Știri
Știri din categoria Politică
Ungaria anunță că va intra în Parchetul European, o mutare menită să deblocheze fonduri UE înghețate, potrivit Politico, în contextul negocierilor cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept și a măsurilor anticorupție.
Premierul ungar Péter Magyar a spus, într-un videoclip pe Facebook filmat la Bruxelles, că va transmite „în scurt timp” președinților Comisiei Europene și Consiliului European intenția oficială a Ungariei de a se alătura Parchetului European (EPPO). Decizia ar marca o schimbare de direcție față de poziția fostului premier Viktor Orbán, care a refuzat ani la rând aderarea, invocând suveranitatea națională.
EPPO are competența de a investiga și urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. Magyar a prezentat aderarea ca parte a unei campanii anticorupție și a susținut că discuțiile cu instituțiile europene privind fondurile înghețate s-au concentrat pe „lupta împotriva corupției”.
Anunțul vine în timp ce Budapesta încearcă să deblocheze miliarde de euro din finanțări europene suspendate, inclusiv 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fonduri de redresare post-pandemie, blocate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept în perioada guvernării Orbán, notează publicația.
Magyar se află într-o vizită la Bruxelles pentru a „reseta” relația cu instituțiile UE după ani de tensiuni. Potrivit aceleiași surse, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să se întâlnească vineri cu premierul ungar. În paralel, acesta are programate discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul belgian Bart De Wever.
Magyar a mai afirmat că guvernul său a ajuns deja la un acord cu Bruxelles-ul pe „multe chestiuni importante”, inclusiv reforme legate de fundațiile de administrare a activelor de interes public. Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar concret pentru finalizarea aderării la EPPO sau detalii despre pașii procedurali necesari.
Recomandate
Un lider PSD avertizează că alegerile anticipate ar putea împinge România spre o majoritate care să impună un premier AUR , pe baza sondajelor interne ale partidului, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care în spațiul public revine scenariul anticipatelor, iar PSD încearcă să mute discuția de la tactici politice la riscuri de guvernare și stabilitate. Daniel Zamfir , liderul senatorilor PSD, spune că „toată lumea flutură scenariul alegerilor anticipate” fără „un raționament minim, logic” și insistă că un astfel de demers ar avea consecințe care „fără doar și poate sunt unele menite să agraveze actuala situație”, inclusiv pe plan economic și social. Miza politică invocată de PSD: cine ar putea da premierul după anticipate În evaluarea lui Zamfir, anticipatele nu sunt doar un exercițiu electoral, ci pot schimba raportul de forțe astfel încât să devină dificil de evitat o nominalizare de premier din zona AUR, în funcție de rezultatele pe care PSD susține că le vede în măsurătorile interne. În același timp, el atrage atenția asupra poziționărilor dintre partide: PNL ar fi decis să nu se alieze cu PSD, însă, spune Zamfir, nu ar exista un veto liberal pentru o alianță cu AUR. Tot în această logică, Zamfir afirmă că atât Ilie Bolojan , cât și AUR ar avea „un obiectiv comun în momentul ăsta” – declanșarea alegerilor anticipate. Context: tensiuni în jurul alianțelor și al „frecventabilității” unor transferuri Zamfir critică și modul în care PNL ar fi cooptat doi membri din zona Dianei Șoșoacă, pe care i-ar fi pus șefi de organizații, sugerând că astfel „brusc sunt frecventabili”. În paralel, el explică de ce PSD ar avea „o problemă de încredere” în relația cu George Simion, fără ca fragmentul disponibil din material să detalieze argumentele complete. În ansamblu, intervenția lui Zamfir fixează o linie de mesaj în PSD: anticipatele sunt prezentate ca un pariu cu costuri economice și sociale și cu un risc politic major – o reconfigurare a puterii care ar putea forța, indirect, o soluție de premier asociată AUR. [...]
PSD ar putea strânge o majoritate de voturi pentru un guvern minoritar dacă ar primi mandatul de formare , susține Lia Olguța Vasilescu , într-o declarație făcută pe fondul blocajului politic și al lipsei unei formule de guvern cu „puteri depline”, potrivit Mediafax . Fosta ministră a Muncii a spus, marți seara, la Realitatea Plus , că ieșirea din criză este „foarte complicată”, dar că PSD ar reuși să obțină voturile necesare dacă i s-ar da mandatul să formeze un guvern minoritar. „E foarte complicat, dar eu cred că dacă s-ar da mandatul PSD-ului ca să formeze un guvern minoritar, ar reuși să obțină voturile.” Negocieri: „Nu” Întrebată dacă PSD are deja negocieri pentru obținerea voturilor, Vasilescu a răspuns că nu. Ținta politică: schimbarea guvernului Vasilescu a mai afirmat că PSD își dorește în continuare să ducă mai departe demersul început prin moțiunea de cenzură, respectiv „să dea jos acest guvern”. În același context, ea a criticat un executiv despre care spune că nu ar avea „niciun fel de putere” în afară de a semna contracte și de a face numiri în companiile de stat. „Să dea jos acest guvern. Și credeți-mă, orice guvern este mai bun decât un guvern care nu are niciun fel de putere decât a semna contracte în continuare și de a numi oamenii în companiile de stat.” [...]
Disputa PNL–PSD pe deficit și datorie publică pune presiune pe credibilitatea mesajelor economice după ce deputata PNL Raluca Turcan l-a acuzat pe liderul PSD Sorin Grindeanu că folosește „cifre” într-un „atac manipulator și fals” la adresa premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Turcan susține că Grindeanu „compară merele cu perele” și că ar fi omis „cifrele oficiale ale Ministerului Finanțelor ” atunci când a afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor ar fi cu „25 de miliarde de lei” mai mare decât în 2024. În mesajul publicat pe Facebook, liberala indică următoarele valori ale deficitului bugetar pentru primele 5 luni din an: 2024: 60,1 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2025: 64,2 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2026: 35,9 miliarde lei (despre care afirmă că Ilie Bolojan „a coborât” deficitul la acest nivel). Pe baza acestor comparații, Turcan afirmă că „o aritmetică simplă” ar arăta că România s-ar împrumuta în 2026 „mai puțin cu circa 25 de miliarde lei” față de 2024 și „mai puțin cu peste 28,3 miliarde lei” față de 2025. Datoria publică, folosită ca argument în disputa politică Turcan mai spune că „matematica” nu ar susține nici o eventuală referire a lui Grindeanu la serviciul datoriei publice (adică totalul plăților legate de datorie, inclusiv dobânzi), pe care îl indică la 205,6 miliarde lei în 2026, din care 59 miliarde lei dobânzi, față de 130 miliarde lei în 2024. În această comparație, ea afirmă că ar rezulta „peste 75 de miliarde de lei în plus” la serviciul datoriei publice în 2026 față de 2024. Grindeanu: împrumuturi, șomaj și falimente; PSD nu votează „la impuse” În declarații la Parlament, Grindeanu a susținut că România se împrumută cu „aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul ar fi cu „25 de miliarde de lei” peste nivelul din 2024, potrivit Agerpres, citată de HotNews. Tot el a vorbit despre o „creștere exponențială” a șomajului și despre un val „fără precedent” de falimente, „peste 70 de cazuri pe zi”. Ulterior, într-o postare pe Facebook, liderul PSD a afirmat că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul retrogradării în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul agențiilor de rating). Totodată, a transmis că PSD își va respecta angajamentele, dar nu va vota „la impuse” și a enumerat mai multe tipuri de proiecte pe care partidul spune că nu le va susține, cerând ca proiectele să fie puse în transparență și trimise la Parlament. Miza practică a schimbului de acuzații este credibilitatea cifrelor invocate în dezbaterea despre deficit, datorie și riscul de retrogradare, într-un moment în care mesajele publice ale principalelor partide se raportează direct la costul finanțării statului și la încrederea investitorilor. [...]
PSD condiționează votul pe legi-cheie de modificări, invocând riscuri pentru salarii, energie și PNRR , iar Sorin Grindeanu cere ca proiectele să fie puse „urgent” în transparență și trimise la Parlament, potrivit Agerpres . Într-un mesaj publicat pe Facebook, liderul PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există presiune legată de evaluările agențiilor de rating, în contextul riscului de retrogradare la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). În acest cadru, Grindeanu afirmă că „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România” și cere oprirea „jocului politic” când este vorba despre „miliardele țării”. Ce anunță PSD: „nu votăm la impuse” Grindeanu spune că PSD își va respecta „absolut toate angajamentele”, dar nu va accepta să voteze „la impuse” proiecte promovate de „Guvernul demis”. El indică explicit trei direcții în care partidul nu ar urma să voteze forma propusă a unor legi: Legea salarizării , despre care afirmă că „taie din banii oamenilor” și că PSD „o va corecta”; O lege privind energia , despre care spune că ar „închide noi capacități de producție”, după ce „marea liberalizare de dreapta” ar fi scumpit curentul „cu 60%”; Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care afirmă că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Miza operațională: proiectele, trimise rapid în Parlament Liderul PSD îi transmite premierului demis să nu întârzie publicarea proiectelor în procedura de transparență și să le trimită „urgent” la Parlament. Mesajul se încheie cu ideea că PSD „este în opoziție” și că va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”. În același mesaj, Grindeanu combină critica la adresa adversarilor politici cu o asumare parțială a responsabilității PSD, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” și că a fost uneori „arogant” sau „autosuficient”, dar „mereu a construit”. [...]
PSD încearcă să delimiteze public relația cu președintele Nicușor Dan și să blocheze ideea unui „parteneriat” , în contextul negocierilor politice și al discuțiilor despre formule de guvernare, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , primarul Craiovei, susține că între PSD și șeful statului „nu există niciun fel de parteneriat” și afirmă că Nicușor Dan ar fi sprijinit intrarea USR la guvernare. Declarațiile au fost făcute la Realitatea Plus și sunt atribuite de publicație agenției Mediafax. Vasilescu spune că PSD „nu ar fi intrat niciodată la guvernare cu USR”, pe care îl acuză că are „o politică din a înjura PSD-ul”. „În ceea ce privește relațiile noastre cu domnul președinte Nicușor Dan, vreau să vă spun că cei pe care i-a susținut foarte mult domnul Nicușor Dan și așa au intrat la guvernare au fost cei de la USR.” Miza: poziționare în negocieri și raportul de forțe din Parlament În același mesaj, Vasilescu atacă USR pentru poziția din negocierile politice și invocă scorul obținut de partid la alegerile parlamentare din 2024, despre care afirmă că ar fi fost de 8%. În această cheie, ea contestă legitimitatea USR de a „pune condiții” în discuțiile privind guvernarea. „Un partid care până la urmă, cred că a luat 8% la alegerile parlamentare. Acum a ajuns să pună condiții primului partid care a câștigat alegerile, dacă să guverneze sau nu.” Ce transmite PSD prin acest mesaj Din declarațiile citate rezultă două linii de comunicare: respingerea explicită a ideii că PSD ar avea un „parteneriat” cu președintele Nicușor Dan; delegitimarea publică a pretențiilor USR în negocieri, prin raportare la rezultatul electoral din 2024 menționat de Vasilescu. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre condițiile concrete invocate de USR. [...]
PSD își condiționează sprijinul parlamentar pentru legile PNRR și anunță că nu va vota „la impuse” , într-un mesaj în care Sorin Grindeanu atacă dur retorica anti-PSD pe care o pune pe seama lui Ilie Bolojan și a unui „cor digital și de sclavi media”, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, președintele PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul ca țara să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), în timp ce, spune el, discursul public rămâne blocat în „teza ieftină anti-PSD”. Miza politică: voturile PSD pentru pachetul de legi legat de PNRR Grindeanu afirmă că PSD își va respecta angajamentele, inclusiv cele privind legile necesare finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar trasează o linie roșie: partidul nu va accepta proiecte „la impuse”, în contextul în care vorbește despre un „guvern demis”. În mesaj, liderul PSD enumeră explicit ce spune că nu va vota forma propusă de guvern și ce intenționează să modifice: Legea salarizării , dacă „taie din banii oamenilor” – „O vom corecta!”, afirmă el. O lege care ar închide noi capacități de producție de energie , pe fondul unei „liberalizări” care, susține Grindeanu, „a scumpit curentul cu 60%”. Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care spune că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Presiune pe Guvern: proiecte „urgent la Parlament” Grindeanu îi cere „premierului demis” să nu întârzie publicarea proiectelor în transparență decizională și să le trimită rapid în Parlament, invocând urgența calendarului: „Ceasul ticăie…”. În același mesaj, liderul PSD își reafirmă poziția politică: „PSD este în opoziție” și va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”, legând explicit miza de fond de finanțările europene: „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România”. Contextul atacului: criza economică și retorica anti-PSD Pe fond, Grindeanu își construiește argumentația pe două planuri: pe de o parte, descrie presiunea economică asupra populației („românii abia se ajung cu banii de la o lună la alta”), iar pe de altă parte, acuză polarizarea politică și „propaganda” pe care o atribuie lui Ilie Bolojan. Totodată, admite că PSD „are o parte din vină” pentru situația actuală, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” pentru stabilitatea țării și că a fost „arogant” sau „autosuficient”. Ce urmează, din informațiile prezentate, este o negociere politică pe forma finală a legilor asociate PNRR, cu PSD anunțând din start că nu va oferi un vot automat pentru pachetul promovat de guvern. [...]
