Știri
Știri din categoria Politică
Ungaria anunță că va intra în Parchetul European, o mutare menită să deblocheze fonduri UE înghețate, potrivit Politico, în contextul negocierilor cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept și a măsurilor anticorupție.
Premierul ungar Péter Magyar a spus, într-un videoclip pe Facebook filmat la Bruxelles, că va transmite „în scurt timp” președinților Comisiei Europene și Consiliului European intenția oficială a Ungariei de a se alătura Parchetului European (EPPO). Decizia ar marca o schimbare de direcție față de poziția fostului premier Viktor Orbán, care a refuzat ani la rând aderarea, invocând suveranitatea națională.
EPPO are competența de a investiga și urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. Magyar a prezentat aderarea ca parte a unei campanii anticorupție și a susținut că discuțiile cu instituțiile europene privind fondurile înghețate s-au concentrat pe „lupta împotriva corupției”.
Anunțul vine în timp ce Budapesta încearcă să deblocheze miliarde de euro din finanțări europene suspendate, inclusiv 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fonduri de redresare post-pandemie, blocate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept în perioada guvernării Orbán, notează publicația.
Magyar se află într-o vizită la Bruxelles pentru a „reseta” relația cu instituțiile UE după ani de tensiuni. Potrivit aceleiași surse, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să se întâlnească vineri cu premierul ungar. În paralel, acesta are programate discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul belgian Bart De Wever.
Magyar a mai afirmat că guvernul său a ajuns deja la un acord cu Bruxelles-ul pe „multe chestiuni importante”, inclusiv reforme legate de fundațiile de administrare a activelor de interes public. Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar concret pentru finalizarea aderării la EPPO sau detalii despre pașii procedurali necesari.
Recomandate
Ursula von der Leyen îl primește vineri la Bruxelles pe premierul ungar Péter Magyar, într-un demers legat de deblocarea fondurilor UE înghețate , potrivit Politico . Întâlnirea are loc vineri după-amiază, iar Comisia Europeană a confirmat programarea după câteva zile de incertitudine la Bruxelles privind dacă și când va avea loc întrevederea. Budapesta încearcă să „reseteze” relația tensionată cu instituțiile europene, după anii de confruntare din perioada fostului lider Viktor Orbán, înlăturat de la putere. Mișcarea centristă a lui Magyar a câștigat alegerile din Ungaria luna trecută, iar noul guvern urmărește să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene înghețate din cauza încălcărilor statului de drept atribuite administrației anterioare. Miza: 10,4 miliarde euro din fonduri de redresare post-pandemie Prioritatea declarată a guvernului Magyar este deblocarea a 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fondurile de redresare post-pandemie ale UE, a declarat pentru Politico ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier). Comisia Europeană a precizat că eliberarea banilor depinde de îndeplinirea unor criterii de reformă. Ungaria încearcă să finalizeze condițiile necesare pentru a se califica, iar solicitarea formală pentru accesarea fondurilor trebuie depusă până la 31 august , conform aceleiași surse. Negocieri politice vs. „probleme tehnice” rămase Magyar susține că există un „acord politic” privind eliberarea fondurilor înghețate. În paralel, un oficial al Comisiei a declarat pentru Brussels Playbook (newsletter-ul Politico) că au rămas nerezolvate „câteva” chestiuni tehnice. Cei doi au mai avut o întâlnire la Bruxelles în aprilie, descrisă ca un început al negocierilor pentru deblocarea banilor înainte de termenul-limită. Agenda de la Bruxelles: NATO și Belgia Înaintea întâlnirii cu șefa Comisiei, Magyar urmează să aibă joi discuții la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar separat se va vedea și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, potrivit informațiilor citate de Politico. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă noul guvern de la Budapesta reușește să transforme schimbarea politică internă într-un calendar credibil de reforme, suficient pentru a îndeplini condiționalitățile Comisiei și a debloca finanțarea europeană. [...]
Europa își caută un rol direct în negocierile Rusia–Ucraina, dar Norvegia avertizează că UE trebuie să-și apere interesele fără să se prezinte drept „mediator” , într-o dezbatere care capătă urgență pe fondul retragerii SUA din eforturile de pace, potrivit Politico . Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide , a spus că europenii ar trebui să aibă „un loc la masă” în orice discuții despre încheierea războiului, deoarece unele elemente ale unui eventual acord țin direct de decizii pe care doar Europa le poate lua. El a indicat, ca exemple, relaxarea sancțiunilor și parcursul Kievului către aderarea la UE. „Cred că a avea o voce europeană la masa metaforică este corect.” „Reprezentare” versus „mediere”: miza pentru UE Unghiul propus de Eide este unul operațional: UE ar avea nevoie de un negociator care să reprezinte interesele europene, nu de o figură care să încerce să „împace” părțile. În viziunea sa, „medierea” presupune un actor cât mai imparțial, în timp ce europenii (și, în opinia lui, și americanii) ar trebui să fie „de partea Ucrainei”. „Medierea înseamnă că cineva, ideal mai imparțial față de conflict, încearcă să găsească un teren comun.” Eide a comparat diferența de roluri cu cea dintre avocat și judecător: ambele sunt importante, dar nu sunt același lucru. În plus, a sugerat că un mediator potrivit ar fi, mai degrabă, o persoană neutră, probabil din afara Europei. Diviziuni între capitale și avertismentul Kajei Kallas Poziția ministrului norvegian intră în tensiune cu cea a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , care a descris ideea unui „trimis special” pentru discuții cu Rusia drept o „capcană” și a cerut ca UE să-și definească mai întâi strategia față de Moscova și „interesele de bază”. „Mi se pare o capcană în care Rusia vrea să intrăm… și deja aleg pe cine consideră potrivit pentru ei.” În discuțiile dintre miniștrii de Externe ai UE, aflați în drum spre o reuniune în Cipru, au apărut poziții divergente: statele baltice s-au arătat sceptice, în timp ce ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a susținut că UE ar trebui să profite de decizia SUA de a-și „pune pe pauză” implicarea în procesul de negociere. De ce se reaprinde acum discuția despre un „trimis special” Dezbaterea se intensifică în contextul în care SUA s-au retras din eforturile de pace, iar mediatorii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt concentrați pe încercarea de a obține o încetare a focului cu Iranul, notează publicația. În paralel, atât Vladimir Putin, cât și Volodîmîr Zelenski au susținut ideea unei prezențe europene la masă, însă cu viziuni diferite asupra persoanei potrivite. După ce Putin a avansat numele fostului cancelar german Gerhard Schröder, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a ironizat propunerea, spunând pentru Politico că și actorul francez Gérard Depardieu sau fostul star american de filme de acțiune Steven Seagal ar fi la fel de „calificați”. Pentru Eide, momentul ar fi totuși oportun, invocând lipsa de interes a SUA pentru negocieri, loviturile ucrainene cu rază lungă asupra Rusiei și faptul că Ucraina ar împiedica o ofensivă de vară a Moscovei. Parisul și Berlinul au transmis însă rezerve privind oportunitatea temporală a unei astfel de numiri, deși susțin ideea unei prezențe europene în discuții. [...]
La un an de la învestire, Nicușor Dan riscă să lase fără răspuns anularea alegerilor din 2024 și să mute discuția publică aproape exclusiv pe dezinformarea de pe TikTok, într-un moment în care rapoartele despre scrutinul anulat sunt încă așteptate, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza este una de funcționare instituțională: președintele conduce CSAT, iar în Consiliu se află instituțiile de informații care ar fi trebuit să prezinte date despre ce s-a întâmplat la prezidențialele din 24 noiembrie 2024, ulterior anulate. Textul sugerează două explicații posibile pentru întârziere: fie președintele „tergiversează” raportul, fie serviciile „trag de timp” din cauza unor date diferite sau a unor suspiciuni privind rolul lor în ascensiunea lui Călin Georgescu. Ce arată rapoartele invocate despre TikTok și „atacurile coordonate” Analiza pornește de la un summit la Cotroceni pe tema dezinformării, unde ar fi fost legitimat un raport realizat de „o instituție nouă” în zona cercetării fenomenului. În același timp, la eveniment nu s-ar fi discutat „deloc” despre întrebările rămase după anularea alegerilor din decembrie 2024, deși președintele a insistat pe ideea recâștigării încrederii în autorități, în cadrul inițiativei „România Imună”. Raportul prezentat la Cotroceni susține, între altele, că: 1 din 6 influenceri și 1 din 8 surse oficiale sau media răspândesc repetat dezinformare; 20% dintre cele mai performante postări sunt „atacuri coordonate”; 76% din dezinformările de pe TikTok sunt generate de numai 10 conturi. Documentul indică și șapte teme dominante de manipulare, de la „anti-occidentalism suveranist” și „anti-UE”, până la „criză fiscală și faliment orchestrat” sau narațiuni despre anularea alegerilor ca „lovitură de stat”. Ascensiunea lui Călin Georgescu și problema „comanditarului” În cazul lui Călin Georgescu, analiza notează că, deși nu ar fi avut „prezență fizică sau mediatică”, a obținut în 2024 peste 2 milioane de voturi. Înainte de primul tur, hashtag-ul #calingeorgescu a strâns peste 73,2 milioane de vizualizări în șapte zile, iar TikTok ar fi recunoscut că nu poate fi vorba de o creștere organică. Textul mai arată că aproximativ 25.000 de conturi pro-Georgescu au devenit brusc foarte active cu două săptămâni înainte de scrutin, iar dintre acestea 797 ar fi existat încă din 2016, înainte ca TikTok să devină platformă internațională. La patru luni după anularea alegerilor, un raport al Serviciului Francez de Supraveghere și Protecție împotriva Ingerințelor Digitale Străine (VIGINUM) a indicat drept problemă principală „identificarea comanditarului din spatele acestei operațiuni coordonate”, menționând că autoritățile române ar fi sugerat doar implicarea unui actor străin. Expert Forum: comentarii identice și „rețele de amplificare” în criza politică din 2026 Ca element de context operațional, analiza citează și o evaluare Expert Forum despre modul în care ar fi fost manipulată pe TikTok criza guvernamentală. Potrivit acesteia, au fost analizate aproape 25.000 de videoclipuri politice virale, iar în perioada 1 aprilie–11 mai 2026, videoclipurile monitorizate ar fi generat 101,9 milioane de vizualizări, 829.000 de distribuiri și 68.400 de comentarii, pe fondul accentuării crizei politice (inclusiv retragerea PSD de la guvernare și demiterea guvernului Bolojan împreună cu AUR). Expert Forum mai constată că 52% dintre comentarii sunt mesaje identice, provenite de la circa 270.000 de urmăritori cu conturi „goale”, descrise drept „rețele de amplificare” care mențin artificial conversația. În același timp, cel mai mare grup de comentarii coordonate ar continua să graviteze în jurul lui Călin Georgescu: mesajul „Călin Georgescu Președinte” ar fi fost postat de peste 17.000 de ori de aproape 10.000 de utilizatori unici pe mai mult de 2.000 de videoclipuri, în intervalul analizat. De ce contează: fără raportul despre alegerile anulate, încrederea rămâne vulnerabilă Concluzia editorială a textului este că președintele ar trata insuficient dimensiunea politică și instituțională a episodului din 2024 și că fenomenul de divizare a electoratului ar continua, „întreținut din interior și exterior”. În această cheie, întârzierea unui document care să explice anularea alegerilor rămâne, potrivit analizei, o vulnerabilitate majoră: lasă loc narațiunilor conspiraționiste și reduce capacitatea autorităților de a recâștiga încrederea publică. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl acuză pe Sebastian Ghiță că o atacă după „combinațiile” de la ADR , într-un schimb de replici pe Facebook care readuce în prim-plan o temă sensibilă pentru zona publică: controlul și influența în jurul Autorității pentru Digitalizarea României, instituție-cheie în proiectele de digitalizare și achiziții IT, potrivit News . Gheorghiu susține că Ghiță, pe care îl descrie drept „fugit din România ca să scape de judecată pentru fapte de corupție”, ar fi ieșit să o atace pe ea și pe ministrul Irineu Darău, acuzându-i de un pretins trafic de influență, după ce i-ar fi „deranjat combinațiile” de la Autoritatea pentru Digitalizarea României . Vicepremierul adaugă că i se pare „ironic” ca Ghiță să dea „lecții de integritate” din „locuința” sa din Belgrad, Serbia. În replică, Sebastian Ghiță îi cere Oanei Gheorghiu să dea „cei 60 de milioane euro din donațiile românilor”, acuzând-o că folosește banii pentru „propagandă politică” și că ar plăti „vedete și influenceri gen Tudor Chirilă”. El mai afirmă că, dacă nu vrea sau nu știe să cheltuiască banii, ar trebui „să-i dea înapoi la bugetul de stat”. Replica vicepremierului: invitație să vină în România Răspunsul Oanei Gheorghiu a venit imediat, printr-o invitație adresată lui Sebastian Ghiță să revină în România și să viziteze spitalele ridicate din donații: „Domnule Ghiță, vă invit cu mare drag în România ca să mergem împreună la spitalele pe care oamenii și companiile le-au ridicat prin donații. Haideți, urcați în primul avion și veniți acasă.” Schimbul de replici nu include, în materialul citat, detalii suplimentare despre acuzațiile de „trafic de influență” sau despre situația de la Autoritatea pentru Digitalizarea României, dincolo de afirmațiile publice ale celor doi. [...]
Presiunile din Trezoreria SUA pentru o bancnotă de 250 de dolari cu portretul lui Donald Trump deschid un potențial front de reglementare , pentru că ar cere schimbarea unei reguli care permite, în prezent, doar persoane decedate pe bancnotele aflate în circulație, potrivit Economedia , care citează Washington Post . Demersul ar fi fost împins din interiorul Departamentului Trezoreriei, unde doi oficiali politici – trezorierul SUA Brandon Beach și consilierul său Mike Brown – ar fi cerut în mod repetat Biroului de Gravare și Tipărire (instituția care produce bancnotele americane) să pregătească prototipuri pentru o bancnotă de 250 de dolari. Discuțiile ar fi început anul trecut și ar fi inclus mai multe variante de design. Unul dintre modelele prezentate angajaților îl plasa pe Donald Trump în centrul bancnotei, între semnăturile președintelui și ale secretarului Trezoreriei, Scott Bessent. Obstacolul-cheie: legea și calendarul lung al unei bancnote noi Potrivit relatării, angajați ai instituției au avertizat că proiectul ridică probleme legale, deoarece legislația actuală nu permite reprezentarea persoanelor în viață pe moneda americană. În plus, lansarea unei noi bancnote ar presupune un proces complex, care poate dura mai mulți ani. „Nu suntem autorizați să facem asta”, ar fi transmis directorul biroului de tipărire, potrivit angajaților citați. În același context, directoarea instituției, Patricia Solimene, a fost ulterior mutată din funcție, decizie despre care aceasta a spus că „nu a fost alegerea ei”. Ce urmează: proiect de lege depus, dar fără progres Un proiect de lege care ar permite apariția lui Donald Trump pe o bancnotă de 250 de dolari a fost depus în Congres, însă nu a avansat în procesul legislativ, potrivit informațiilor citate. În paralel, autoritățile americane ar continua analiza tehnică a propunerii, pe fondul pregătirilor pentru aniversarea de 250 de ani a Statelor Unite. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a precizat că instituția „derulează planificarea și verificările necesare” și că o eventuală producție ar avea loc doar dacă va fi adoptată o lege în acest sens. [...]
Nemulțumirea față de economie și scumpiri îl trage în jos pe Donald Trump, iar asta poate complica calculele republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie , potrivit unei analize citate de HotNews , bazată pe date agregate de The Economist . Analiza The Economist indică un indice net de popularitate de -24 pentru Trump, cel mai slab nivel pentru el. Deși războiul din Iran i-a afectat imaginea în politica externă (indice net -20), sursa arată că economia este factorul care apasă cel mai mult asupra percepției publice. Economia, „urgența” dominantă pentru alegători Datele citate arată o deteriorare a încrederii în direcția economică: trei sferturi dintre americani descriu economia drept „mediocră” sau „proastă”, iar 63% spun că situația se înrăutățește. În acest context, majoritatea consideră că președintele gestionează prost economia. Un punct sensibil separat este inflația și nivelul prețurilor: indicele net de aprobare pentru modul în care Trump gestionează inflația și prețurile este de -43, cel mai scăzut din acest mandat, potrivit The Economist . Benzina, indicator politic: de la sub 3 dolari la 4,48 dolari pe galon Sursa notează că, înainte de începerea războiului cu Iranul, prețul mediu al unui galon de benzină era sub 3 dolari, iar acum a ajuns la 4,48 dolari (aprox. 16,8 lei) pe galon, un nivel care alimentează percepția de scumpire în viața de zi cu zi. Pe baza datelor YouGov, The Economist a proiectat aprobarea lui Trump pe state: mai scăzută în statele care votează de regulă cu democrații și mai ridicată în cele republicane, dar cu nemulțumire vizibilă inclusiv în unele state care l-au votat în 2024. Riscul politic: primare câștigate, dar vulnerabilitate în alegerile generale Dacă tendința nu se schimbă, The Economist estimează consecințe directe pentru Partidul Republican la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie: modelul de prognoză al publicației sugerează șanse mari ca democrații să câștige controlul asupra Camerei Reprezentanților, în timp ce lupta pentru Senat este descrisă ca strânsă. În paralel, Trump își menține controlul asupra partidului: sursa menționează victorii în primare și faptul că politicienii care i s-au opus au fost eliminați din curse interne. Mesajul implicit al analizei este că loialitatea poate ajuta în primare, dar impopularitatea președintelui poate deveni un handicap în confruntarea finală cu democrații. Cine îl aprobă și cine îl respinge Profilul susținătorilor și al criticilor urmează linii demografice și politice familiare, potrivit analizei: alegătorii albi și bărbații tind să aprobe mai mult, în timp ce alegătorii tineri și minoritățile etnice dezaprobă mai puternic. Absolvenții de facultate și cei cu studii postuniversitare sunt cei mai puțin dispuși să îl susțină, iar alegătorii de vârstă de pensionare apar ca „surprinzător de rezervați”. Pe teme, imigrația, impozitele și cheltuielile publice mobilizează mai mult baza republicană, în timp ce democrații sunt mai preocupați de sănătate și schimbări climatice, mai arată sursa. Pentru Casa Albă, însă, miza imediată rămâne aceeași: dacă presiunea prețurilor persistă, costul politic se poate vedea rapid în rezultatele din noiembrie. [...]
