Știri
Știri din categoria Politică
Prezența lui George Simion la hotelul din Timișoara unde PSD își decide strategia de guvernare a alimentat speculații politice, însă liderul AUR susține că vizita a avut un motiv strict personal, potrivit Adevărul. Apariția are loc în ziua în care PSD ține ultima ședință regională, întâlnire descrisă ca relevantă pentru decizia privind menținerea sau retragerea sprijinului politic pentru cabinetul premierului Ilie Bolojan.
Simion a respins ideea că ar avea vreo implicare în discuțiile social-democraților și a explicat prezența sa în Timișoara printr-un eveniment privat.
„O să fiu naș la un botez, de asta am venit, era planificat de vreo două luni”, a declarat Simion jurnaliștilor.
Întrebat despre apariția liderului AUR, vicepremierul și liderul PSD Sorin Grindeanu a avut o reacție scurtă, fără alte detalii, potrivit Antena3 CNN: „Să fie sănătos, e treaba lui”.
Apariția de la Timișoara vine la o zi după ce au fost publicate informații despre o întâlnire între George Simion și Călin Georgescu, la Biblioteca Națională a României. Adevărul notează că, potrivit relatărilor și imaginilor publicate de Gândul, întâlnirea ar fi durat aproximativ o oră, iar cei doi ar fi discutat într-o zonă retrasă și ar fi plecat separat.
Vicepreședintele AUR Petrișor Peiu a evitat să ofere detalii despre acea întâlnire, afirmând: „Nu pot să comentez de ce s-au întâlnit 2 persoane (...) Nu știu ce au comentat”.”
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]
Ilie Bolojan susține că împrumutul SAFE e justificat economic și industrial , argumentând că finanțarea europeană pentru apărare poate aduce producție locală și transfer de tehnologie, într-un moment în care România are nevoie „cât mai repede posibil” de un guvern funcțional, potrivit Wall-Street . Într-o intervenție la Euronews România, premierul interimar a legat criza politică de continuitatea unor proiecte pe care le consideră esențiale pentru economie și reforme. El a spus că este pregătit să plece rapid de la Palatul Victoria dacă se instalează un nou Executiv, dar a insistat că miza este ca România să aibă un guvern „care nu complică lucrurile” și „duce lucrurile bune mai departe”. „România are nevoie în perioada viitoare, cât mai repede posibil, de un guvern. (…) Problema este ca România să aibă un guvern, dar care nu complică lucrurile, ci care duce lucrurile bune mai departe.” SAFE, prezentat ca finanțare mai ieftină decât piața și ca pârghie pentru industrie Bolojan a apărat decizia României de a contracta finanțarea prin programul european SAFE , susținând că împrumutul este în condiții „mult mai bune de piață” decât cele pe care le-ar obține România „în condiții normale” și că, în anii următori, cheltuielile de apărare nu puteau fi evitate. „Necesitatea ca România să contracteze acest credit a fost evidentă, pe de o parte, pentru că este un credit contractat în condiții mult mai bune de piață decât cele pe care le accesează România în condiții normale.” În același timp, premierul interimar a descris SAFE ca un instrument care favorizează producția în Europa și localizarea capacităților industriale, ceea ce ar putea avea efecte economice dincolo de componenta militară. Producție în România și transfer de tehnologie: „cel puțin jumătate” din capacități Bolojan a spus că una dintre condițiile contractelor prin SAFE a fost ca o cotă importantă din producție să fie realizată în România. El a menționat implicarea unor fabrici din industria publică de armament ( Romarm ), parteneriate cu companii private românești și posibilitatea ca investitori mari să cumpere sau să construiască fabrici în România. „Faptul că importante fabrici din industria publică de armament, care țin de Romarm, intră în aceste proiecte (…) va însemna un transfer de tehnologie și vom vedea cel puțin jumătate din aceste capacități produse în România.” Contractul SRI–Digi: Bolojan spune că Guvernul nu a negociat Premierul interimar a comentat și contractul dintre SRI și Digi, finanțat prin SAFE, afirmând că Guvernul nu a fost implicat în negocierea lui. Potrivit lui Bolojan, după aprobarea sumelor și a listei de proiecte, fiecare autoritate și-a negociat achizițiile în baza prevederilor legale. „Încheierea acestui contract dintre SRI și această companie nu are nicio legătură cu Guvernul României.” El a adăugat că autoritățile implicate ar trebui să explice public detaliile contractelor, pentru a evita confuziile. Context politic: atac la PSD și promisiunea că PNL susține reformele și din opoziție În plan politic, Bolojan a acuzat PSD că a generat conflictele din coaliție și că nu a respectat înțelegerile. Totodată, a afirmat că PNL va susține proiectele de reformă indiferent dacă se află la guvernare sau în opoziție, inclusiv jaloanele din PNRR și măsuri de eficiență administrativă. A mai spus că partidul lucrează la reconstrucție și la un proiect politic pentru 2028 și că nu va bloca ipoteza alegerilor anticipate, deși o consideră puțin probabilă. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru guvernul propus de Eugen Tomac de o susținere „fără echivoc” în Parlament , pe fondul riscului ca proiectele Executivului să fie schimbate radical în Legislativ, cu efecte bugetare, potrivit News . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan spune că luni „cel mai probabil” va avea loc o discuție cu premierul desemnat, după care conducerea partidului va lua o decizie. Bolojan afirmă că Eugen Tomac l-a contactat pe secretarul general al PNL, Dan Motreanu, pentru a pregăti întâlnirea de la începutul săptămânii viitoare. După consultări, liberalii ar urma să convoace forul de conducere pentru a stabili poziția față de formula de guvern propusă. Miza: stabilitatea legislativă și riscurile pentru buget Ilie Bolojan își exprimă „rezervele” față de un guvern tehnocrat fără o susținere parlamentară clară, argumentând că, în lipsa unei majorități politice asumate, Executivul poate rămâne fără sprijin tocmai când trebuie să adopte măsuri nepopulare. În acest context, proiectele de lege și ordonanțele inițiate de guvern ar putea să nu fie susținute și să fie modificate substanțial în Parlament. În argumentația sa, Bolojan avertizează și asupra riscului ca, în negocieri cu Comisia Europeană , România să ajungă să propună acte normative care sunt „demontate” în Legislativ, iar forma finală să nu mai respecte înțelegerile inițiale, ceea ce ar putea genera „costuri suplimentare”, „cheltuieli suplimentare pe bugetul de stat” și „venituri mai mici”. Ce urmează Bolojan spune că PNL va discuta cu premierul desemnat despre proiecte și agenda propusă, iar decizia partidului va fi luată după aceste consultări. El susține că, pe baza experiențelor anterioare invocate (inclusiv 2016 și evoluțiile recente), probabilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă succes este „destul de redusă”, deși PNL afirmă că va trata procesul „cu responsabilitate”. [...]
Ilie Bolojan avertizează că derapajele populiste ale viitorului guvern pot duce la suspendarea imediată a fondurilor europene , în cazul în care măsurile adoptate ar contraveni angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană , potrivit news.ro . Într-o intervenție de joi seară la Euronews România , premierul interimar a descris explicit riscul unor decizii care ar dezechilibra bugetul: scăderi de venituri fără reducerea cheltuielilor sau creșteri de cheltuieli fără acoperire în venituri. În acest scenariu, a spus Bolojan, mecanismul convenit cu Comisia Europeană ar putea declanșa blocarea finanțărilor pentru proiecte europene. „Dacă vine un guvern care vine cu politici populiste (...) practic, conform înţelegerii pe care o avem cu Comisia, ni se suspendă proiectele europene imediat.” Presiunea bugetară și costul energiei, pe agenda viitorului Executiv Bolojan a susținut că viitorul guvern va fi obligat să țină cont de „problemele bugetare și financiare” ale României, într-un context pe care l-a descris drept o combinație de crize: bugetară, a prețului la energie (cu efect asupra competitivității economiei) și a capacității administrative de a închide lucrări publice. El a indicat și un blocaj operațional: proiecte care „nu se mai termină cu anii” și întârzieri generate de birocrație, ceea ce complică atât implementarea, cât și justificarea cheltuielilor în fața finanțatorilor europeni. PNRR și riscul de a pierde bani din granturi Premierul interimar a amintit că România mai are de îndeplinit „opt reforme importante” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în paralel, trebuie finanțate lucrările prin fonduri europene astfel încât țara să nu piardă bani din componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În perioada următoare, a adăugat el, autoritățile trebuie să fie „foarte atente” la recepția lucrărilor finanțate din bani europeni, pentru ca acestea să fie acceptate ca conforme și de către Comisia Europeană. Avertisment politic: guvernare fără „livrabile” și efecte pe termen lung Bolojan a spus că „cea mai proastă situație” ar fi o guvernare fără rezultate concrete („livrabile”), susținută „artificial” în Parlament, combinată cu revenirea la politici populiste. În acest caz, a avertizat el, riscurile s-ar amplifica până în 2028, când România ar putea ajunge la „un vot puternic antisistem”. [...]
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Eugen Tomac ca premier , pe motiv că numirea ar fi prezentată drept „tehnocrată”, dar ar avea, în realitate, o miză politică, potrivit Știrile Pro TV . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Tomac „nu e tehnocrat, e activist de partid” și că alternativa ar fi organizarea de alegeri anticipate. Peiu a criticat desemnarea făcută joi și a legat decizia de un risc pentru funcționarea democratică, invocând faptul că președintele Nicușor Dan ar fi justificat numirea prin lipsa unui acord între partide. În aceeași intervenție, senatorul AUR a comparat situația politică actuală cu episoade istorice, sugerând o deriva autoritară. Miza: stabilitatea guvernării și calendarul politic Din perspectiva AUR, desemnarea lui Eugen Tomac nu ar rezolva blocajul politic, ci l-ar prelungi, iar ieșirea ar trebui să fie una electorală. Propunerea de anticipate ridică, implicit, tema unui nou calendar politic și a unei reconfigurări a majorităților parlamentare, cu efecte directe asupra capacității guvernului de a trece rapid măsuri și bugete. Contextul numirii În material este menționat și contextul în care numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat pentru funcția de premier, în legătură cu declarațiile președintelui Nicușor Dan și cu discuțiile despre un „guvern tehnocrat”, în condițiile în care partidele „nu s-au înțeles”, conform relatării. Pentru moment, informațiile disponibile în sursă se referă la poziția exprimată de Petrișor Peiu și la critica AUR față de desemnare; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori sau despre o decizie formală privind declanșarea alegerilor anticipate. [...]
