Știri
Știri din categoria Politică
AUR anunță că va susține orice moțiune care poate dărâma Guvernul și își programează propria moțiune în mai, într-un context în care opoziția reclamă excluderea de la consultările de la Cotroceni și mizează pe fragilizarea majorității parlamentare, potrivit Digi24. George Simion spune că formațiunea sa va vota „orice moțiune” pentru ca Executivul „să plece acasă” și îl acuză pe președintele Nicușor Dan că „nu-și respectă atribuțiile”.
Liderul AUR afirmă că partidul va depune, „conform calendarului”, o moțiune de cenzură în luna mai și că va sprijini orice inițiativă parlamentară care duce la căderea guvernului, inclusiv moțiuni simple (instrument parlamentar prin care se critică un ministru sau o politică publică, fără a demite automat Guvernul).
„Votăm orice moțiune simplă ori orice moțiune de cenzură împotriva acestui guvern. Nu există dubii.”
Simion cere demisia Executivului dacă nu mai există o majoritate parlamentară și reia ca obiectiv politic organizarea de alegeri anticipate.
Simion susține că AUR și „celelalte forțe de opoziție” nu au fost invitate la consultările de la Cotroceni, pe care le descrie drept „o jignire” pentru alegătorii partidului. În același timp, el leagă tensiunile din coaliție de modul în care ar fi fost gestionate aceste discuții.
„Nu este o atitudine prezidențială, nu-și respectă atribuțiile, iar acest lucru ne duce cu gândul inclusiv la faptul că actualele certuri din coaliție au fost declanșate de Nicușor Dan.”
În ceea ce privește PSD și PNL, liderul AUR spune că nu sunt „partide serioase” și afirmă că nu este convins că PSD va depune o moțiune de cenzură, deși „au inițiat ruperea coaliției”.
Simion enumeră trei măsuri pe care le prezintă drept priorități „de urgență” în Parlament:
Totodată, el afirmă că ar fi existat încercări de a atrage parlamentari AUR, dar susține că grupurile partidului rămân unite și că formațiunea are „90 de parlamentari”.
Recomandate
PNL își lasă deschisă opțiunea de a vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă motivele invocate sunt „pertinente”, chiar și în scenariul în care demersul ar fi susținut și de AUR, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24 , președintele PNL Ilie Bolojan a spus că liberalii ar putea depune ei înșiși o moțiune de cenzură sau ar putea decide să voteze una inițiată de alte partide, în funcție de conținut și de acțiunile Guvernului. Condiția invocată de Bolojan este ca argumentele din moțiune să fie justificate de ceea ce „a făcut Guvernul”. „Dacă acele motive sunt pertinente, s-ar putea să o voteze PNL”. Ce înseamnă, practic, „pragul” pentru un vot PNL Bolojan a indicat că decizia PNL nu ar fi legată de cine depune moțiunea, ci de evaluarea motivelor și a performanței guvernării: „în ce condiții gestionează, cum performează”. În același timp, el a caracterizat guvernul condus de Luca Niculescu drept o „clarificare de responsabilități”, în contextul în care premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a ales o formulă de coaliție cu PSD. Opoziție „serioasă”, fără blocaj pe proiectele asumate de România Bolojan a mai precizat că angajamentul PNL de a nu depune moțiune de cenzură timp de șase luni nu exclude opoziția parlamentară. Potrivit acestuia, liberalii nu ar urma să blocheze proiectele care se încadrează în angajamentele României, dar vor critica și vor propune alternative atunci când consideră că inițiativele guvernului „nu sunt în regulă”. În același registru, liderul PNL a spus că existența unui protocol de colaborare cu USR arată intenția de coordonare în opoziție, pe care a descris-o drept „serioasă”, respingând eticheta de „opoziție constructivă”. [...]
Conflictul intern din AUR escaladează într-o zonă cu potențial penal , după ce cofondatorul partidului, Marius Lulea, susține că are informații despre implicarea unor persoane apropiate de George Simion în incidentul cu „capul de porc” și cere ca faptele să fie lămurite de autorități, potrivit HotNews . Duminică, Lulea a depus o plângere după ce a reclamat că a găsit un cap de porc în fața locuinței sale și l-a indicat drept principal suspect pe liderul AUR, George Simion, care a negat orice legătură cu incidentul. În paralel, disputa s-a mutat în spațiul public: Adrian Jucătoru, fost consilier parlamentar la grupul AUR, a publicat un videoclip pe Facebook în care îl acuză pe Lulea că ar fi conspirat cu deputata AUR Ariadna Cîrlingeanu pentru a înscena un atac care să-l incrimineze pe Simion. Cîrlingeanu a declarat, pentru HotNews, că acel cap de porc ar fi fost pus de „Adrian Jucătoru și cumnatul lui George Simion”, susținând totodată că a fost influențată negativ de Lulea. Lulea: legături de rudenie și presiuni asupra martorilor Joi, Lulea a respins acuzațiile și a susținut, în declarații pentru HotNews, că George Simion „încearcă să sacrifice mai multe persoane din anturajul său”, determinându-le să își asume responsabilitatea și să facă declarații publice „care nu corespund realității”. Tot el afirmă că, din informațiile pe care le deține, în acțiune ar fi fost implicate „mai multe persoane apropiate” de Simion și că între liderul AUR și „unele dintre persoanele” despre care spune că ar fi participat ar exista „inclusiv legături de rudenie”. Lulea susține și că Simion ar încerca să influențeze declarațiile acestor persoane, un comportament pe care îl descrie ca având „potențial ilegal” și care „trebuie cercetat de autorități”. Provocarea: test cu detectorul de minciuni Pe fondul acuzațiilor încrucișate, Lulea spune că este dispus să se supună unui test poligraf și îi invită public și pe cei care susțin o altă versiune să accepte o examinare „efectuată de specialiști autorizați”, „în condiții identice”, inclusiv într-un cadru public, „dacă acest lucru este posibil din punct de vedere legal și procedural”. Miza politică: contestarea conducerii și ruptura publică Lulea afirmă că Simion ar trebui „să facă un pas în spate”, apreciind că nu mai este „persoana potrivită” pentru următoarea etapă a partidului. El mai spune că adevărul nu va fi stabilit prin „declarații contradictorii în presă”, ci de organele de cercetare penală, și respinge explicit acuzațiile Ariadnei Cîrlingeanu că ar fi discutat cu ea despre vreo acțiune de intimidare. În context, HotNews amintește și disputa privind statutul lui Lulea în partid: la începutul lunii, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că acesta nu mai este membru pentru că nu și-ar fi plătit cotizația de peste un an, iar Lulea a replicat că a plătit anticipat pe trei ani și a cerut același lucru de la George Simion și Dan Dungaciu. George Simion a respins acuzațiile cofondatorului AUR și a declarat pentru G4Media că se confruntă cu atacuri „din partea tandemului Marius Lulea – Realitatea TV” și că se așteaptă „la orice”. [...]
AUR propune schimbarea regulilor de acces la mandatele parlamentare prin eliminarea pragului electoral alternativ , astfel încât partidele să intre la repartizarea mandatelor doar dacă ating 5% la nivel național, potrivit Mediafax . Inițiativa vizează modificarea condițiilor în care competitorii electorali pot participa la distribuirea mandatelor în Parlament. Proiectul legislativ este inițiat de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . În forma actuală, legea permite accesul la repartizarea mandatelor prin două căi: fie obținerea a cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național, fie obținerea a 20% din voturi în minimum patru circumscripții electorale. Propunerea AUR elimină a doua variantă și păstrează exclusiv pragul național de 5%. Ce se schimbă, concret, în mecanismul de prag Dacă proiectul ar fi adoptat, ar rămâne o singură condiție de intrare în repartizarea mandatelor: atingerea pragului electoral de 5% la nivel național . Ar dispărea opțiunea alternativă de calificare prin: 20% din voturi în cel puțin patru circumscripții electorale . Argumentul inițiatorului: criteriu unic de „reprezentativitate” În expunerea de motive, Petrișor Peiu susține că modificarea ar simplifica cadrul electoral și ar introduce un criteriu unitar, raportat la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național. Potrivit acestuia, mecanismul actual poate produce rezultate diferite pentru competitori cu procente naționale comparabile, în funcție de distribuția geografică a voturilor. Impact bugetar: fără cheltuieli suplimentare directe, potrivit expunerii de motive Proiectul nu propune majorarea pragului de 5%, ci doar eliminarea mecanismului alternativ. Totodată, inițiatorii afirmă în expunerea de motive că schimbarea nu introduce proceduri electorale noi și nu ar genera cheltuieli suplimentare directe pentru bugetul general consolidat. [...]
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
Ilie Bolojan spune că reducerea deficitului nu poate fi făcută rapid doar prin tăieri de cheltuieli , invocând întârzieri operaționale și blocaje administrative care apar când statul încearcă să reducă aparatul public, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”. Fostul premier a plasat discuția în contextul de după alegerile din 2025, când, spune el, presiunea pentru reducerea deficitului a crescut puternic, inclusiv pe fondul angajamentelor repetate față de parteneri externi, în special Comisia Europeană , care ar fi dus la pierderea credibilității României în acest dosar. De ce „tăierile” nu se văd imediat în buget, în viziunea lui Bolojan Bolojan a susținut că echilibrarea bugetară nu poate fi obținută „imediat” prin reducerea cheltuielilor, deoarece astfel de măsuri se derulează în timp și pot genera reacții în lanț în sistem. El a dat ca exemple situații care, în opinia sa, apar când se încearcă concedieri în sectorul public: „îmbolnăviri în masă”, contestații în instanță și alte proceduri care întârzie efectele financiare ale deciziilor. Plafonarea cheltuielilor și „problema” restructurării Potrivit lui Bolojan, în perioada la care se referă s-au făcut „pași importanți”, dar „parțiali”. El a afirmat că a existat acord asupra necesității „restructurării veniturilor”, iar ulterior au fost plafonate cheltuielile, măsură care „a funcționat cât de cât”. În schimb, dificultățile majore ar fi apărut în momentul în care s-a ajuns la „reducerea, restructurarea cheltuielilor”, pe care a descris-o drept greu de implementat. În același timp, a avertizat că fără această componentă – restructurarea cheltuielilor – „indiferent cine vine în guvernare” nu există cale de echilibrare bugetară. Context politic: coaliții fragile și costuri inevitabile În același discurs, liderul PNL a vorbit despre funcționarea coalițiilor, arătând că a încercat să fie „corect” cu partenerii, dar că au existat situații în care, după discuții interne, unii actori ar fi comunicat public altceva. Bolojan a insistat și asupra ideii că „nu există restructurări fără costuri”, inclusiv costuri sociale și politice, și a criticat promisiunile nerealiste privind bunăstarea, pe care le-a descris ca pe un „perpetuum mobile economic”. „Nu poți să echilibrezi lucrurile imediat din tăieri de cheltuieli, pentru că tăierile de cheltuieli se fac în timp.” „Nu există restructurări fără costuri. Nu există nicăieri așa ceva, da? Inclusiv costuri sociale și inevitabil costuri politice.” Într-o notă mai generală despre climatul politic, Bolojan a spus că în toate partidele există „oameni raționali” cu care se poate lucra, dar că „cu golanii e greu să faci treabă”, pledând pentru intrarea în politică a „cât mai multor oameni normali”. [...]
