Știri
Știri din categoria Politică
George Simion a acuzat o „lovitură de stat” după decizia CNA, potrivit Mediafax, reacționând la retragerea licenței de emisie a televiziunii Realitatea Plus.
Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a scris marți, 7 aprilie 2026, pe Facebook, după hotărârea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), instituția care reglementează și sancționează activitatea audiovizuală.
„Lovitura de stat merge mai departe: au retras licența Realitatea TV, era singura televiziune mare care ne dădea voie să vorbim”, a scris Simion pe Facebook.
În aceeași postare, liderul AUR a adăugat mesajul „Jos cenzura!!!”, potrivit aceleiași surse.
CNA a decis retragerea licenței Realitatea Plus, iar hotărârea a avut la bază neplata unor amenzi din anul 2024, notează Mediafax. Decizia are potențialul de a amplifica tensiunile politice în jurul temelor legate de libertatea presei și de regimul sancțiunilor aplicate radiodifuzorilor.
Recomandate
Nicușor Dan mizează pe stabilitate politică în fața tensiunilor din coaliție , potrivit HotNews.ro , subliniind că partidele trebuie să colaboreze pentru obiectivele majore ale României, în ciuda amenințărilor PSD privind o posibilă ieșire de la guvernare după consultarea internă programată pe 20 aprilie 2026. Declarațiile au fost făcute la Timișoara, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre social-democrați și premierul Ilie Bolojan, dar și al presiunilor legate de reforme și absorbția fondurilor europene. Președintele a insistat că actuala configurație parlamentară obligă la cooperare între partidele pro-occidentale și minorități, invocând progresele înregistrate în dosare importante: aderarea la OCDE, unde România se află la jalonul 24 din 25; implementarea PNRR, cu un termen limită de doar câteva luni pentru absorbția fondurilor. În acest context, Nicușor Dan a respins ideea unor scenarii politice speculative și a evitat să comenteze posibilitatea de a-i cere demisia premierului Ilie Bolojan, afirmând că rolul său este de mediator, nu de factor de presiune. El a transmis că prioritatea rămâne continuitatea proiectelor strategice, nu escaladarea conflictelor politice. Pe de altă parte, PSD își intensifică criticile. Liderul Sorin Grindeanu a declarat că actuala formulă de guvernare nu mai poate continua în forma actuală și a invocat nemulțumirea populației față de direcția guvernului. Consultarea internă din 20 aprilie ar putea decide fie renegocierea coaliției, fie ieșirea de la guvernare. Ce scenarii sunt pe masă Menținerea coaliției , cu ajustări interne și compromisuri politice; Ieșirea PSD de la guvernare , care ar deschide calea unui guvern minoritar; Reconfigurarea executivului , inclusiv schimbări la nivel de premier sau program de guvernare. Nicușor Dan a avertizat anterior că un guvern minoritar nu este o soluție potrivită în actualul context economic și geopolitic, sugerând că, în final, partidele vor ajunge la un acord. Miza rămâne stabilitatea politică într-un moment critic pentru reforme și investiții. [...]
Nicușor Dan mizează pe stabilitate politică în fața tensiunilor din coaliție , potrivit HotNews.ro , subliniind că partidele trebuie să colaboreze pentru obiectivele majore ale României, în ciuda amenințărilor PSD privind o posibilă ieșire de la guvernare după consultarea internă programată pe 20 aprilie 2026. Declarațiile au fost făcute la Timișoara, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre social-democrați și premierul Ilie Bolojan, dar și al presiunilor legate de reforme și absorbția fondurilor europene. Președintele a insistat că actuala configurație parlamentară obligă la cooperare între partidele pro-occidentale și minorități, invocând progresele înregistrate în dosare importante: aderarea la OCDE, unde România se află la jalonul 24 din 25; implementarea PNRR, cu un termen limită de doar câteva luni pentru absorbția fondurilor. În acest context, Nicușor Dan a respins ideea unor scenarii politice speculative și a evitat să comenteze posibilitatea de a-i cere demisia premierului Ilie Bolojan, afirmând că rolul său este de mediator, nu de factor de presiune. El a transmis că prioritatea rămâne continuitatea proiectelor strategice, nu escaladarea conflictelor politice. Pe de altă parte, PSD își intensifică criticile. Liderul Sorin Grindeanu a declarat că actuala formulă de guvernare nu mai poate continua în forma actuală și a invocat nemulțumirea populației față de direcția guvernului. Consultarea internă din 20 aprilie ar putea decide fie renegocierea coaliției, fie ieșirea de la guvernare. Ce scenarii sunt pe masă Menținerea coaliției , cu ajustări interne și compromisuri politice; Ieșirea PSD de la guvernare , care ar deschide calea unui guvern minoritar; Reconfigurarea executivului , inclusiv schimbări la nivel de premier sau program de guvernare. Nicușor Dan a avertizat anterior că un guvern minoritar nu este o soluție potrivită în actualul context economic și geopolitic, sugerând că, în final, partidele vor ajunge la un acord. Miza rămâne stabilitatea politică într-un moment critic pentru reforme și investiții. [...]
Viktor Orban s-a oferit să-l ajute pe Vladimir Putin „în orice fel”, inclusiv prin organizarea unui summit la Budapesta , potrivit News.ro , care citează o analiză Bloomberg bazată pe transcrierea unei convorbiri telefonice dintre cei doi lideri. Discuția, purtată în octombrie 2025, arată un ton neobișnuit de cordial, premierul ungar mergând până la a folosi o metaforă sugestivă, spunând că poate fi „șoricelul” care îl ajută pe „leul” rus, în semn de disponibilitate totală pentru sprijin. În cadrul convorbirii, Orban îl numește pe Putin „prieten” și amintește relația apropiată construită în timp, încă din 2009. El sugerează chiar că Ungaria ar putea găzdui negocieri internaționale privind războiul din Ucraina, într-un moment în care Washingtonul lua în calcul organizarea unui nou summit. Răspunsul liderului de la Kremlin confirmă deschiderea față de această idee: Putin afirmă că apreciază relația cu Orban și descrie Ungaria drept „poate singura țară europeană acceptabilă” pentru o astfel de întâlnire. Dezvăluirea vine într-un context politic sensibil pentru Budapesta, cu alegeri programate pe 12 aprilie 2026 și cu Viktor Orban într-o campanie dificilă. În paralel, relațiile sale apropiate cu Moscova au fost constant criticate în interiorul Uniunii Europene, mai ales pe fondul dependenței energetice de Rusia și al pozițiilor divergente față de sprijinul acordat Ucrainei. Publicarea acestei convorbiri ridică din nou întrebări despre rolul pe care Ungaria încearcă să și-l asume între Est și Vest, dar și despre limitele acestei poziționări într-un moment în care conflictul din Ucraina continuă să divizeze scena internațională. Până acum, nici guvernul ungar, nici Kremlinul nu au comentat oficial informațiile apărute. [...]
Vicepreședintele SUA, JD Vance, merge la Budapesta pe 7-8 aprilie , pentru întâlniri și apariții publice alături de premierul ungar Viktor Orbán, în ajunul alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit Digi24 . Vizita, anunțată de Departamentul de Comunicare al prim-ministrului ungar într-un comunicat citat de hirado.hu, este prezentată ca un semnal de sprijin pentru Orbán în ultimele zile de campanie. JD Vance va fi însoțit de soția sa, Usha Vance, și urmează să susțină un discurs despre „bogatul parteneriat dintre Ungaria și Statele Unite”, conform comunicatului. În program figurează discuții cu Viktor Orbán și participarea, împreună cu premierul ungar, la evenimentul „Ziua Prieteniei Ungaro-Americane”, organizat la Parcul Sportiv MTK (Centrul de Sport și Evenimente), transmite MTI. Pe durata deplasărilor delegației, sunt așteptate restricții temporare de circulație în Budapesta, potrivit anunțurilor citate de hirado.hu și informațiilor publicate de Comandamentul Poliției din Budapesta (BRFK) pe site-ul police.hu. Contextul politic este tensionat: membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și-au exprimat îngrijorarea față de o campanie descrisă drept „toxică”, marcată de „propaganda incendiară” și alimentată de nemulțumiri economice și sociale. În același timp, articolul notează că Orbán, aflat la putere de 16 ani și considerat apropiat de Moscova, ar beneficia de „asistență sub acoperire” din partea Rusiei, potrivit analiștilor. Deplasarea lui Vance se înscrie într-o linie mai largă a administrației Trump de a susține public lideri politici din străinătate considerați compatibili cu prioritățile sale. Digi24 amintește că Donald Trump și-a reiterat sprijinul pentru Orbán, iar Marco Rubio a făcut o vizită la Budapesta în februarie, după ce își exprimase public susținerea cu o lună înainte. Miza electorală este ridicată, în condițiile în care, potrivit Digi24, este pentru prima dată când Orbán se confruntă cu un risc real de a pierde puterea după 16 ani de guvernare cu majorități absolute. Conform celui mai recent sondaj citat, realizat de „Centrul de Cercetări 21”, partidul Tisza condus de Péter Magyar ar avea 56% din opțiunile alegătorilor, față de 37% pentru Fidesz. [...]
Donald Trump a criticat public aliații din Asia și a reluat atacurile la adresa NATO, potrivit HotNews.ro , susținând că partenerii Washingtonului nu au sprijinit intervenția americană în Iran. Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a afirmat că aliații nu au oferit nici măcar piste de aterizare. Explicând distanțarea de alianță, el a invocat disputa legată de Groenlanda, despre care a spus că a fost punctul de plecare al tensiunilor: „Noi vrem Groenlanda, ei nu vor să ne-o dea, iar eu le-am spus ‘pa,pa’”, a declarat președintele SUA. În același context, Trump a extins criticile către aliații din zona Pacificului, reproșându-le lipsa de sprijin. Țările menționate explicit de președintele american au fost: Japonia Coreea de Sud Australia Trump a amintit și prezența militară americană în regiune, afirmând că SUA au 50.000 de soldați staționați în Japonia și 40.000 în Coreea de Sud, pe care i-a prezentat drept un factor de protecție împotriva Coreei de Nord. Tot în declarațiile sale, el a spus că liderul nord-coreean Kim Jong Un „are o părere foarte bună” despre el și a reluat o afirmație insultătoare atribuită acestuia la adresa lui Joe Biden. În contrapondere, președintele SUA a lăudat colaborarea cu mai multe state arabe din Orientul Mijlociu - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar - și a menționat și Bahreinul, dar cu o critică: a susținut că armata bahreinită ar fi doborât din greșeală trei avioane americane, invocând utilizarea necorespunzătoare a sistemelor Patriot. Separat, HotNews.ro consemnează că Trump a declarat, într-un interviu acordat Daily Telegraph, că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. În interviu, el a spus că retragerea ar fi „dincolo de reconsiderare” și a reiterat ideea că nu a fost „niciodată impresionat” de NATO, afirmând că și Vladimir Putin ar ști acest lucru. [...]
Președintele României ar putea fi audiat ca parte vătămată în ancheta DIICOT privind fotografiile distribuite înainte de alegeri de Elena Lasconi , potrivit Știrile ProTV . Investigația vizează imagini publicate chiar înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, în contextul în care s-a sugerat atunci o întâlnire între actualul șef al statului, Victor Ponta și fostul director al SRI, generalul Florian Coldea. Procurorii DIICOT au ajuns la concluzia că fotografiile reprezintă un fals și susțin că presupusa întâlnire nu a avut loc, ci ar fi fost o înscenare. Conform anchetatorilor, la realizarea materialelor ar fi fost folosiți actori, machiați pentru filmări, iar procurorii verifică și dacă s-a intervenit digital asupra imaginilor. DIICOT afirmă că ar fi identificat o vilă din Tunari, lângă București, unde ar fi fost făcută înscenarea, și că cei implicați s-ar fi asigurat că camerele de supraveghere din zonă erau acoperite înainte de realizarea imaginilor care ar fi ajuns ulterior la Elena Lasconi. Imediat după publicarea fotografiilor, Nicușor Dan și Victor Ponta au depus plângeri penale la DIICOT, iar Elena Lasconi a fost audiată ca martor. În materialul citat, Lasconi spune că a pus la dispoziția anchetatorilor tot ce i s-a cerut și că, dacă ar fi știut că fotografiile sunt false, nu le-ar fi publicat. Procurorii au început urmărirea penală pentru infracțiunea de divulgare de informații false față de patru persoane. Doi dintre suspecți ar fi lucrat ca subcontractori ai unei agenții angajate de staff-ul de campanie al actualului președinte încă din perioada în care Nicușor Dan a candidat la Primăria Capitalei, iar, potrivit unor surse oficiale citate de Știrile ProTV, aceștia ar fi filmat evenimente de campanie și ar fi montat clipuri video. Anchetatorii spun că, deocamdată, nu au stabilit cine a comandat înscenarea și nu exclud ca în spatele ei să se afle apropiați ai unui alt candidat. Suspecții ar fi declarat la audieri că ar fi acționat din proprie inițiativă, descriind materialul drept „o satiră”, iar cazul ar putea fi lămurit inclusiv după audierea președintelui, în calitate de parte vătămată. Administrația Prezidențială nu a oferit până acum un punct de vedere, mai notează sursa. [...]
