Știri
Știri din categoria Politică
O posibilă reconfigurare a majorității guvernamentale intră în calcul după ce liderul AUR, George Simion, și fostul candidat la președinție Călin Georgescu ar fi avut o întâlnire „secretă” vineri, pe fondul tensiunilor din coaliția PSD-PNL-USR, potrivit Mediafax, care citează surse ale publicației Gândul.
Întrevederea ar fi avut loc la Biblioteca Națională a României, înainte de prânz, iar imaginile „indică o discuție de circa o oră” între cei doi, notează materialul. Informația apare cu câteva zile înainte ca PSD să decidă, prin vot intern, luni, 20 aprilie, dacă mai susține actuala formulă guvernamentală.
Contextul descris este unul „incert”, în condițiile în care PSD ar urma să aleagă între mai multe opțiuni, inclusiv:
În acest cadru, întâlnirea Simion–Georgescu capătă relevanță prin potențialul de a pregăti terenul pentru negocieri sau repoziționări politice, dacă actuala coaliție se rupe.
În material este menționat și un scenariu „discutat intens” care vizează consultări la Cotroceni în cazul unei demisii a premierului Ilie Bolojan, situație în care ar putea fi luate în calcul noi majorități parlamentare, inclusiv cu implicarea AUR. Într-un astfel de scenariu, numele lui Călin Georgescu ar fi fost vehiculat anterior ca variantă de prim-ministru.
Totodată, publicația menționează că, „în sondajele recente”, George Simion ar fi plasat pe primul loc în preferințele electorale pentru funcția de prim-ministru, fără a oferi însă detalii despre institutul de sondare sau datele exacte.
Separat, este amintită o intervenție publică din această săptămână în care Călin Georgescu a avansat ideea unui guvern de tip „reconciliere națională”, alcătuit din PSD, AUR și PNL.
Următorul reper politic indicat este votul intern din PSD programat pentru 20 aprilie, care poate decide dacă actuala coaliție rămâne funcțională sau dacă se deschide o etapă de negocieri pentru o altă majoritate. Informațiile despre întâlnirea dintre Simion și Georgescu sunt atribuite surselor Gândul, preluate de Mediafax, iar detaliile despre conținutul discuției nu sunt prezentate.
Recomandate
PSD își revendică rolul de „partid-pivot” în formarea majorității , iar Sorin Grindeanu condiționează participarea la guvernare de o formulă „pro-europeană” și de acceptarea cerințelor partidului, pe fondul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre schimbarea premierului, potrivit Stirile Pro TV . Într-o conferință de presă la Sighetu Marmației , liderul PSD a spus că își dorește menținerea unei coaliții pro-europene și a exclus susținerea unor guverne minoritare. În același timp, Grindeanu a afirmat că PSD este „pregătit să preia guvernarea” dacă soluția politică ce va rezulta după consultarea anunțată pentru luni va îndeplini cerințele social-democraților. Miza: aritmetica parlamentară și condițiile PSD Grindeanu a susținut că, în actuala configurație, o majoritate parlamentară nu se poate construi fără PSD sau fără AUR. El a indicat și ponderea PSD în Parlament, estimând-o la „27-28%” (cu redistribuiri) și a comparat numărul de parlamentari ai PSD cu totalul USR și PNL la un loc. „Nu poate nimeni să facă majoritate în acest moment fără PSD şi fără AUR. Ori face o majoritate care se includă PSD-ul, ori face o majoritate care să includă AUR.” Liderul PSD a mai spus că ar putea exista o majoritate și fără PSD, dar că partidul său nu va face parte dintr-o astfel de formulă. Ce urmează: decizia de luni și riscul de criză politică Grindeanu a afirmat că PSD ar fi dispus să contribuie „rapid” la închiderea unei crize politice, dacă luni se va vota retragerea de la guvernare, însă tot în baza unor cerințe ale partidului. În același context, el a respins ideea că o eventuală criză economică ar fi generată de acțiunea PSD, susținând că România se află „în această pantă descendentă de luni bune”. Materialul este atribuit de publicație agenției Agerpres și menționează ca sursă News.ro. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude numirea unui premier PSD într-un scenariu de guvern PSD-AUR , poziție care îngustează opțiunile de configurare a unei majorități și pune presiune pe negocierile din Coaliție, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută joi, la Europa FM, în contextul în care șeful statului spune că încearcă să medieze conflictul din Coaliție fără să ia partea PSD sau a premierului Ilie Bolojan . Nicușor Dan a indicat explicit limita pe care nu o va trece în cazul unei formule PSD-AUR. „Ar trebui să numesc un premier PSD. Eu nu o voi face niciodată.” Ce opțiuni lasă deschise și care sunt condițiile Președintele a spus că nu exclude varianta unui guvern minoritar, dar a punctat că o astfel de soluție ar depinde, inevitabil, de susținerea din Parlament. În același context, Nicușor Dan a amintit că Ilie Bolojan a afirmat public că nu va demisiona. „E posibil, dar el va avea nevoie la un moment dat să aibă nevoie de susținere parlamentară. Dl Bolojan a spus public că nu va demisiona, e un om serios, ce spune face”. Context: tensiuni prelungite în Coaliție și „rotativa” din 2027 Întrebat despre tensiunile din Coaliție, Nicușor Dan a afirmat că nemulțumirile sunt vechi, de „multe luni”, și a insistat că nu se implică în deciziile interne ale partidelor, descriindu-și rolul drept unul de mediator. Referitor la o posibilă rotativă în 2027, președintele a spus că „toate variantele sunt pe masă” și a relatat că, în decembrie, un premier european l-a întrebat la Consiliu ce se întâmplă în România, moment în care el ar fi răspuns că încep să apară „probleme personale” în coaliție. [...]
Absența publică a lui Peter Szijjarto după eșecul electoral al Fidesz a fost spartă de apariții în echipamentul FK Csíkszereda , un detaliu care readuce în discuție legăturile politice transfrontaliere din jurul clubului din România, potrivit Libertatea . Ministrul de externe al Ungariei a ieșit brusc din atenția publică după ce partidul Fidesz a pierdut alegerile , iar în mod neobișnuit pentru stilul său, a încetat să mai posteze pe rețelele sociale, schimbând doar fotografia de fundal de pe Facebook. Jurnalistul și politologul Dominik Hejj a publicat pe 16 aprilie imagini cu Szijjarto în Dunakeszi, localitatea sa natală. Telex și Onet relatează că acesta a fost văzut făcând jogging îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club din Transilvania despre care Hejj afirmă că a fost „reactivat de apropiații Fidesz în 2012”. „Telex l-a găsit pe ministru. A fost văzut alergând în Dunakeszi, îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club de fotbal din Transilvania, reactivat de apropiații Fidesz în 2012.” De ce contează episodul FK Csíkszereda Apariția ministrului în echipamentul unei echipe din România funcționează ca un semnal de continuitate a unor conexiuni politice și simbolice, chiar într-un moment în care cercul apropiat al premierului Viktor Orban ar fi evitat expunerea publică după ce acesta a recunoscut „înfrângerea dureroasă”, notează Libertatea. În același timp, clubul invocat are o încărcătură de imagine: FK Csíkszereda a fost fondat în 1904 și este prezentat drept cel mai vechi club de fotbal încă în activitate din primele două ligi ale României. Context: apariții repetate și episodul amenzii Libertatea mai arată că Szijjarto a mai apărut în echipamentul formației și în decembrie, la New York, când participa la summit-ul NATO. În ianuarie, ministrul a anunțat că va plăti amenda primită de FK Csíkszereda pentru afișarea simbolurilor secuiești și maghiare pe stadion, la meciul cu FC Botoșani, potrivit transtelex.ro. Profil și alte asocieri publice În material este menționat și faptul că Szijjarto este asociat cu legăturile regimului Orban cu Kremlinul, în contextul unor înregistrări despre discuții telefonice frecvente cu Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, în care ar fi împărtășit detalii despre dezbateri din întâlnirile miniștrilor UE. Pe linie biografică, Szijjarto s-a alăturat Fidesz în 1998 și este ministru de externe din 23 septembrie 2014. În zona sportivă, Libertatea notează că a devenit anul trecut președintele clubului ungar Honved, care urma să beneficieze de 10,4 milioane de euro (aprox. 52 milioane lei) printr-un program guvernamental pentru renovări la sala de sport și o parte din facilitățile academiei. [...]
Poziționarea de „mediator” a președintelui Nicușor Dan riscă să prelungească incertitudinea politică într-un moment în care România are nevoie de decizii rapide și previzibile, pe fondul tensiunilor din coaliție și al presiunilor externe, potrivit unei analize publicate de HotNews . Într-un interviu la Europa FM , președintele a fost întrebat dacă este „de partea lui Ilie Bolojan” și a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, argumentând că „tot o coaliție între aceleași partide trebuie să rezulte” și că „cel mai simplu ar fi” să fie „de o parte sau de alta”. Întrebat care este soluția sa, Nicușor Dan a spus că România este „la începutul unei crize politice”, că va urmări „mișcările fiecăruia”, își va păstra rolul de mediator și va invita „la calm”. De ce contează: costul incertitudinii într-o criză de coaliție Analiza susține că poziția de neutralitate este greu de reconciliat cu faptul că Ilie Bolojan nu ar fi fost un premier „impus” președintelui, ci partenerul politic alături de care Nicușor Dan ar fi câștigat alegerile, iar promisiunea „Ilie Bolojan, premier” ar fi contat pentru o parte dintre votanți. În acest context, refuzul președintelui de a se pronunța mai ferm este prezentat ca o sursă de confuzie pentru electoratul care l-a susținut. În același timp, Nicușor Dan ar fi recunoscut că „PSD a încălcat acordul coaliției”, dar fără să își asume o poziție tranșantă în disputa politică, menținând linia de „nu vreau să fiu de o parte sau de alta”. Atribuții și precedent: „funcția de președinte nu e onorifică” Textul argumentează că, în România, președintele are un rol activ în gestionarea crizelor politice, iar ideea că „nu are ce să facă” este contrazisă de exemple din istoria recentă. În acest sens, este invocată o comparație cu modul în care Traian Băsescu ar fi acționat în situații similare, menționată de jurnalistul Cristian Andrei într-un material separat, citat în analiză (link în sursă). Autorul plasează această indecizie într-un cadru mai larg, susținând că România „nu și-ar permite” o criză politică „în acest moment”, invocând războaiele din proximitate și discuțiile despre o posibilă criză energetică majoră la nivel global. Un al doilea front: controversa legată de procurorul general Pe lângă disputa din coaliție, analiza critică și modul în care președintele ar fi apărat-o public pe procuroarea generală Cristina Chiriac. Textul afirmă că Nicușor Dan ar fi făcut „a doua oară” o pledoarie pentru aceasta, în contextul acuzațiilor că ar fi blocat dosarul fostului episcop de Huși Cornel Onilă și ar fi ignorat probe relevante. Un punct central al criticii este afirmația atribuită președintelui, potrivit căreia procuroarea „a văzut imagini cu un act sexual consimțit”, în condițiile în care, conform analizei, verdictul instanței a fost de viol și abuz sexual, iar episcopul ar fi fost condamnat la 8 ani de închisoare. Jurnalista Diana Oncioiu este menționată ca sursă care a explicat de ce afirmația președintelui „nu este adevărată” (link în sursă). Ce urmează și ce rămâne neclar Analiza notează că nu este clar nici ce plan are PSD după eventuala schimbare a lui Ilie Bolojan: cine ar urma să fie premier și cu ce susținere parlamentară. În acest vid de claritate, autorul avertizează că o poziționare de tip „nu pot interveni” poate fi percepută mai degrabă ca evitare a responsabilității decât ca echilibru, iar garanția invocată de președinte — că nu va accepta o guvernare PSD-AUR — este pusă sub semnul întrebării în lipsa unor pârghii și acțiuni explicite descrise public. [...]
Un grup de 25 de organizații și grupuri civice contestă public direcția mandatului președintelui Nicușor Dan , acuzând o deteriorare a rolului de garant al statului de drept, cu efect direct asupra încrederii în independența justiției , potrivit Agerpres . Într-o scrisoare deschisă transmisă vineri, semnatarii susțin că șeful statului s-a „decuplat” de electoratul care l-a susținut și că „acest mandat este grav compromis”. Organizațiile afirmă că mandatul a fost câștigat pe baza unor promisiuni de reformă și a unui „contract social” între alegători și politician, iar solicitările lor ar viza „exclusiv” angajamentele asumate public de președinte. În scrisoare, semnatarii reclamă că au fost tratați „cu ironie” și că răspunsul la critici ar fi venit „nu cu argumente, ci cu aroganță”. Miza principală: semnale privind independența justiției Un punct central al scrisorii este critica la adresa numirii Liei Savonea, descrisă de organizații drept „un semnal devastator” pentru încrederea în independența sistemului judiciar și „o declarație politică în sine” care ar contrazice promisiunile asumate. Scrisoarea vizează și numirile recente din fruntea parchetelor, despre care semnatarii susțin că ar fi fost însoțite de o „pledoarie amplă” în favoarea unor magistrați a căror activitate anterioară ar fi fost „lipsită de rezultate și profesionalism” și ar fi „sabotat” actul de justiție. Acuzații de pasivitate instituțională și „dezincriminare de facto” Organizațiile mai susțin că președinția ar fi rămas tăcută în contextul în care „mai mulți magistrați” au semnalat public disfuncționalități grave din sistem, asumându-și riscuri. În paralel, semnatarii invocă o „intensificare a fenomenului de dezincriminare de facto a marilor corupți”, prin eliberări și anulări de pedepse. În scrisoare apare și o critică legată de rolul serviciilor și de gestionarea amenințărilor de tip „război hibrid”, unde semnatarii reclamă „ezitare și reacții întârziate”, apreciind că lipsa unei reacții ferme ar echivala cu „o abdicare” de la rolul constituțional de garant al statului de drept. Politica externă, descrisă ca „oscilantă” Pe zona externă, semnatarii afirmă că poziționarea României ar fi devenit „oscilantă și lipsită de coerență strategică”, prea des aliniată unor „oportunități de moment”, în detrimentul interesului național pe termen lung. Cine semnează și ce anunță că urmează Scrisoarea este semnată de 25 de organizații și grupuri civice, între care Federația Inițiativa Timișoara, Declic, Corupția Ucide, Agent Green, Freedom House România, VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție, Bankwatch Romania și Asociația dexonline. Semnatarii transmit că societatea civilă „nu va rămâne spectator” și că va „acționa”, va „documenta” și va „sancționa public” deciziile pe care le consideră contrare mandatului primit de președinte. La scrisoare au fost atașate și opinii ale unor persoane publice, între care Tudor Chirilă, Radu Vancu, Emilia Șercan, Gabriela Păun, Cristi Danileț, Ondine Gherguț, Radu Hossu, Andreea Pora, Cristi Pantazi și Vladimir Tismăneanu. [...]
PNL condiționează continuarea coaliției de evitarea unei crize politice, pe fondul presiunilor din PSD pentru schimbarea premierului , iar miza invocată este una cu efect direct asupra economiei: costurile de finanțare și accesul la fonduri europene într-un context de deficit ridicat, potrivit Agerpres . Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a declarat vineri că, „în cazul în care PSD va provoca o criză guvernamentală”, PNL „nu va mai putea fi în coaliție cu acest partid”. El a spus că liberalii susțin stabilitatea guvernamentală și Guvernul condus de Ilie Bolojan și că vor acționa „pentru buna guvernare și stabilitate”. Într-o postare pe Facebook, Motreanu a susținut că PSD „vrea să schimbe premierul”, în timp ce Ilie Bolojan „vrea să schimbe lucrurile care nu merg în România”, inclusiv prin tăierea privilegiilor și reducerea risipei. În aceeași intervenție, liderul PNL a acuzat PSD că reacționează la aceste măsuri prin „amenințarea unei crize politice”, nu prin soluții sau reforme. Argumentul economic invocat: deficit, finanțare mai scumpă, fonduri europene Motreanu a plasat disputa politică într-un cadru economic pe care îl descrie drept dificil, afirmând că România intră într-o perioadă marcată de: „deficit mare”; „costuri de finanțare în creștere”; „nevoia urgentă de reforme”; necesitatea „atragerii fondurilor europene ”. În acest context, el a avertizat că declanșarea unei crize politice ar avea „consecințe economice pentru fiecare român”. Ce urmează, potrivit declarațiilor Motreanu a afirmat că „luni, PSD declanșează criza politică”, reiterând linia PNL: dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. În același timp, el a subliniat că premierul Ilie Bolojan „nu își va da demisia” și că va acționa „responsabil”, conform mesajului redat de Agerpres. [...]
