Știri
Știri din categoria Politică
USR transmite că sprijinul pentru un Guvern Tomac este improbabil, ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare și crește riscul de blocaj politic în perioada imediat următoare, potrivit Digi24.
Declarația îi aparține președintelui USR, Dominic Fritz, și a fost făcută după discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac, în cadrul consultărilor pentru formarea noului executiv. Fritz a spus că i-a transmis lui Tomac că USR „vede cu greu” o susținere pentru guvernul pe care acesta urmează să îl propună.
Poziționarea USR indică faptul că Tomac pornește negocierile fără un sprijin pe care îl putea considera natural, dat fiind că cei doi sunt colegi în același grup politic din Parlamentul European, aspect menționat în contextul discuțiilor. În același timp, Fritz a sugerat că relația personală și politică dintre ei nu schimbă evaluarea partidului asupra situației create după moțiunea de cenzură.
În termeni practici, mesajul USR reduce spațiul de manevră al premierului desemnat în a construi rapid o majoritate, mai ales înainte de prezentarea listei de miniștri și a programului de guvernare, elemente care, potrivit relatărilor din aceeași zi, sunt în curs de finalizare.
Din informațiile prezentate, decizia finală privind o eventuală susținere ar urma să fie luată după consultări interne în USR și după ce Tomac va prezenta componența cabinetului. Până atunci, semnalul public dat de Fritz rămâne unul de rezervă, cu efect direct asupra calendarului și șanselor de învestire.
În paralel, discuțiile pentru susținerea guvernului continuă cu celelalte partide, iar miza imediată este obținerea voturilor necesare în Parlament; în lipsa lor, scenariul unui nou eșec la învestire rămâne deschis.
Recomandate
USR acuză o „conducere din umbră” a noului Guvern, cu potențiale efecte asupra continuității reformelor , după ce președintele partidului, Dominic Fritz , a susținut la RFI că „premierul real este Sorin Grindeanu ”, iar autoritatea premierului Luca Niculescu „este mică din prima zi”, potrivit Mediafax . Fritz a explicat că USR a votat împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu, invocând felul în care au decurs discursurile din Parlament: în timp ce intervenția premierului ar fi fost acoperită de „o mare gălăgie în sală”, liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi venit ulterior „și a dat el de fapt linii”, inclusiv „teme” și „termene”, comportându-se „ca liderul acestui Guvern”, conform declarațiilor citate. Miza: cine controlează decizia și ce se întâmplă cu reformele În lectura liderului USR, configurația de putere din noul Executiv ar putea influența direct soarta reformelor începute de fostul Guvern Bolojan. Fritz a descris două direcții posibile: unele reforme nepopulare, contestate anterior de PSD, ar putea fi păstrate „tocmai pentru că nu sunt bani” și pentru că au fost motivate de „disciplină bugetară”; o altă categorie de reforme ar urma să fie „date înapoi” (rollback), în special cele care „ating direct interesele rețelelor mafiote în jurul PSD”, caz în care USR spune că va urmări atent deciziile noului cabinet. Schimb de replici cu Grindeanu și avertisment privind atacuri la adresa foștilor miniștri USR Fritz a reacționat și la o declarație a lui Sorin Grindeanu făcută marți în Parlament despre USR, în care liderul PSD a afirmat: „Ați venit la guvernare cu discursuri de reformă, independență. Plecați cu un lider condamnat și cu agenda publică plină de ură și istericale”. În răspunsul său, Fritz a spus că este „o aberație” ideea că ar fi condamnat și a susținut că „singurul condamnat” aflat „în Guvernul României și într-o funcție înaltă” ar fi „domnul Neacșu, noul ministru de Interne”. Totodată, liderul USR a afirmat că se așteaptă ca foștii miniștri USR să devină „o țintă masivă” a unei „campanii de dezinformare”, pe fondul unei presupuse agende de „răzbunare” pentru reformele promovate de USR. [...]
PNL își lasă deschisă opțiunea de a vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă motivele invocate sunt „pertinente”, chiar și în scenariul în care demersul ar fi susținut și de AUR, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24 , președintele PNL Ilie Bolojan a spus că liberalii ar putea depune ei înșiși o moțiune de cenzură sau ar putea decide să voteze una inițiată de alte partide, în funcție de conținut și de acțiunile Guvernului. Condiția invocată de Bolojan este ca argumentele din moțiune să fie justificate de ceea ce „a făcut Guvernul”. „Dacă acele motive sunt pertinente, s-ar putea să o voteze PNL”. Ce înseamnă, practic, „pragul” pentru un vot PNL Bolojan a indicat că decizia PNL nu ar fi legată de cine depune moțiunea, ci de evaluarea motivelor și a performanței guvernării: „în ce condiții gestionează, cum performează”. În același timp, el a caracterizat guvernul condus de Luca Niculescu drept o „clarificare de responsabilități”, în contextul în care premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a ales o formulă de coaliție cu PSD. Opoziție „serioasă”, fără blocaj pe proiectele asumate de România Bolojan a mai precizat că angajamentul PNL de a nu depune moțiune de cenzură timp de șase luni nu exclude opoziția parlamentară. Potrivit acestuia, liberalii nu ar urma să blocheze proiectele care se încadrează în angajamentele României, dar vor critica și vor propune alternative atunci când consideră că inițiativele guvernului „nu sunt în regulă”. În același registru, liderul PNL a spus că existența unui protocol de colaborare cu USR arată intenția de coordonare în opoziție, pe care a descris-o drept „serioasă”, respingând eticheta de „opoziție constructivă”. [...]
Contestarea la CCR blochează, cel puțin temporar, schimbarea de statut a Voluntariului , iar miza este una de reglementare: dacă Parlamentul poate declara un oraș municipiu fără respectarea strictă a criteriilor legale și pe baza unor consultări locale vechi. Potrivit HotNews , președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea prin care orașul Voluntari (Ilfov) urma să fie declarat municipiu. Legea a fost transmisă președintelui pentru promulgare la 3 octombrie 2026, iar Administrația Prezidențială a anunțat sesizarea joi. Textul integral al comunicării oficiale este publicat de Administrația Prezidențială . De ce spune președintele că Parlamentul nu poate decide „discreționar” În sesizare, Nicușor Dan susține că declararea unui oraș ca municipiu nu poate fi făcută arbitrar, ci trebuie să respecte criterii „generale și obiective” stabilite prin lege. „A admite că Parlamentul poate declara ca municipiu un oraș care nu întrunește aceste condiții ar însemna lipsirea textului constituțional de orice efect util”, arată președintele în sesizare. Referendumul din 2004, considerat neactual Un punct central al argumentației este că legea se bazează pe un referendum din 31 octombrie 2004, fără a ține cont de evoluțiile ulterioare. Președintele invocă schimbarea „fundamentală” a structurii populației și pune sub semnul întrebării actualitatea consultării. În 2004, referendumul s-a desfășurat cu 24.426 persoane înscrise pe liste, la o populație de aproximativ 30.000 de locuitori. La 1 iulie 2025, Voluntari avea 49.417 locuitori, conform unei adrese a Direcției Județene de Statistică Ilfov citate în comunicat. În plus, Guvernul a arătat, în punctul său de vedere asupra legii, că aproximativ jumătate din populația actuală nu și-a exprimat votul în 2004. Referendumul din 2009, omis din documentația legii Președintele mai argumentează că voința exprimată în 2004 a fost contrazisă de o consultare ulterioară: referendumul din 22 noiembrie 2009 privind transformarea Voluntariului în Sectorul 7 al Municipiului București. În sesizare se arată că, potrivit Strategiei de dezvoltare locală a orașului Voluntari 2011–2020 (elaborată de Primăria Voluntari), 78% dintre participanți s-au exprimat în favoarea inițiativei. În același timp, Administrația Prezidențială susține că documentația care a însoțit legea contestată „omite complet” menționarea referendumului din 2009. Indicatori minimali neîndepliniți: deșeuri, spitale, postliceal Un alt set de argumente vizează îndeplinirea condițiilor minime prevăzute de lege pentru declararea ca municipiu. În fișa localității întocmită în martie 2026, indicatorul privind existența unui depozit controlat de deșeuri „cu acces asigurat” este bifat cu „nu”. Totodată, în fișa orașului este menționat un număr de 25 de paturi în spitale la 1.000 de locuitori, însă fără indicarea unităților spitalicești avute în vedere. În acest context, sesizarea citează avizul nr. 2009/18.03.2026 al Consiliului Economic și Social, potrivit căruia „orașul Voluntari nu are niciun spital public”. În plus, la indicatorul privind învățământul postliceal, documentația ar include o enumerare de școli gimnaziale, licee și o universitate, fără să rezulte „clar și expres” existența unei unități de învățământ postliceal. Ce urmează Sesizarea trimite legea în controlul Curții Constituționale, ceea ce amână promulgarea până la o decizie a CCR. Hotărârea Curții va stabili dacă actul normativ poate intra în vigoare în forma actuală sau dacă trebuie reanalizat de Parlament. [...]
Blocajul din Parlament ține pe loc măsuri de siguranță în școli , susține deputata PNL Raluca Turcan , care cere adoptarea rapidă a unor inițiative legislative după recente atacuri cu arme albe în unități de învățământ, potrivit Agerpres . Turcan afirmă că există deja „soluții”, inclusiv proiecte de lege inițiate pentru prevenirea violenței, dar care „zac blocate în Parlament”. Într-o postare pe Facebook, ea a invocat escaladarea incidentelor în care elevi își atacă colegii sau profesorii cu macete și cuțite și a atras atenția că unele agresiuni sunt filmate și distribuite pe rețelele sociale. „Avem soluții, inclusiv legi pe care le-am inițiat, dar care zac blocate în Parlament: monitorizare audio-video în școli, consiliere psihologică pentru elevii cu risc, telefoane interzise pe toată durata cursurilor și depozitate în spații special amenajate”, a scris Turcan. Ce măsuri legislative invocă Turcan Pe lângă măsurile din școli, deputata PNL a menționat și proiecte care vizează protejarea minorilor de conținut nociv online (materiale care promovează violența, autovătămarea, pornografia sau cruzimea). Un alt proiect ar prevedea că minorii sub 16 ani nu își pot crea conturi pe rețelele sociale fără acordul părinților. „Vom vedea dacă cei care țin aceste legi în sertar au curajul să le explice părinților de ce. Copiii noștri nu mai pot aștepta!”, a mai transmis Turcan. Context: două incidente recente, la Pitești și în Bistrița Potrivit informațiilor citate, un elev din clasa a IX-a a intrat în incinta Colegiului Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești cu o macetă și a rănit doi colegi. Incidentul a venit după un caz petrecut la începutul săptămânii în județul Bistrița-Năsăud , unde un elev de 13 ani ar fi atacat cu un cuțit o profesoară și ar fi rănit un băiat de 12 ani. Din datele disponibile în material nu reiese care este calendarul parlamentar pentru proiectele menționate și nici în ce stadiu procedural se află fiecare inițiativă. [...]
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
