Știri
Știri din categoria Politică
UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul, iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax.
Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews.
„Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.”
Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR.
„Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.”
Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.”
Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier.
În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR.
„Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.”
Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici.
„Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.”
Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR.
Recomandate
AUR propune schimbarea regulilor de acces la mandatele parlamentare prin eliminarea pragului electoral alternativ , astfel încât partidele să intre la repartizarea mandatelor doar dacă ating 5% la nivel național, potrivit Mediafax . Inițiativa vizează modificarea condițiilor în care competitorii electorali pot participa la distribuirea mandatelor în Parlament. Proiectul legislativ este inițiat de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . În forma actuală, legea permite accesul la repartizarea mandatelor prin două căi: fie obținerea a cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național, fie obținerea a 20% din voturi în minimum patru circumscripții electorale. Propunerea AUR elimină a doua variantă și păstrează exclusiv pragul național de 5%. Ce se schimbă, concret, în mecanismul de prag Dacă proiectul ar fi adoptat, ar rămâne o singură condiție de intrare în repartizarea mandatelor: atingerea pragului electoral de 5% la nivel național . Ar dispărea opțiunea alternativă de calificare prin: 20% din voturi în cel puțin patru circumscripții electorale . Argumentul inițiatorului: criteriu unic de „reprezentativitate” În expunerea de motive, Petrișor Peiu susține că modificarea ar simplifica cadrul electoral și ar introduce un criteriu unitar, raportat la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național. Potrivit acestuia, mecanismul actual poate produce rezultate diferite pentru competitori cu procente naționale comparabile, în funcție de distribuția geografică a voturilor. Impact bugetar: fără cheltuieli suplimentare directe, potrivit expunerii de motive Proiectul nu propune majorarea pragului de 5%, ci doar eliminarea mecanismului alternativ. Totodată, inițiatorii afirmă în expunerea de motive că schimbarea nu introduce proceduri electorale noi și nu ar genera cheltuieli suplimentare directe pentru bugetul general consolidat. [...]
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
PNL își lasă deschisă opțiunea de a vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă motivele invocate sunt „pertinente”, chiar și în scenariul în care demersul ar fi susținut și de AUR, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24 , președintele PNL Ilie Bolojan a spus că liberalii ar putea depune ei înșiși o moțiune de cenzură sau ar putea decide să voteze una inițiată de alte partide, în funcție de conținut și de acțiunile Guvernului. Condiția invocată de Bolojan este ca argumentele din moțiune să fie justificate de ceea ce „a făcut Guvernul”. „Dacă acele motive sunt pertinente, s-ar putea să o voteze PNL”. Ce înseamnă, practic, „pragul” pentru un vot PNL Bolojan a indicat că decizia PNL nu ar fi legată de cine depune moțiunea, ci de evaluarea motivelor și a performanței guvernării: „în ce condiții gestionează, cum performează”. În același timp, el a caracterizat guvernul condus de Luca Niculescu drept o „clarificare de responsabilități”, în contextul în care premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a ales o formulă de coaliție cu PSD. Opoziție „serioasă”, fără blocaj pe proiectele asumate de România Bolojan a mai precizat că angajamentul PNL de a nu depune moțiune de cenzură timp de șase luni nu exclude opoziția parlamentară. Potrivit acestuia, liberalii nu ar urma să blocheze proiectele care se încadrează în angajamentele României, dar vor critica și vor propune alternative atunci când consideră că inițiativele guvernului „nu sunt în regulă”. În același registru, liderul PNL a spus că existența unui protocol de colaborare cu USR arată intenția de coordonare în opoziție, pe care a descris-o drept „serioasă”, respingând eticheta de „opoziție constructivă”. [...]
PNL ridică miza confruntării cu PSD pe tema „reformei statului”, după ce vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a susținut, într-o postare pe Facebook, că Ilie Bolojan va ajunge „liderul opoziției” și va „înjumătăți” numărul de parlamentari ai PSD, potrivit News . Muraru afirmă că PSD „și-a găsit nașul” și că, în anii următori, social-democrații își vor consuma „programul de guvernare” plângându-se de „greaua moștenire” și atacându-l pe fostul premier Ilie Bolojan. În același mesaj, liberalul îi nominalizează pe Marian Neacșu și Sorin Grindeanu ca principali vectori ai acestor atacuri. Miza politică: opoziție construită pe „reforma statului” În argumentația sa, Muraru susține că PSD ar urmări să erodeze imaginea lui Bolojan și să acopere prin „zgomot” mediatic ceea ce numește „incompetența” guvernului. El mai spune că Bolojan ar rămâne „în prima linie” și și-ar asuma confruntarea cu „un sistem” care ar fi supraviețuit prin negocieri de funcții și protejarea privilegiilor. În postare este reprodus și un mesaj atribuit lui Bolojan despre colaborarea politică, în care acesta face o distincție între „oameni raționali” și „golani”, sugerând că doar cu primii se poate lucra. Ce urmează, potrivit declarațiilor din postare Muraru își construiește mesajul în jurul ideii că România ar avea nevoie, „în următorii ani”, de o opoziție care „să nu uite ce a promis”, „să nu negocieze principiile” și să fie pregătită să guverneze, indicând că Bolojan ar avea „ocazia” să construiască această alternativă. Afirmația privind „înjumătățirea” numărului de parlamentari ai PSD este o proiecție politică, fără un calendar sau un mecanism concret detaliat în material. [...]
Ludovic Orban reia acuzațiile despre influența serviciilor în politică și cere, implicit, o reformă a controlului civil , după ce SRI i-a catalogat declarațiile drept „nefondate”, potrivit HotNews . Fostul premier a susținut, joi seară, la B1 TV, că „serviciile de informații sunt complet scăpate de sub controlul societății civile” și că în România funcționează „un sistem militarizat” pe care îl consideră necaracteristic democrațiilor europene. În aceeași intervenție, Orban a reluat ideea că președintele Nicușor Dan ar urmări sprijinul PSD pentru alegerile prezidențiale din 2030, iar această orientare ar fi fost recomandată de reprezentanți ai serviciilor secrete. Ce spune Orban despre lipsa probelor și „interferențe” în instituții Întrebat despre faptul că SRI i-a reproșat lipsa dovezilor, Orban a afirmat că, dacă ar fi avut probe directe, le-ar fi prezentat public, dar a invocat exemple și afirmații din spațiul public din anii trecuți. El a enumerat, între altele, discuțiile despre „ câmpul tactic ” din justiție și a susținut că serviciile ar fi avut interferențe în zone în care „nu ar avea ce să caute”, menționând partide politice, administrație, justiție, mediul privat, economia și presa. Totodată, Orban a folosit expresia „sugestii care vine din pădure”, explicând-o ca referire la zona SRI sau „din alte zone”, în contextul ideii că ar exista persoane „receptive” la astfel de influențe. „Planul” pentru 2030 și explicația apropierii Nicușor Dan–PSD Orban a reluat acuzația formulată anterior la TVR, potrivit căreia Nicușor Dan s-ar fi apropiat de PSD cu speranța obținerii susținerii pentru un nou mandat la Cotroceni în 2030, oferind la schimb guvernarea. În argumentația sa, fostul premier a spus că PSD nu l-ar fi sprijinit pe Nicușor Dan în turul doi și că, în unele județe, ar fi tras mai degrabă pentru George Simion. El a susținut că președintele nu ar avea de unde să aibă încredere că PSD își va respecta o eventuală înțelegere și că această încredere i-ar fi fost „recomandată” pe baza unor asigurări venite din zona serviciilor. Reacția SRI: acuzații „nefondate” și clarificări despre conducerea interimară SRI a reacționat într-un comunicat publicat pe Facebook după ora 22:30, în care a calificat afirmațiile lui Orban drept „nefondate” și a considerat „regretabilă și iresponsabilă” lansarea repetată a unor astfel de acuzații. Instituția a mai transmis că nu participă la „înțelegeri politice” și că își desfășoară activitatea în limitele Constituției și ale legii. În plus, SRI a respins afirmațiile privind o conducere interimară „pe șestache”, susținând că identitatea persoanei care asigură interimatul este publică și că legalitatea exercitării funcției este conformă cu legea. În context, HotNews amintește că Nicușor Dan l-a revocat pe Ludovic Orban din funcția de consilier prezidențial în noiembrie 2025, la o lună și jumătate de la numire. [...]
Conflictul intern din AUR escaladează într-o zonă cu potențial penal , după ce cofondatorul partidului, Marius Lulea, susține că are informații despre implicarea unor persoane apropiate de George Simion în incidentul cu „capul de porc” și cere ca faptele să fie lămurite de autorități, potrivit HotNews . Duminică, Lulea a depus o plângere după ce a reclamat că a găsit un cap de porc în fața locuinței sale și l-a indicat drept principal suspect pe liderul AUR, George Simion, care a negat orice legătură cu incidentul. În paralel, disputa s-a mutat în spațiul public: Adrian Jucătoru, fost consilier parlamentar la grupul AUR, a publicat un videoclip pe Facebook în care îl acuză pe Lulea că ar fi conspirat cu deputata AUR Ariadna Cîrlingeanu pentru a înscena un atac care să-l incrimineze pe Simion. Cîrlingeanu a declarat, pentru HotNews, că acel cap de porc ar fi fost pus de „Adrian Jucătoru și cumnatul lui George Simion”, susținând totodată că a fost influențată negativ de Lulea. Lulea: legături de rudenie și presiuni asupra martorilor Joi, Lulea a respins acuzațiile și a susținut, în declarații pentru HotNews, că George Simion „încearcă să sacrifice mai multe persoane din anturajul său”, determinându-le să își asume responsabilitatea și să facă declarații publice „care nu corespund realității”. Tot el afirmă că, din informațiile pe care le deține, în acțiune ar fi fost implicate „mai multe persoane apropiate” de Simion și că între liderul AUR și „unele dintre persoanele” despre care spune că ar fi participat ar exista „inclusiv legături de rudenie”. Lulea susține și că Simion ar încerca să influențeze declarațiile acestor persoane, un comportament pe care îl descrie ca având „potențial ilegal” și care „trebuie cercetat de autorități”. Provocarea: test cu detectorul de minciuni Pe fondul acuzațiilor încrucișate, Lulea spune că este dispus să se supună unui test poligraf și îi invită public și pe cei care susțin o altă versiune să accepte o examinare „efectuată de specialiști autorizați”, „în condiții identice”, inclusiv într-un cadru public, „dacă acest lucru este posibil din punct de vedere legal și procedural”. Miza politică: contestarea conducerii și ruptura publică Lulea afirmă că Simion ar trebui „să facă un pas în spate”, apreciind că nu mai este „persoana potrivită” pentru următoarea etapă a partidului. El mai spune că adevărul nu va fi stabilit prin „declarații contradictorii în presă”, ci de organele de cercetare penală, și respinge explicit acuzațiile Ariadnei Cîrlingeanu că ar fi discutat cu ea despre vreo acțiune de intimidare. În context, HotNews amintește și disputa privind statutul lui Lulea în partid: la începutul lunii, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că acesta nu mai este membru pentru că nu și-ar fi plătit cotizația de peste un an, iar Lulea a replicat că a plătit anticipat pe trei ani și a cerut același lucru de la George Simion și Dan Dungaciu. George Simion a respins acuzațiile cofondatorului AUR și a declarat pentru G4Media că se confruntă cu atacuri „din partea tandemului Marius Lulea – Realitatea TV” și că se așteaptă „la orice”. [...]
