Știri
Știri din categoria Politică
Incidentul cu drona de la Galați reaprinde disputa politică despre securitate și apărare, după ce Dominic Fritz (USR) a legat explicit atacul de „războiul Rusiei” și a invocat inclusiv programul european SAFE, în timp ce George Simion (AUR) a condamnat atacul fără să menționeze Rusia, potrivit Wall-Street.
Declarațiile vin după ce o dronă s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, impact urmat de o explozie și izbucnirea unui incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar alte două au suferit atacuri de panică.
Dominic Fritz, președintele USR, a spus că „războiul Rusiei este real” și că afectează direct România, cerând ca amenințarea să nu mai fie tratată cu superficialitate. În mesajul citat de Agerpres, Fritz a descris acțiunile Moscovei ca parte a unui „război hibrid”, purtat atât cu mijloace militare, cât și prin instrumente digitale și psihologice.
„Se numeşte război hibrid pentru că Rusia îl duce şi cu drone, şi cu boţi, şi cu atacuri fizice, şi cu atacuri psihologice asupra populaţiei.”
Fritz a formulat „trei adevăruri” pe care le leagă de incidentul de la Galați:
În această cheie, mesajul USR mută discuția de la reacția punctuală la incident către decizii de politică de securitate și apărare, inclusiv sprijinul pentru capabilități antidrone.
Într-o postare separată pe Facebook, George Simion a condamnat atacul, însă și-a concentrat mesajul pe criticarea conducerii actuale și pe cererea ca „un guvern legitim” să preia conducerea. Liderul AUR nu a menționat Rusia în reacția sa, potrivit aceleiași surse.
Simion a susținut că autoritățile ar fi fost în stare să dea vina pe AUR „chiar și pentru drona din noaptea asta” și a reluat o temă din dezbateri anterioare privind doborârea dronelor. În final, a legat condamnarea atacului de acuzații de „incompetență” și „impostură” la adresa actualilor conducători.
Recomandate
Atacul cu dronă de la Galați reaprinde disputa politică despre cadrul legal de apărare aeriană , după ce AUR a acuzat public „lipsa de reacție” a autorităților, deși partidul a votat în 2025 împotriva legii care permite Armatei să doboare drone ce intră pe teritoriul României, potrivit HotNews . George Simion a condamnat atacul din noaptea incidentului și a acuzat „incompetența” guvernanților într-o postare pe Facebook. În mesajul său, notează publicația, nu apare cuvântul „Rusia”. Deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels a criticat, la rândul ei, autoritățile pentru lipsa de reacție în cazul dronei rusești care a căzut peste un bloc din Galați, susținând că problema nu ține de capacitatea piloților, ci de „instrumentele” disponibile. În același comunicat, Bruynseels a invocat și un exemplu din Estonia, unde „un pilot român a doborât o dronă rusească” în cadrul misiunii NATO de Poliție Aeriană din statele baltice. Votul din 2025 și contestarea la CCR Contextul politic al reacțiilor AUR este legat de votul din februarie 2025, când AUR, POT și SOS România au votat împotriva legii care autoriza Armata să doboare dronele care intră pe teritoriul României. Potrivit Digi 24 , proiectul a trecut în Camera Deputaților cu 196 de voturi „pentru”, 99 „împotrivă” și două abțineri, iar voturile contra au venit astfel: 55 de la AUR; 24 de la SOS România; 20 de la Partidul Oamenilor Tineri (POT). În același episod legislativ, George Simion „nu a votat atunci deloc”, mai arată HotNews. Ulterior, cele trei partide au atacat legea la Curtea Constituțională , însă CCR a respins sesizarea, iar legea a fost promulgată de președintele României. Ce spun MApN și un fost șef al Armatei despre incident Pe fondul întrebărilor privind reacția militară, MApN și un fost șef al Armatei Române au explicat de ce nu a fost doborâtă drona care a lovit blocul din Galați, conform materialelor HotNews pe acest subiect (linkuri în articolul sursă). Reacții politice: acuzații de „pericol” pentru securitatea națională După decizia CCR, Crin Antonescu (candidat PNL-PSD la alegerile prezidențiale, la acel moment) l-a acuzat pe Simion că a pus în pericol securitatea națională prin contestarea legii. „Curtea Constituțională a respins contestația lui Simion și a dat undă verde legii care permite armatei române să doboare dronele rusești care încalcă spațiul nostru aerian. Simion a atacat această lege. A pus în pericol securitatea națională, făcând astfel jocul Rusiei”, a scris Crin Antonescu pe Facebook. [...]
George Simion a folosit incidentul cu drona din Galați pentru a cere schimbarea guvernului , susținând că este nevoie de „un guvern legitim”, potrivit HotNews . Liderul AUR a reacționat vineri dimineață, după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, iar mesajul său a vizat direct actuala conducere politică. Într-o postare pe Facebook, Simion a acuzat „incapacitatea” guvernului și a cerut ca acesta să se retragă. „Nu a fost ușor… în al doisprezecelea ceas, nu mai dați foc la țară și lăsați un guvern LEGITIM să preia conducerea! V-ați demonstrat incapacitatea.” În aceeași intervenție, Simion a spus că „condamnă atacul” din timpul nopții, dar, conform relatării, nu a indicat explicit țara care ar fi lansat drona. „Condamnăm atacul din această noapte, incompetența și impostura actualilor conducători: dați-vă la o parte și lăsați românii să decidă.” Ce s-a întâmplat la Galați Autoritățile au anunțat că, în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, o dronă s-a prăbușit pe un bloc din orașul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10, iar două persoane au fost rănite, potrivit informațiilor publicate de HotNews . [...]
Sesizarea la CCR pe ordonanța SAFE riscă să prelungească incertitudinea decizională într-un moment de guvern interimar , după ce liderul PSD a reclamat un posibil conflict juridic constituțional între Guvern și Parlament, iar PNL acuză o tentativă de blocaj politic, potrivit Mediafax . Deputata PNL Raluca Turcan a criticat PSD și AUR într-o postare pe Facebook, susținând că cele două partide „blochează” proiecte pe care le consideră esențiale și că întârzie formarea unui nou guvern, deși afirmă că au o majoritate parlamentară. În mesaj, Turcan îl menționează pe Sorin Grindeanu și spune că PSD și AUR ar fi găsit „motiv de sesizare la CCR tocmai pe SAFE”. „Împreună cu votul de aur al lui Sorin Grindeanu, PSD și AUR reușesc împreună ceea ce părea imposibil: să găsească motiv de sesizare la CCR tocmai pe SAFE. Aceeași majoritate care a demolat Guvernul Bolojan fără să aibă nimic pregătit în loc, acum aleargă la Curtea Constituțională să blocheze și ce mai mișcă.” Turcan mai afirmă că toate partidele și-ar fi asumat „la Cotroceni, în fața partenerilor europeni, în fața românilor” că programul SAFE și fondurile europene „sunt deasupra politicii de partid”. În același mesaj, ea critică apelul la Curtea Constituțională „exact când [PSD] are o problemă politică” și cere PSD și AUR să formeze guvernul dacă susțin că au majoritate. Ce reclamă PSD la CCR: limitele unui guvern după moțiune Săptămâna trecută, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu un conflict juridic constituțional între Guvern și Parlament, pe tema ordonanței de urgență privind SAFE, emisă de cabinetul interimar condus de Ilie Bolojan. Potrivit sesizării citate de publicație, una dintre problemele invocate este că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 ar fi fost adoptată și transmisă spre publicare după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026) și publicată în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, de un guvern care, conform Constituției, ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de „legiferare delegată”. De ce contează: risc de blocaj instituțional pe un program disputat politic Miza imediată este una de reglementare și funcționare instituțională: dacă CCR va constata existența unui conflict juridic constituțional, efectul poate fi o nouă rundă de incertitudine asupra modului în care un guvern interimar poate adopta ordonanțe de urgență și asupra parcursului ordonanței legate de SAFE. În paralel, disputa politică descrisă în mesajul Ralucăi Turcan se suprapune peste negocierile pentru formarea unui nou guvern, pe care deputata PNL spune că PSD și AUR le întârzie. [...]
Europarlamentarul Victor Negrescu cere ca incidentul dronei de la Galați să ajungă pe agenda Parlamentului European , pentru a crește presiunea asupra instituțiilor UE în vederea unor măsuri mai rapide de protecție la granițele Uniunii, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, Negrescu afirmă că includerea cazului în dezbaterile Parlamentului European ar trebui să ducă la „mai multă protecție, mai multă coordonare și mai multă implicare europeană” pentru România și regiune. „Nu putem aștepta următorul incident pentru a acționa. Am solicitat, în acest sens, ca acest grav incident să fie inclus pe agenda dezbaterilor Parlamentului European pentru a pune presiune pe instituțiile europene să acționeze mai rapid și mai eficient.” Presiune pe autoritățile române, după răniții din Galați Europarlamentarul le cere „celor responsabili” să ofere „explicații coerente” pentru faptul că statul român „nu a reușit să îi protejeze” pe cei doi cetățeni răniți în urma exploziei unei drone rusești Geran-2, care s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Negrescu condamnă incidentul și susține că nu mai este vorba despre un risc teoretic, ci despre persoane rănite „pe teritoriul suveran al României”, solicitând decidenților guvernamentali să identifice soluții concrete pentru protejarea populației. Ce măsuri spune că a cerut la nivel european Negrescu afirmă că, de la începutul războiului, a solicitat instituțiilor UE măsuri de protecție, între care: monitorizare mai rapidă și mai eficientă la granițele UE; sprijin european pentru comunitățile afectate; accelerarea implementării Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, pentru monitorizare permanentă, avertizare timpurie și coordonare mai bună a răspunsului; o prezență europeană mai puternică în regiunea Mării Negre; investiții suplimentare în securitatea infrastructurilor critice. În mesajul său, europarlamentarul susține că incidentul de la Galați indică o problemă de securitate care depășește nivelul național și ține de responsabilitatea europeană privind protecția cetățenilor UE. [...]
Autoritățile locale din Galați spun că au securizat zona după prăbușirea unei drone pe un bloc, iar intervenția și evaluările sunt în desfășurare , potrivit Mediafax . Incidentul ridică din nou problema capacității de răspuns și coordonare între instituții în situații de risc la granița conflictului din Ucraina. Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu , a transmis că drona căzută în noaptea de joi spre vineri peste un bloc din oraș „a provocat explozie și a rănit două persoane” și că municipalitatea poate oferi spații de cazare celor afectați. „Suntem permanent în legătură cu ISU, Prefectura, MApN și cu toate instituțiile responsabile. Prioritatea noastră este siguranța oamenilor. Situația este sub control, zona a fost securizată, iar evaluările continuă.” Ce s-a întâmplat și care este situația la fața locului Conform informațiilor transmise, impactul dronei a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10 al unui bloc de locuințe din municipiul Galați. Primarul afirmă că autoritățile rămân mobilizate pentru sprijin și intervenție rapidă. În mesajul public, Pucheanu a condamnat atacurile care pun în pericol civili și a făcut apel ca populația să se informeze din surse oficiale și să respecte măsurile de siguranță impuse în zonă. De ce contează: coordonarea instituțională și continuitatea evaluărilor Dincolo de incidentul în sine, miza imediată este operațională: delimitarea și securizarea perimetrului, gestionarea consecințelor (incendiu, persoane rănite, eventuale relocări) și derularea evaluărilor, în coordonare cu instituțiile menționate de primar — ISU, Prefectura și MApN. Publicația notează că evaluările continuă; nu sunt oferite, în acest material, detalii despre durata lor sau despre concluzii preliminare. [...]
România poate cere consultări în NATO prin Articolul 4 , fără ca asta să însemne automat intervenție militară , după incidentul în care o dronă implicată în atacuri rusești asupra Ucrainei s-a prăbușit la Galați, potrivit Mediafax . O dronă a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite ușor, conform autorităților. Ministerul Apărării Naționale a transmis că atacurile rusești au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, iar drona care a pătruns pe teritoriul național a fost urmărită de sistemele radar până în zona municipiului Galați. Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și a anunțat că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la „această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian”, precizând că aliații și secretarul general al NATO au fost informați. Ce permite Articolul 4 și de ce contează în practică Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Elementul esențial este că Articolul 4 nu activează apărarea colectivă și nu obligă automat aliații la intervenție militară. Este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cât de des a fost folosit mecanismul Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, în special în situații de criză la granițele statelor membre sau după incidente considerate amenințări directe la adresa securității lor. Turcia a apelat la acest mecanism în mai multe rânduri. România s-a numărat printre statele care au cerut consultări în februarie 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În septembrie 2025, Polonia a invocat Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian. [...]
