Știri
Știri din categoria Politică
AUR anunță că va susține orice moțiune care poate dărâma Guvernul și își programează propria moțiune în mai, într-un context în care opoziția reclamă excluderea de la consultările de la Cotroceni și mizează pe fragilizarea majorității parlamentare, potrivit Digi24. George Simion spune că formațiunea sa va vota „orice moțiune” pentru ca Executivul „să plece acasă” și îl acuză pe președintele Nicușor Dan că „nu-și respectă atribuțiile”.
Liderul AUR afirmă că partidul va depune, „conform calendarului”, o moțiune de cenzură în luna mai și că va sprijini orice inițiativă parlamentară care duce la căderea guvernului, inclusiv moțiuni simple (instrument parlamentar prin care se critică un ministru sau o politică publică, fără a demite automat Guvernul).
„Votăm orice moțiune simplă ori orice moțiune de cenzură împotriva acestui guvern. Nu există dubii.”
Simion cere demisia Executivului dacă nu mai există o majoritate parlamentară și reia ca obiectiv politic organizarea de alegeri anticipate.
Simion susține că AUR și „celelalte forțe de opoziție” nu au fost invitate la consultările de la Cotroceni, pe care le descrie drept „o jignire” pentru alegătorii partidului. În același timp, el leagă tensiunile din coaliție de modul în care ar fi fost gestionate aceste discuții.
„Nu este o atitudine prezidențială, nu-și respectă atribuțiile, iar acest lucru ne duce cu gândul inclusiv la faptul că actualele certuri din coaliție au fost declanșate de Nicușor Dan.”
În ceea ce privește PSD și PNL, liderul AUR spune că nu sunt „partide serioase” și afirmă că nu este convins că PSD va depune o moțiune de cenzură, deși „au inițiat ruperea coaliției”.
Simion enumeră trei măsuri pe care le prezintă drept priorități „de urgență” în Parlament:
Totodată, el afirmă că ar fi existat încercări de a atrage parlamentari AUR, dar susține că grupurile partidului rămân unite și că formațiunea are „90 de parlamentari”.
Recomandate
USR condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de reprezentare politică , în contextul în care, potrivit news.ro , președintele partidului, Dominic Fritz , spune că „planul” ar fi ca, dacă guvernul propus de Eugen Tomac nu trece, a doua nominalizare să fie tot un tehnocrat. Fritz a fost întrebat dacă Eugen Tomac le-a transmis că, în cazul în care nu obține susținerea USR, președintele Nicușor Dan ar urma să vină cu o a doua propunere la următoarea rundă de consultări. Liderul USR a răspuns că aceasta este înțelegerea lui privind scenariul de rezervă. „Așa am înțeles, că asta este planul, dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere ar fi tot un tehnocrat. Așa am înțeles eu, cel puțin.” Miza pentru USR: participare la guvernare, nu susținere „din afară” În același context, Dominic Fritz a reiterat poziția USR privind condițiile în care ar susține un guvern: partidul vrea să fie „reprezentat politic” în Executiv, nu doar să ofere voturi în Parlament. „Noi, așa cum am mai spus, credem că un guvern care merită susținerea noastră este un guvern, bineînțeles, în care suntem reprezentați politic.” Fritz a mai spus că USR va rămâne consecvent deciziilor și valorilor sale, dar a adăugat că „realitatea” politică se poate schimba. În prezent, el afirmă că există „această majoritate PSD-AUR” și că USR nu ar putea susține un guvern care ar funcționa ca „paravan” pentru ca PSD „să continue să pună frâne la reformele necesare”. Anticipate și relația cu președintele Nicușor Dan Liderul USR a declarat că partidul nu se teme de alegeri anticipate, dacă nu se găsește o soluție de majoritate, și a punctat că USR, PNL și UDMR „nu au o majoritate”. Întrebat dacă își dorește un guvern PSD, Fritz a răspuns că nu consideră „sănătos” un astfel de guvern pentru România și a ridicat întrebarea „ce este un guvern tehnocrat”. Pe tema relației cu președintele Nicușor Dan, Fritz a spus că îi leagă o istorie comună de „luptă pentru aceleași valori” și că are încredere că relația va rămâne, chiar dacă pot ajunge la concluzii politice diferite. [...]
USR transmite că sprijinul pentru un Guvern Tomac este improbabil , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare și crește riscul de blocaj politic în perioada imediat următoare, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține președintelui USR, Dominic Fritz , și a fost făcută după discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , în cadrul consultărilor pentru formarea noului executiv. Fritz a spus că i-a transmis lui Tomac că USR „vede cu greu” o susținere pentru guvernul pe care acesta urmează să îl propună. Ce înseamnă mesajul USR pentru aritmetica parlamentară Poziționarea USR indică faptul că Tomac pornește negocierile fără un sprijin pe care îl putea considera natural, dat fiind că cei doi sunt colegi în același grup politic din Parlamentul European, aspect menționat în contextul discuțiilor. În același timp, Fritz a sugerat că relația personală și politică dintre ei nu schimbă evaluarea partidului asupra situației create după moțiunea de cenzură. În termeni practici, mesajul USR reduce spațiul de manevră al premierului desemnat în a construi rapid o majoritate, mai ales înainte de prezentarea listei de miniștri și a programului de guvernare, elemente care, potrivit relatărilor din aceeași zi, sunt în curs de finalizare. Ce urmează: negocieri și decizie internă în USR Din informațiile prezentate, decizia finală privind o eventuală susținere ar urma să fie luată după consultări interne în USR și după ce Tomac va prezenta componența cabinetului. Până atunci, semnalul public dat de Fritz rămâne unul de rezervă, cu efect direct asupra calendarului și șanselor de învestire. În paralel, discuțiile pentru susținerea guvernului continuă cu celelalte partide, iar miza imediată este obținerea voturilor necesare în Parlament; în lipsa lor, scenariul unui nou eșec la învestire rămâne deschis. [...]
Guvernul Ungariei pregătește controale detaliate asupra organizațiilor maghiare din afara granițelor , inclusiv asupra finanțărilor către instituții media acuzate că funcționează ca propagandă, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și control al banilor publici: Budapesta anunță o „verificare în detaliu” a sprijinului acordat peste graniță, într-un context politic intern tensionat. Ministrul ungar al Culturii și Relațiilor Sociale, Zoltán Tarr , citat de Rador, a spus că „a venit momentul pentru acțiune” și că vor începe verificări amănunțite ale organizațiilor maghiare din afara Ungariei, inclusiv ale sprijinului pentru media care ar face propagandă. Ce vrea să verifice Budapesta Din declarațiile prezentate în articol, direcțiile anunțate vizează: organizațiile maghiare care funcționează în afara granițelor Ungariei; sprijinul financiar acordat instituțiilor media despre care oficialul afirmă că ar funcționa ca propagandă. Materialul nu oferă detalii despre calendar, procedură, criterii sau instituțiile care vor face efectiv verificările. Context politic: referirea la susținerea pentru George Simion Zoltán Tarr a invocat și episodul în care fostul premier Viktor Orbán l-a susținut la alegerile prezidențiale din România pe George Simion, descris în articol drept „candidatul extremist”, potrivit agenției Hirado. La acel moment, UDMR a criticat decizia lui Orbán, mai notează publicația. Într-o postare citată, Tarr a susținut că „este imposibil să ignorăm relațiile” moștenite de la guvernul anterior și a acuzat fosta conducere că ar fi folosit maghiarii din afara granițelor în schimbul unui aliat politic în România. Ce urmează și de ce contează Anunțul indică o posibilă schimbare de abordare a Budapestei față de rețeaua de organizații și proiecte media sprijinite în comunitățile maghiare din țările vecine, printr-un filtru de control mai strict asupra finanțărilor și a criteriilor de acordare. În lipsa unor detalii operaționale în textul citat, rămâne neclar ce organizații vor fi vizate concret și ce consecințe administrative sau financiare ar putea rezulta din aceste verificări. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de guvernare cu PSD , după ce Ilie Bolojan a spus, într-un interviu citat de News , că partidul „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și a decis „să nu mai facă coaliții cu PSD”. Mesajul are miză de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru agenda de reforme, într-un moment în care Bolojan leagă direct blocajele din coaliții de costuri publice și de criza bugetară . În aceeași intervenție, președintele PNL și premier interimar a susținut că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care „nu funcționează”, iar alternativa la o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic” ar fi opoziția. Bolojan a acuzat PSD că ar fi „dinamitat coaliția” prin încălcarea înțelegerilor și prin evitarea asumării răspunderii, ceea ce ar fi dus la guvernare „cu frâna de mână trasă”. De ce contează: semnal de repoziționare cu efect asupra guvernării Decizia anunțată de Bolojan ridică o barieră politică între cele două partide care au guvernat împreună și poate îngusta opțiunile de majoritate în viitoarele formule de guvernare. În logica expusă de liderul PNL, problema nu ar fi una „de persoane”, ci de „încredere minimă” necesară pentru rezultate într-o coaliție. Bolojan a legat explicit funcționarea coalițiilor de reacția electoratului, afirmând că alianțele mari „fără să livrăm” au alimentat „votul anti-sistem”, prin ocuparea de funcții fără reformele „de care țara asta avea nevoie”. Contextul invocat: criza bugetară și responsabilitatea partidelor de guvernare Premierul interimar a spus că România a intrat într-o „criză bugetară” din cauze interne, nu din șocuri externe ca în 2008–2010, argumentând că statul a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. Potrivit lui Bolojan, responsabilitatea pentru această situație ar aparține partidelor care au guvernat înainte de 2024, „adică PSD și PNL”. Totodată, el a afirmat că „nu s-a înghesuit nimeni să-și asume mandatul de premier” și a descris încercarea de a menține guvernarea pe baza unei înțelegeri între partide, până când, spune el, s-a ajuns „în fața acestei moțiuni de cenzură”. Ce urmează Din informațiile citate, Bolojan poziționează PNL pe o linie de evitare a coalițiilor cu PSD, cu argumentul că acestea nu pot produce reforme și generează costuri politice și sociale. News nu oferă, în același material, detalii despre o alternativă concretă de majoritate sau despre un calendar al unor negocieri viitoare. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic , pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro . Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Miza: sprijin politic pentru un guvern „capabil să ia decizii” În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic . Discuții și cu USR: fără membri de partid din actualul Parlament în cabinet Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic. Context: PSD cere schimbarea „modelului Bolojan de austeritate” În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro . În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere. [...]
Europa își asumă un rol mai mare în negocierile de pace cu Rusia , într-o mișcare care poate schimba arhitectura decizională a Occidentului privind războiul din Ucraina, potrivit Politico . Berlinul spune că liderii europeni sunt pregătiți să preia conducerea procesului, dar „în strânsă coordonare cu SUA”. Declarațiile au fost făcute luni, la Berlin, de Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz , după o întâlnire la Londra între liderii Ucrainei, Franței, Germaniei și Regatului Unit. De ce contează: Europa încearcă să umple un gol de leadership Inițiativa europeană vine pe fondul faptului că eforturile de mediere au fost conduse în mare parte de SUA, prin emisarii președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, „din începutul lui 2025”, însă cu „puține rezultate tangibile”. În același timp, Washingtonul își mută tot mai mult atenția către încheierea războiului SUA–Israel cu Iran, ceea ce creează spațiu pentru o implicare europeană mai directă în dosarul ucrainean. Kornelius a descris momentul drept o „reorientare” și a susținut că procesul „capătă un nou impuls” în Europa. Condițiile europene pentru pace și miza activelor rusești înghețate Într-o declarație comună de duminică, Merz și omologii săi din Franța și Regatul Unit, împreună cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, au cerut „dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participare activă americană și europeană” și au stabilit cinci condiții pentru pace. Dintre elementele evidențiate în text: un armistițiu „imediat și complet”; linia actuală de contact dintre forțele ruse și ucrainene ca punct de plecare pentru negocieri; garanții de securitate „robuste și obligatorii din punct de vedere juridic” pentru Ucraina; menținerea activelor rusești înghețate până când Kremlinul „își încetează războiul de agresiune” și „compensează Ucraina” pentru pagube. Ce urmează: discuții la G7 și la Consiliul European Liderii europeni vor continua să își coordoneze poziția la reuniunea G7 de la Evian și la summitul Consiliului European de la Bruxelles de săptămâna viitoare, a spus Kornelius, subliniind nevoia de „cel mai larg sprijin posibil” din partea partenerilor europeni pentru a împinge procesul către pace. Obstacolul major: disponibilitatea lui Putin de a negocia Rămâne neclar dacă Vladimir Putin este dispus să se așeze la masă cu liderii europeni, care au fost excluși din negocieri directe, deși au cerut de mult timp un rol mai mare. Kornelius a avertizat că ar putea dura „săptămâni sau chiar luni” până când Putin va accepta negocieri și a argumentat că „doar o Ucraină puternică și presiunea asupra Rusiei” îl pot determina să cedeze. În acest context, Zelenski i-a trimis joia trecută o scrisoare deschisă lui Putin, cerând o întâlnire pentru a opri luptele, însă Putin a respins solicitarea a doua zi, potrivit relatării. Separat, Putin a sugerat anterior ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie negociator, propunere respinsă rapid în capitalele europene, unde a fost văzută ca o încercare de a diviza continentul. [...]
