Știri
Știri din categoria Politică
AUR anunță că va susține orice moțiune care poate dărâma Guvernul și își programează propria moțiune în mai, într-un context în care opoziția reclamă excluderea de la consultările de la Cotroceni și mizează pe fragilizarea majorității parlamentare, potrivit Digi24. George Simion spune că formațiunea sa va vota „orice moțiune” pentru ca Executivul „să plece acasă” și îl acuză pe președintele Nicușor Dan că „nu-și respectă atribuțiile”.
Liderul AUR afirmă că partidul va depune, „conform calendarului”, o moțiune de cenzură în luna mai și că va sprijini orice inițiativă parlamentară care duce la căderea guvernului, inclusiv moțiuni simple (instrument parlamentar prin care se critică un ministru sau o politică publică, fără a demite automat Guvernul).
„Votăm orice moțiune simplă ori orice moțiune de cenzură împotriva acestui guvern. Nu există dubii.”
Simion cere demisia Executivului dacă nu mai există o majoritate parlamentară și reia ca obiectiv politic organizarea de alegeri anticipate.
Simion susține că AUR și „celelalte forțe de opoziție” nu au fost invitate la consultările de la Cotroceni, pe care le descrie drept „o jignire” pentru alegătorii partidului. În același timp, el leagă tensiunile din coaliție de modul în care ar fi fost gestionate aceste discuții.
„Nu este o atitudine prezidențială, nu-și respectă atribuțiile, iar acest lucru ne duce cu gândul inclusiv la faptul că actualele certuri din coaliție au fost declanșate de Nicușor Dan.”
În ceea ce privește PSD și PNL, liderul AUR spune că nu sunt „partide serioase” și afirmă că nu este convins că PSD va depune o moțiune de cenzură, deși „au inițiat ruperea coaliției”.
Simion enumeră trei măsuri pe care le prezintă drept priorități „de urgență” în Parlament:
Totodată, el afirmă că ar fi existat încercări de a atrage parlamentari AUR, dar susține că grupurile partidului rămân unite și că formațiunea are „90 de parlamentari”.
Recomandate
Excluderea opoziției de la consultările de la Cotroceni riscă să adâncească blocajul politic , în condițiile în care AUR anunță că va susține orice moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, potrivit HotNews . Liderul AUR, George Simion , spune că niciun partid din opoziție nu a fost invitat la consultările convocate de președintele Nicușor Dan, după ce PSD i-a retras sprijinul premierului Ilie Bolojan. Simion a calificat lipsa invitației drept „o jignire” la adresa votanților AUR și a acuzat o atitudine „neprezidențială”, afirmând că situația „ne duce cu gândul inclusiv la faptul că actualele certuri din Coaliție au fost declanșate de Nicușor Dan”. Miza politică: moțiune de cenzură și presiune pe Guvern Șeful AUR a criticat PSD și PNL și conducerile celor două partide, susținând că va vota „orice moțiune de cenzură” împotriva Guvernului Bolojan, inclusiv una inițiată de PSD. În același timp, Simion a spus că PSD „nu este un partid serios” și și-a exprimat îndoiala că formațiunea condusă de Sorin Grindeanu va depune o moțiune de cenzură, deși social-democrații au retras sprijinul pentru Ilie Bolojan. Context: consultări limitate la partidele din Coaliție și aliați parlamentari Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit miercuri dimineață, la Palatul Cotroceni, cu reprezentanții PSD și PNL, la două zile după declanșarea crizei politice, notează HotNews. În cursul după-amiezii, șeful statului urmează să aibă consultări și cu UDMR, minoritățile naționale și USR. Într-o declarație la Parlament, Simion a atacat partidele de la guvernare, afirmând că au luat „doar decizii împotriva cetățenilor” și că, în opinia sa, acestea își doresc să continue Coaliția, deși o consideră „dezastruoasă”. Pentru moment, articolul nu indică vreo reacție a Administrației Prezidențiale la acuzațiile formulate de liderul AUR. [...]
PNL riscă un cost electoral major dacă acceptă înlăturarea lui Ilie Bolojan , în condițiile în care premierul are, potrivit unui analist citat de Adevărul , o cotă de încredere în sondaje „dublă” față de partid, iar liberalii sunt „dependenți de imaginea lui”. PSD a votat cu o majoritate covârșitoare retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan și le cere liberalilor să numească un alt premier. În acest context, PNL s-a reunit marți, de la ora 10:00, într-o ședință considerată decisivă, pe fondul tensiunilor tot mai mari din coaliție. La finalul reuniunii, liberalii au adoptat în unanimitate o rezoluție de susținere a continuării guvernării sub conducerea lui Bolojan și a finalizării reformelor asumate. Documentul califică demersul PSD drept „iresponsabilitate” și „fugă de răspundere”, invocând inclusiv întârzieri majore în absorbția fondurilor europene, și avertizează că PNL nu va mai rămâne într-o coaliție cu PSD dacă social-democrații trec de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice. Rezoluția este detaliată în materialul Adevărul . De ce miza e electorală, nu doar de coaliție Analistul politic George Rîpă susține că un curent anti-Bolojan în interiorul PNL „este imposibil de coagulat” în acest moment, nu din motive emoționale, ci din calcul electoral. El afirmă că atacurile PSD ar fi avut un efect invers, victimizându-l pe Bolojan și consolidându-i poziția publică. „Bolojan este singurul lider de partid parlamentar care are în sondaje o încredere dublă față de partidul pe care îl conduce. PNL este dependent de imaginea lui.” În același registru, Rîpă avertizează că o eventuală „trădare” internă care ar facilita schimbarea premierului ar putea împinge partidul spre un prag de circa 10% și ar întări percepția că PNL este „o anexă a PSD”. „Dacă liderii PNL ar ajuta la înlăturarea lui Bolojan, partidul s-ar prăbuși probabil în jurul cotei de 10%.” Opțiunile PNL și presiunea pe PSD În partid există totuși contestatari ai lui Bolojan. Potrivit articolului, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, este prezentat drept principal susținător al reluării negocierilor cu PSD, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a cerut o rezoluție care să excludă discuții cu AUR, S.O.S România și POT — solicitare respinsă, pe motiv că PNL are nevoie de susținere parlamentară pentru a-și menține guvernul. Sunt menționate și poziții critice din partea lui Emil Boc și Alina Gorghiu. Scenariile descrise în material includ: discuții pentru o „soluție de compromis” cu PSD, dacă social-democrații reușesc să răstoarne guvernul prin moțiune de cenzură ; varianta unui guvern minoritar , alături de USR și UDMR, dacă moțiunea nu trece. Analistul citat argumentează însă că PNL ar avea interesul să evite „mutări bruște” și să lase costurile crizei pe umerii PSD, despre care spune că ar risca pierderi rapide în teritoriu dacă ar ieși de la guvernare. În același timp, articolul notează că PSD ar putea trece de la declarații la declanșarea crizei politice, scenariu despre care PNL avertizează explicit în rezoluția adoptată; contextul acestei escaladări este tratat de Adevărul . În fundal, publicația leagă criza politică și de efecte economice, trimițând la un material separat despre reacții pe piață și costurile de finanțare ale statului: Adevărul . [...]
PSD pregătește o ieșire controlată din Guvern, cu demisii în bloc și moțiune de cenzură , un scenariu care poate împinge rapid administrația în regim de interimat și poate prelungi incertitudinea decizională , potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Conform unor surse citate de publicație, cei șapte miniștri PSD ar urma să demisioneze joi dimineață, înaintea ședinței de Guvern, iar ulterior partidul ar putea depune o moțiune de cenzură pentru demiterea cabinetului Bolojan. Social-democrații ar aștepta, mai întâi, anunțul președintelui Nicușor Dan de miercuri seară, după consultările de la Palatul Cotroceni. Dacă din aceste discuții „nu iese o soluție”, planul ar fi activat a doua zi. Cum ar funcționa Guvernul după demisiile miniștrilor PSD Sursele citate susțin că miniștrii PSD își vor delega atribuțiile către secretari de stat înainte de a demisiona, pentru a evita blocarea activității executive. În acest scenariu, la ședința de Guvern de joi ar urma să participe secretari de stat din ministerele deținute de PSD. După semnarea demisiilor de către președintele Nicușor Dan și instalarea interimatului la portofoliile rămase vacante, PSD ar urma să pregătească moțiunea de cenzură. Efectul în aparatul de stat: retrageri în lanț, după depunerea moțiunii Digi24 notează că, odată cu depunerea moțiunii de cenzură, PSD ar urma să își retragă și ceilalți reprezentanți din aparatul de stat, inclusiv: secretari de stat; prefecți; subprefecți. La momentul votului moțiunii, singurul lider PSD care ar rămâne în funcție ar fi președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu . Potrivit informațiilor obținute de Digi24, acesta ar fi pregătit să demisioneze și el dacă moțiunea nu trece și partidul decide să treacă în opoziție. Calendar estimat și condiții Întregul proces „s-ar putea întâmpla în 2–3 săptămâni”, în funcție de momentul în care președintele semnează demisiile miniștrilor PSD și de evoluția discuțiilor politice de miercuri, mai arată aceeași sursă. Informațiile sunt prezentate ca scenariu bazat pe surse, nu ca decizie oficială deja anunțată public. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că Executivul poate continua să funcționeze și fără PSD , iar miza imediată este menținerea activității guvernamentale până la o eventuală moțiune de cenzură , potrivit Mediafax . În contextul crizei politice și al unui Parlament fragmentat, Bolojan susține că un guvern cu mai puțini miniștri ar putea „lucra mai ieftin” și ar livra rezultate mai bune decât într-o formulă marcată de „blocaje”. Premierul a descris situația drept „complicată”, argumentând că formarea unei majorități este dificilă într-un legislativ „pulverizat”, în care partidele se condiționează reciproc. În acest cadru, el a indicat că România are nevoie de „un guvern care să lucreze”. Continuitate administrativă, inclusiv fără miniștrii PSD Bolojan a afirmat, într-o intervenție la Pro TV, că Executivul este pregătit să continue activitatea chiar dacă miniștrii PSD se retrag joi. Soluția avansată este una de avarie: înlocuirea miniștrilor retrași cu titulari care rămân la celelalte ministere, astfel încât activitatea guvernamentală să nu fie întreruptă. În același context, premierul a legat funcționarea guvernului de calendarul parlamentar, spunând că, până la depunerea unei moțiuni de cenzură, va încerca să demonstreze că se pot obține rezultate mai bune în lipsa „frânei” și a „blocajelor”. Discuția cu președintele: Bolojan spune că nu demisionează Bolojan a mai declarat că l-a informat pe președintele Nicușor Dan că nu va demisiona. Argumentul său este că problemele economice nu se rezolvă prin schimbarea premierului și că opțiunile de politică publică sunt limitate. „Ori crești venituri, ori scazi cheltuieli.” Premierul a mai spus că, „cu bune, cu rele”, deficitul a fost redus în această perioadă și că există obligația de a continua pentru a „menține echilibrele financiare” în perioada următoare. [...]
Sindicatele cer rescrierea programului de guvernare, cu priorități economice și reguli pentru companiile de stat , în condițiile negocierilor pentru o nouă coaliție și ale demisiilor anunțate ale miniștrilor PSD, potrivit Digi24 . Blocul Național Sindical (BNS) a propus, la o întâlnire cu reprezentanți ai PSD, ca negocierile pentru formarea unei noi coaliții să ducă și la elaborarea unui nou program de guvernare. Argumentul sindicatelor: actualul program „nu a adus niciun beneficiu economiei”, cu excepția reducerii deficitului bugetar cu 0,8%. Ce vor sindicatele în noul program: energie, agricultură, apărare și ajutoare de stat Potrivit comunicatului BNS transmis de Agerpres, la discuții au participat „toți miniștrii social-democrați”, în contextul în care aceștia urmează să își depună mandatele. Sindicaliștii spun că reprezentanții PSD au arătat că își doresc continuarea proiectelor începute în coaliție, „însă într-o nouă formulă politică”. BNS a cerut ca noul program de guvernare să includă priorități explicite, între care: energia (electricitate, gaze naturale, sector petrolier); agricultura și industria alimentară, inclusiv producția de îngrășăminte; industria de apărare, cu transformarea programului SAFE într-un set de programe industriale „transparente”, care să genereze investiții, locuri de muncă și venituri bugetare pentru returnarea împrumutului de 16,8 miliarde euro; operaționalizarea schemelor de ajutor de stat aprobate anterior, pentru a facilita accesul mediului privat și crearea de locuri de muncă, inclusiv pentru persoanele disponibilizate recent. Companiile de stat: salvarea activelor, listări și reevaluări Un punct separat al discuțiilor a vizat companiile cu capital de stat. Pentru firmele „aflate în dificultate, fără perspective”, BNS propune salvarea activelor și identificarea de soluții pentru angajați, inclusiv recalificare. Pentru companiile listate la bursă, sindicatele și-au exprimat acordul privind vânzarea unor pachete de acțiuni la prețul pieței. În cazul companiilor nelistate, BNS a cerut „o reevaluare corectă” înainte de listare, susținând că, potrivit listei prezentate de vicepremierul Oana Gheorghiu, valoarea unora ar fi fost subevaluată pentru a asigura venituri suplimentare la buget. Legea salarizării bugetarilor: consultări pe „familii ocupaționale” și „help desk” la Ministerul Muncii Conform aceleiași surse, un punct central a fost proiectul noii legi-cadru privind salarizarea personalului bugetar, elaborat cu sprijinul experților Băncii Mondiale și aflat în pregătire pentru avizare. BNS afirmă că noul model ar introduce o valoare de referință fixă, diferită de salariul minim pe economie, ceea ce „ar putea duce” la stabilirea coeficientului de bază sub nivelul salariului minim. Autoritățile au reiterat principiul că niciun salariu aflat în plată nu va fi diminuat. BNS spune că două propuneri ale sale au fost acceptate de PSD: consultări pe fiecare familie ocupațională, cu participarea simultană a angajatorilor și sindicatelor; înființarea unui „help desk” la Ministerul Muncii, pentru sprijinirea departamentelor de resurse umane din instituțiile publice în reîncadrarea pe noile grile. De asemenea, s-a agreat ca familia ocupațională „Justiție” să nu aibă o lege distinctă de salarizare, urmând să fie inclusă în Legea unică de salarizare. În contextul crizei guvernamentale și al consultărilor de la Cotroceni, liderul PSD Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu confederațiile sindicale, iar ulterior a discutat și cu patronatele Confederația Concordia și Confederația Patronală IMM România, mai notează Digi24. [...]
Prelungirea armistițiului SUA–Iran menține Strâmtoarea Hormuz sub presiune și prelungește riscul pentru economia globală , într-un moment în care Washingtonul încearcă să câștige timp pentru negocieri care nici măcar nu au început efectiv, potrivit unei analize CNN . Președintele Donald Trump a decis să extindă armistițiul cu Iranul și să pună „pe pauză” atacurile americane, după ce Pakistanul ar fi cerut acest lucru pentru a permite Teheranului să trimită o propunere și până la finalizarea discuțiilor „într-un fel sau altul”. În aceeași zi, Iranul nu s-a prezentat la discuțiile planificate la Islamabad, iar vicepreședintele JD Vance nu a mai făcut deplasarea, pe fondul evaluării unor oficiali că nu ar fi existat un motiv real pentru călătorie. Din perspectiva piețelor și a companiilor, miza imediată rămâne Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul petrolului – despre care analiza notează că este în continuare „închisă” prin amenințările Iranului. Menținerea blocajului alimentează riscul de volatilitate și șocuri pe lanțurile de aprovizionare cu energie, iar CNN leagă explicit acest context de presiunea asupra economiei globale. De ce contează: credibilitatea amenințărilor SUA și efectul asupra negocierilor CNN susține că reculul lui Trump scoate la iveală o problemă mai mare: strategia de a folosi amenințarea unei forțe militare „copleșitoare” pentru a forța Iranul să capituleze la masa negocierilor „a eșuat de mai multe ori”. În consecință, în interiorul Iranului, amenințările de escaladare ar putea părea mai puțin credibile. Un fost oficial al serviciilor militare israeliene, Danny Citrinowicz, a declarat pentru CNN International că mesajele de la Washington au „zero influență” asupra calculelor Iranului și că, din perspectiva Teheranului, acesta ar avea „mâna de sus”, făcând trimitere la o propunere iraniană anterioară transmisă prin intermediul pakistanezilor. „Nu contează ce va spune președintele sau vicepreședintele sau secretarul apărării. Are zero influență asupra calculelor Iranului.” Ce urmează: fereastră pentru diplomație, dar fără soluții rapide pentru Hormuz Analiza avansează ideea că o prelungire „pe termen nedefinit” a armistițiului ar putea crea spațiu pentru diplomație, însă avertizează că discuțiile cu Iranul sunt, de regulă, lente și pot dura săptămâni sau luni. Cu cât armistițiul se prelungește, cu atât ar putea crește costul politic al reluării atacurilor. În același timp, CNN notează că armistițiul nu rezolvă problemele structurale: Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic, Iranul ar avea în continuare uraniu îmbogățit, iar conducerea rămasă ar fi probabil mai dominată de „durii” militari decât înainte de război. Blocada porturilor iraniene, posibilă monedă de schimb Un posibil „catalizator” menționat în analiză este blocada americană a porturilor și navelor iraniene. CNN arată că unii analiști o consideră o idee proastă, care îngreunează pentru Iran „salvarea aparențelor” și participarea la discuții, în timp ce alții cred că măsura creează pârghii noi. O variantă de ieșire ar fi, potrivit CNN, ca SUA să negocieze ridicarea blocadei în schimbul redeschiderii strâmtorii, urmând ca un proces diplomatic mai formal să abordeze dosare precum programul nuclear, amenințarea cu rachete și cererile Iranului privind relaxarea sancțiunilor. Richard Haass, președinte emerit al Council on Foreign Relations , a apreciat decizia administrației de a „lua o pauză” și de a lăsa Iranul să vină cu o propunere, pentru a evita punerea pe masă a unei poziții americane care ar putea fi percepută la Teheran drept nerealistă sau insultătoare. „Să le dai timp și să pui mingea în terenul lor… cred că e mult mai bine.” CNN avertizează însă că nu există garanții că Iranul va răspunde favorabil, chiar dacă ar avea un stimulent major să reducă „stresul economic sever” care îi afectează reconstrucția militară. În plus, analiza sugerează că efectele blocadei ar putea apărea mai lent decât răbdarea politică a lui Trump sau decât capacitatea economiei globale de a suporta menținerea închiderii Strâmtorii Hormuz. [...]
