Știri
Știri din categoria Politică
USR transmite că sprijinul pentru un Guvern Tomac este improbabil, ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare și crește riscul de blocaj politic în perioada imediat următoare, potrivit Digi24.
Declarația îi aparține președintelui USR, Dominic Fritz, și a fost făcută după discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac, în cadrul consultărilor pentru formarea noului executiv. Fritz a spus că i-a transmis lui Tomac că USR „vede cu greu” o susținere pentru guvernul pe care acesta urmează să îl propună.
Poziționarea USR indică faptul că Tomac pornește negocierile fără un sprijin pe care îl putea considera natural, dat fiind că cei doi sunt colegi în același grup politic din Parlamentul European, aspect menționat în contextul discuțiilor. În același timp, Fritz a sugerat că relația personală și politică dintre ei nu schimbă evaluarea partidului asupra situației create după moțiunea de cenzură.
În termeni practici, mesajul USR reduce spațiul de manevră al premierului desemnat în a construi rapid o majoritate, mai ales înainte de prezentarea listei de miniștri și a programului de guvernare, elemente care, potrivit relatărilor din aceeași zi, sunt în curs de finalizare.
Din informațiile prezentate, decizia finală privind o eventuală susținere ar urma să fie luată după consultări interne în USR și după ce Tomac va prezenta componența cabinetului. Până atunci, semnalul public dat de Fritz rămâne unul de rezervă, cu efect direct asupra calendarului și șanselor de învestire.
În paralel, discuțiile pentru susținerea guvernului continuă cu celelalte partide, iar miza imediată este obținerea voturilor necesare în Parlament; în lipsa lor, scenariul unui nou eșec la învestire rămâne deschis.
Recomandate
Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern , iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews . Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor. Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate . În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament. Miza: votul de învestitură și pragul de 233 de voturi Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament. „Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.” Cine ar putea trece și de ce, în logica lui Băsescu În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori. „Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.” În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național. Cui ar folosi amânarea unei noi nominalizări Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale. În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate. [...]
Riscul de a pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR crește , după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Legea salarizării – jalon-cheie – este „puțin probabil” să ajungă la vot final săptămâna viitoare, deși alte proiecte legislative din pachet ar putea fi adoptate, potrivit Digi24 . Bolojan a afirmat că săptămâna viitoare va fi importantă pentru reformele asumate prin PNRR, însă Legea salarizării are nevoie de discuții suplimentare. În scenariul în care consultările se încheie în „două-trei zile”, premierul a indicat posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare la începutul lunii august, când Parlamentul ar putea discuta proiectul. În conferința de presă, premierul a legat direct miza financiară de adoptarea legii, spunând că neadoptarea ar însemna „pierderea a 770 de milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei). De ce se blochează Legea salarizării și ce promite Guvernul Bolojan a spus că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice și că „nu va scădea niciun venit”, în condițiile în care există ministere cu niveluri de salarizare „duble” față de altele. Potrivit premierului, la final „două treimi” dintre salarii ar urma să crească, iar „o treime” să stagneze temporar. El a prezentat și reperele bugetare folosite în construcția proiectului: cheltuieli de personal estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și o prevedere de 7,9% din PIB pentru anul viitor, „aproximativ 174 de miliarde de lei”. Premierul a mai spus că nivelul acestor cheltuieli a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene. Pachetul PNRR: ce poate trece și ce rămâne în aer Premierul a indicat că, din „șase capitole importante”, cinci ar fi într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate. Ca exemple, a menționat: un proiect privind recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasări suplimentare, cu scopul combaterii evaziunii și îmbunătățirii colectării; proiectul privind cariera personalului din administrație (funcționari publici și contractuali), unde „vor mai fi, probabil, observații”; Codul urbanismului, descris ca având „impact mare”, cu un acord ca modificările să includă și aspecte legate de București; Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire ar urma să fie făcută de Primăria Generală a Capitalei; două proiecte pe decarbonizarea încălzirii și răcirii, care ar stabili cadrul pentru viitoare scheme de finanțare pentru înlocuirea încălzirii pe lemne cu randamente scăzute; a menționat și un proiect de reglementări privind proiectele pe hidrogen. Separat, Bolojan a vorbit despre proiectul privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre care a spus că trebuia adoptat în primul trimestru al anului. Premierul a susținut revenirea la o formă care să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției, după ce proiectul înregistrat în Parlament ar fi fost modificat în acest punct. Context: termenul din 2026 și conflictul cu sindicatele Digi24 amintește că Legea salarizării trebuia adoptată încă din 2023, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită în august 2026. În paralel, tensiunile cu sindicatele au crescut: cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat retragerea din consultări și au cerut partidelor să oprească procedura, iar sindicatele din educație au refuzat consultările cu Ministerul Muncii. Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Ce urmează Calendarul indicat de premier mută decizia pe Legea salarizării spre începutul lunii august, în condițiile în care Guvernul încearcă să împingă înainte restul pachetului legislativ asociat PNRR. Miza imediată rămâne evitarea pierderii finanțării de 770 de milioane de euro și menținerea ritmului de adoptare a reformelor asumate. [...]
PSD susține că a luat în calcul înlăturarea Guvernului Bolojan încă din coaliție, pe fondul percepției că deciziile Executivului „duc România într-o direcție greșită” , iar blocajul de după moțiunea de cenzură prelungește incertitudinea politică, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu , miercuri seară, la Realitatea TV . Grindeanu a spus că social-democrații au discutat demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan din momentul în care au ajuns la concluzia că Executivul ia decizii greșite. În același context, liderul PSD a invocat și afirmația președintelui României, Nicușor Dan, potrivit căreia PSD ar fi încercat să răstoarne Guvernul Bolojan înainte de depunerea moțiunii de cenzură. De ce contează: moțiune trecută, guvern nou încă absent Liderul PSD a apărat votul partidului la moțiunea de cenzură, inclusiv faptul că a fost dat „împreună cu cei de la AUR” și „cu celălalt grup care s-a alăturat”. El a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită”, motiv pentru care PSD ar fi considerat votul „o decizie bună pentru România”. În același timp, Grindeanu a criticat faptul că, deși moțiunea a trecut, nu a fost instalat un nou Executiv. El a spus că „lucrurile s-au oprit la jumătate” și a indicat că Guvernul a fost demis „cu un număr record de voturi, 281”, dar că „nu avem un guvern”. Grindeanu a afirmat că speră ca „în săptămânile viitoare” să fie găsită „o soluție stabilă” pentru numirea unui nou guvern. Relația cu AUR: puncte comune, dar condiții și neîncredere Întrebat despre colaborarea cu AUR, Grindeanu a spus că există atât convergențe, cât și diferențe, menționând „patriotismul economic” ca zonă de apropiere. În același timp, a indicat rezerve față de unii lideri AUR, inclusiv pe tema „clarificării” pozițiilor legate de sancțiunile împotriva Rusiei, despre care a spus că ar trebui lămurite înainte de o relație politică mai apropiată. Grindeanu a mai afirmat că, în negocierile pentru formarea unei majorități, AUR nu ar fi condiționat inițial sprijinul de funcții la guvernare, însă ulterior și-ar fi schimbat percepția, susținând că „anumite angajamente se schimbă de la o întâlnire la alta”. Acuzații privind negocierile și rolul AUR în prelungirea blocajului Liderul PSD a respins acuzațiile lansate de George Simion despre întâlniri „în culise”, negând explicit o întâlnire la Vila Lac cu omul de afaceri Mohammad Murad: „Eu n-am fost la nicio discuție la Vila Lac cu Mohammad Murad și așa mai departe și asta este o minciună. Ca multe altele.” Grindeanu a confirmat că s-a discutat, în negocieri, despre posibilitatea ca AUR să preia președinția Senatului, dar a susținut că nu a văzut interes din partea AUR și că nu a „angajat PSD-ul” într-o astfel de acțiune. Totodată, a spus că a aflat abia acum despre afirmația că AUR ar fi cerut ca Mohammad Murad să fie ministru al Economiei. În final, Grindeanu a acuzat AUR că retragerea din negocieri a făcut imposibilă instalarea unui nou Executiv, ceea ce ar fi dus, „indirect”, la menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan și a USR. [...]
Întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu Ionel Arsene reaprinde tema impunității politice , după ce deputatul USR Cătălin Drulă a lansat un atac dur la adresa PSD, pe fondul fotografiilor apărute din Italia, potrivit HotNews . Drulă își leagă criticile de imaginile publicate cu întâlnirea dintre liderul PSD Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, fost lider PSD Neamț condamnat definitiv și dat în urmărire internațională. Într-un mesaj pe Facebook, el acuză „șmecheriile” PSD și îl atacă direct pe Sorin Grindeanu, despre care spune că ar inversa realitatea în declarațiile publice. „Șmecherie pe Lago di Garda (unde se vede Ciolacu cu fugarul Arsene), șmecherie pe jetul privat Nordis, șmecherie de aia Patek Philippe la încheietură de 100 mii de euro”, a scris Drulă, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook. Contextul: fotografii din Italia și un condamnat dat în urmărire Publicația arată că HotNews a publicat fotografii de la întâlnirea dintre Ciolacu și Arsene , surprinși la Villa Cortine Palace, un hotel de lux de pe malul Lacului Garda, în nordul Italiei. Potrivit articolului, cei doi ar fi petrecut câteva zile împreună cu familiile. Imaginile îi surprind la micul dejun, iar HotNews notează că o cameră la hotel ar costa minim 800 de euro pe noapte. În fotografii, Arsene apare cu barbă și ochelari mari de soare. De ce contează politic: acuzații de „instituții capturate” și dublu standard În mesajul său, Drulă susține că „golănia” ar fi ajuns „la cote paroxistice” în ieșirile lui Grindeanu și descrie o „lume răsturnată” în care, în opinia sa, PSD ar prezenta USR drept vinovat și pe sine drept reformator. El extinde atacul către funcționarea instituțiilor, invocând „instituții capturate” și acuzând Agenția Națională de Integritate (ANI) de „justiție selectivă”, în timp ce face referire și la șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savova. Situația lui Ionel Arsene: condamnat definitiv, extrădare respinsă de Italia Ionel Arsene figurează în continuare pe lista celor mai căutați români de pe site-ul Poliției Române, mai notează HotNews. El a fugit din țară înainte de condamnarea definitivă la 6 ani și 8 luni de închisoare. Italia a respins extrădarea lui Arsene, motivând că acesta suferă de „tulburare depresivă severă” și că ar exista un „risc foarte mare” de sinucidere dacă ar fi încarcerat într-un penitenciar din România. [...]
George Simion acuză o tentativă de „racolare” a parlamentarilor AUR în negocierile pentru învestirea guvernului Veștea , susținând că deputatul Muhammad Murad ar fi fost chemat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac pentru a discuta sprijin parlamentar, potrivit HotNews . Episodul indică o escaladare a tensiunilor din criza politică și mută presiunea pe modul în care se construiesc majoritățile în Parlament. Simion a declarat pentru Gândul că, „după desemnarea intempestivă a lui Adrian Veștea”, Murad ar fi fost invitat la Vila Lac, unde s-ar fi discutat „cum ar putea o parte dintre parlamentarii AUR să voteze guvernul Veștea”. „După desemnarea intempestivă a lui Adrian Veștea, unul dintre deputații AUR, domnul Murad, a fost invitat la Vila Lac de către Adrian Veștea și Eugen Tomac. Aceștia au luat parte la o discuție despre cum ar putea o parte dintre parlamentarii AUR să voteze guvernul Veștea, de parcă noi am fi o tarabă.” Acuzații în lanț: de la negocieri la „divizare” politică Liderul AUR l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan că, de la declanșarea crizei politice, ar fi încercat nu doar divizarea PNL, ci și a AUR. În aceeași linie, Simion a susținut că Veștea și Tomac ar fi încercat „să spargă” PNL și, ulterior, AUR, afirmând că Murad ar fi informat partidul despre ce i s-ar fi propus. Poziția AUR: fără miniștri, fără sprijin pentru guvern Simion a mai spus că a participat la întâlniri la Palatul Cotroceni, atât oficiale, cât și informale, în cadrul consultărilor cu partidele. În același timp, el a exclus susținerea unui guvern în care AUR nu are miniștri și „funcții importante în stat”, argumentând că, în lipsa implicării în luarea deciziilor, partidul nu poate face parte dintr-o coaliție de guvernare. [...]
Traian Băsescu avertizează că soluțiile politice „în afara Constituției” pot destabiliza funcționarea statului , pe fondul crizei declanșate de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit news.ro . Fostul președinte a spus, miercuri seară, la B1 TV, că „nivelul” liderilor politici actuali îi face să „orbecăie în decizii” și să creadă că pot impune „decizii care nu sunt constituționale”, descriind situația drept „un moment de criză majoră”. „Oamenii ăştia, politicienii, căutând soluţii în afara Constituţiei, riscă să prăbuşească statul, riscă să facă din România un stat fără reguli.” Ținta criticilor: PSD și PNL Băsescu a acuzat atât PSD, cât și PNL că tratează situația prin „ambiții personale” și „orgolii”, susținând că, într-un context de „multe crize simultane suprapuse”, lipsa unei soluții politice arată incapacitatea de a pune interesul public înaintea intereselor de partid. „Nu mai eşti un politician care serveşte ţara, eşti un politician care… aproape că-şi trădează ţara pentru nişte interese mărunte, orgolii.” Context: moțiunea PSD–AUR și blocajul politic În același cadru, publicația notează că criza politică generată de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan este departe de a fi rezolvată , fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau un calendar al deblocării. [...]
