alegeri anticipate.
Într-un comunicat, AUR afirmă că „responsabilitatea tragediei de la Galați”, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe și s-au înregistrat răniți și pagube materiale, „aparține pe deplin regimului aflat la putere”. Partidul susține că puterea ar fi încercat să transfere vina către opoziție și reclamă că securitatea națională ar fi fost „subminată grav” prin „iresponsabilitate și incompetență”.
AUR argumentează că nevoia de drone și antidrone era evidentă de ani de zile, invocând exemple din conflicte recente (inclusiv atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită și războiul din Nagorno-Karabah). În acest context, formațiunea acuză că, deși ar fi existat achiziții militare de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) „fără transparență și fără licitație”, armata nu ar fi fost înzestrată cu dotări specifice apărării antiaeriene împotriva dronelor.
Partidul mai afirmă că motivația acestor achiziții nu ar fi fost apărarea națională, ci „acordarea de favoruri unor state străine”, și introduce posibilitatea unor „suspiciuni rezonabile” privind fapte din zona corupției, pe fondul procedurilor discreționare invocate.
Totodată, AUR pune sub semnul întrebării relevanța unor contracte menționate în comunicat, inclusiv pentru vehicule blindate de luptă pentru infanterie de la Rheinmetall, în valoare de 3,3 miliarde euro (aprox. 16,5 miliarde lei), și pentru nave de patrulare și de scafandri comandate de la aceeași companie, în raport cu amenințarea dronelor.
În comunicat, AUR susține că regimul ar intenționa să cheltuiască „peste 12 miliarde euro” (aprox. 60 miliarde lei) împrumutați din programul SAFE, tot „fără licitație și fără transparență”, iar pentru achizițiile de drone ar fi fost alocată „o sumă derizorie” față de totalul din SAFE.
Pe plan legislativ, AUR respinge acuzațiile că ar fi blocat cadrul pentru doborârea dronelor pe timp de pace. Formațiunea afirmă că proiectul de lege a ajuns în Parlament în februarie 2025, deși ar fi fost inclus în programul de guvernare al Guvernului Ciolacu, și cere PSD și PNL să explice de ce nu ar fi promovat actul normativ timp de „un an și opt luni”. AUR mai spune că a votat împotrivă în februarie 2025 pe motiv că textul era „prost scris”, cu „confuzii” privind comanda străină, care ar fi putut afecta suveranitatea națională.
Formațiunea afirmă că nu va indica un stat responsabil înainte de finalizarea cercetării la fața locului și a raportului de expertiză, invocând și faptul că procurorii au deschis un dosar penal. În acest context, AUR susține că acuzațiile „politico-ideologice” ar putea fi interpretate ca un amestec al politicienilor în cercetarea penală.
AUR leagă incidentul de la Galați de o „criză de securitate” care, potrivit comunicatului, are loc „în timp ce România nu are guvern” și cere plecarea actualului regim, considerat „un pericol existențial pentru România”. Soluția indicată de partid este organizarea de alegeri anticipate.
Recomandate
PSD respinge ideea suspendării președintelui, ceea ce reduce șansele ca demersul AUR să strângă majoritate în Parlament , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu identifică la acest moment motive constituționale” pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și că nu vede „nici o majoritate” care să susțină o astfel de acțiune. Declarațiile au fost făcute la România TV , unde Grindeanu a insistat că, din perspectiva PSD, nu există o bază constituțională „care să stea în picioare” pentru declanșarea procedurii. El a adăugat că a fost adversar politic al lui Nicușor Dan și că l-a votat o singură dată, „în turul doi anul trecut”, dar că asta nu schimbă evaluarea privind lipsa motivelor de suspendare. În același context, liderul PSD a sugerat că inițiativa ar ține mai degrabă de ambiții politice, menționând că ar exista „dorința unora de a fi ei președinți”. Întrebat la cine se referă, i-a indicat pe George Simion, Călin Georgescu și Ilie Bolojan. Context: AUR a decis pe 1 iulie să înceapă procedura AUR a anunțat pe 1 iulie demararea procesului de suspendare a președintelui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit unui comunicat al formațiunii, mai notează Agerpres. Decizia a fost luată de Consiliul Național de Conducere al partidului, într-o ședință extraordinară la Alexandria (județul Teleorman), unde cei 135 de membri prezenți au votat în unanimitate. Printre motivele invocate de AUR se numără: „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”; „refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”. De ce contează: fără o majoritate, suspendarea rămâne improbabilă Poziția exprimată de Grindeanu indică faptul că, cel puțin în acest moment, AUR nu are un sprijin evident pentru a construi o majoritate parlamentară în favoarea suspendării. În lipsa unei astfel de majorități, demersul rămâne mai degrabă un instrument de presiune politică decât o procedură cu șanse imediate de finalizare. [...]
Ilie Bolojan spune că blocajul politic poate împinge România spre alegeri anticipate , dacă partidele nu reușesc să ajungă la o formulă de guvernare care să poată fi învestită, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al presiunii de a asigura stabilitate pentru decizii cu impact bugetar și pentru implementarea proiectelor din PNRR. Bolojan, președinte PNL și premier interimar, a declarat la B1 TV că, în democrațiile europene, alegerile anticipate sunt o soluție folosită atunci când nu mai poate funcționa „într-o formulă cât de cât stabilă” un guvern rezultat din configurația parlamentară. „Cel puţin, dacă nu se va ajunge la o soluţie, cred că alegerile anticipate pot fi luate la modul serios în calcul, dar asta este perspectiva pe care o pot prezenta.” De ce contează: stabilitatea guvernării, legată de corecții bugetare și PNRR În aceeași intervenție, Bolojan a făcut trimitere la faptul că alte state au recurs la anticipate, dar a avertizat că „modelul bulgar” – cu mai multe runde de alegeri fără schimbări majore – nu ar fi de dorit, în contextul în care România are o „situație bugetară” care ar impune „corecții puternice”. Totodată, el a legat miza politică de riscul de a pierde bani prin blocaje care ar afecta proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , sugerând că lipsa unei înțelegeri politice poate avea consecințe directe asupra finanțărilor. Ce spune despre cadrul legal și calendar: „depinde de modul în care evoluează lucrurile” Bolojan a afirmat că eventualele modificări legislative necesare pentru organizarea anticipatelor ar putea fi făcute „în baza unui acord politic”, în condițiile în care există deja „comentarii și interpretări” pe această temă. În privința momentului, a evitat să avanseze un termen ferm, indicând doar că, dacă nu funcționează nicio înțelegere, alegerile ar putea fi luate în calcul „în toamna acestui an” sau „în primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. [...]
PSD își închide, deocamdată, ușa către AUR , iar Sorin Grindeanu pune decizia pe seama lipsei de încredere în liderul formațiunii, George Simion , potrivit news . Președintele PSD spune că nu are „nimic” cu AUR ca partid sau cu votanții săi, dar afirmă că nu crede declarațiile lui Simion, pe care îl acuză de inconsecvență. În intervenția de luni seară la România TV, Grindeanu a susținut că AUR „îl ține în funcție pe Bolojan”, argumentând că parlamentarii formațiunii ar fi ieșit din sală la votul pentru Guvernul propus de Adrian Veștea. În același context, liderul PSD a afirmat că, spre deosebire de PSD, AUR „s-a oprit la jumătatea drumului” după ce a contribuit la răsturnarea guvernului. Miza politică: semnal de blocaj pentru o posibilă alianță PSD–AUR Întrebat dacă George Simion i-ar fi promis că AUR va vota în Parlament Guvernul propus de Adrian Veștea, Grindeanu a răspuns că nu i-a făcut o astfel de promisiune direct lui și a invocat existența unor „diverse discuții”, fără a detalia. Mesajul central a rămas însă lipsa de încredere în liderul AUR, pe care Grindeanu o prezintă ca motiv pentru a respinge orice apropiere politică. De ce refuză PSD discuțiile cu AUR Grindeanu a spus că, în acest moment, PSD refuză orice discuție despre o alianță cu AUR „din cauza” președintelui partidului, George Simion, pe care îl indică drept cauza „principală”. „Daţi-mi voie să nu am încredere deloc în ceea ce spune Simion, dar deloc, deloc.” [...]
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Ilie Bolojan spune că, fără un acord între partidele parlamentare pentru învestirea unui nou guvern, România ar putea ajunge la alegeri anticipate în toamna acestui an sau în primăvara lui 2027 , potrivit Agerpres . Mesajul ridică miza crizei politice dincolo de negocierile pentru o majoritate, cu potențiale efecte asupra calendarului legislativ și a deciziilor cu impact bugetar. Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a declarat la B1TV că anticipatele devin o opțiune atunci când „nu e posibilă funcționare într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern” pe baza actualei configurații parlamentare. El a invocat faptul că, în Europa, această soluție a fost folosită în mod repetat, dar a avertizat că exemplul Bulgariei – cu mai multe rânduri de alegeri fără schimbări decisive – nu ar fi „cel mai bun model”, menționând totodată că vecinii „nu au avut situația noastră bugetară” și nu au fost nevoiți să facă „corecții puternice”. Anticipatele, condiționate de blocajul politic și de mecanismele parlamentare Liderul liberalilor a spus că scenariul anticipatelor trebuie luat în calcul dacă „nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din blocaj. În același timp, a indicat că există discuții și interpretări legate de mecanismele necesare pentru organizarea alegerilor, inclusiv dacă ar fi nevoie de modificări legislative sau dacă ar fi suficient un acord politic. „Dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea pentru a ieși din această situație, pe care nu noi am creat-o, aceasta a fost creată ca urmare a moțiunii depusă de PSD, atunci, în mod evident, nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri.” Întrebat dacă anticipatele ar putea avea loc înainte de finalul acestui an, Bolojan a spus că nu poate avansa un termen ferm, dar a indicat drept repere „toamna acestui an” și „primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. Legătura cu PNRR și riscul de a pierde bani În aceeași intervenție, Bolojan a conectat criza politică de voturile pe proiectele legate de PNRR, sugerând că blocajul poate avea consecințe directe asupra accesării fondurilor. El a avertizat că România nu ar trebui să ajungă să „piardă niște sume importante” din cauza calculelor politice. „Sper să nu ajungem să îi pedepsim, practic, pe toți românii, pierzând niște sume importante, pentru că anumite calcule nu ne ies.” În lipsa unei înțelegeri pentru formarea unui guvern, perspectiva anticipatelor rămâne, în această etapă, un scenariu „de luat în calcul”, fără un calendar asumat, dar cu implicații directe pentru stabilitatea decizională și pentru agenda legislativă asociată PNRR. [...]
Blocajul politic împinge discuția spre anticipate , după ce președintele USR, Dominic Fritz , a spus că „șansele de a avea un nou guvern până la finalul lunii iulie sunt zero”, pe motiv că nu există o majoritate care să se coaguleze în Parlament, potrivit news.ro . Fritz a făcut declarațiile luni seară, la Digi24, unde a argumentat că, dacă „în peste două luni nu s-a degajat această majoritate”, nu există premise ca ea să apară „acum”. În același context, liderul USR a pus blocajul pe seama deciziei PSD de a merge mai departe cu moțiunea de cenzură împreună cu AUR, deși, spune el, USR și PNL își anunțaseră dinainte poziția. Ce variantă vede USR: guverne minoritare, în două etape În lipsa unei majorități, Dominic Fritz a susținut că „nu mai este posibil un guvern majoritar” și a indicat drept singură opțiune realistă un executiv minoritar. El a prezentat și o formulă în două etape, pe care o descrie ca „matură” și „pragmatică”: un guvern minoritar de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR); urmat ulterior de un guvern minoritar PSD. Dacă PSD nu susține: „Alegeri anticipate” Întrebat ce se întâmplă dacă PSD nu acceptă să susțină un guvern minoritar de dreapta, Fritz a indicat alegerile anticipate ca soluție de ieșire din blocaj. „Alegeri anticipate. Nu cred că există alte soluții magice și nu cred că trebuie să existe.” El a mai spus că opoziția față de anticipate se bazează pe argumente „tactice” și „tehnice”, nu „de fond”, și a susținut că un nou vot ar „reseta situația”, în condițiile în care, în opinia sa, există o frustrare publică legată de lipsa de control asupra deciziilor politice. Din informațiile din sursă nu reiese un calendar concret pentru declanșarea anticipatelor sau pașii instituționali care ar urma, ci doar poziția politică exprimată de liderul USR în contextul negocierilor blocate. [...]
