Știri
Știri din categoria Politică
USR condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de reprezentare politică, în contextul în care, potrivit news.ro, președintele partidului, Dominic Fritz, spune că „planul” ar fi ca, dacă guvernul propus de Eugen Tomac nu trece, a doua nominalizare să fie tot un tehnocrat.
Fritz a fost întrebat dacă Eugen Tomac le-a transmis că, în cazul în care nu obține susținerea USR, președintele Nicușor Dan ar urma să vină cu o a doua propunere la următoarea rundă de consultări. Liderul USR a răspuns că aceasta este înțelegerea lui privind scenariul de rezervă.
„Așa am înțeles, că asta este planul, dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere ar fi tot un tehnocrat. Așa am înțeles eu, cel puțin.”
În același context, Dominic Fritz a reiterat poziția USR privind condițiile în care ar susține un guvern: partidul vrea să fie „reprezentat politic” în Executiv, nu doar să ofere voturi în Parlament.
„Noi, așa cum am mai spus, credem că un guvern care merită susținerea noastră este un guvern, bineînțeles, în care suntem reprezentați politic.”
Fritz a mai spus că USR va rămâne consecvent deciziilor și valorilor sale, dar a adăugat că „realitatea” politică se poate schimba. În prezent, el afirmă că există „această majoritate PSD-AUR” și că USR nu ar putea susține un guvern care ar funcționa ca „paravan” pentru ca PSD „să continue să pună frâne la reformele necesare”.
Liderul USR a declarat că partidul nu se teme de alegeri anticipate, dacă nu se găsește o soluție de majoritate, și a punctat că USR, PNL și UDMR „nu au o majoritate”.
Întrebat dacă își dorește un guvern PSD, Fritz a răspuns că nu consideră „sănătos” un astfel de guvern pentru România și a ridicat întrebarea „ce este un guvern tehnocrat”.
Pe tema relației cu președintele Nicușor Dan, Fritz a spus că îi leagă o istorie comună de „luptă pentru aceleași valori” și că are încredere că relația va rămâne, chiar dacă pot ajunge la concluzii politice diferite.
Recomandate
Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern , iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews . Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor. Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate . În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament. Miza: votul de învestitură și pragul de 233 de voturi Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament. „Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.” Cine ar putea trece și de ce, în logica lui Băsescu În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori. „Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.” În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național. Cui ar folosi amânarea unei noi nominalizări Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale. În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate. [...]
Declarațiile lui George Simion despre „întâlniri informale” cu președintele Nicușor Dan ridică o problemă de transparență în negocierile pentru formarea guvernului , în condițiile în care liderul AUR spune că nu va face public subiectul discuțiilor, potrivit Euronews . Simion a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Gândul , unde a susținut că, în perioada discuțiilor despre formarea guvernului, a avut atât consultări „formale”, cât și „informale” la Palatul Cotroceni și că a vorbit inclusiv cu șeful statului. Ce spune Simion despre discuțiile cu Nicușor Dan Întrebat ce a discutat cu președintele, liderul AUR a refuzat să ofere detalii publice. El a afirmat că a comunicat conținutul acestor discuții unor persoane pe care le consideră „relevante”, menționându-i pe Călin Georgescu, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, precum și „colegilor” săi. În același interviu, Simion a indicat că a discutat „cu toată lumea”, enumerându-i pe Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Miza: consultări „informale” fără conținut public Din relatarea prezentată, elementul central rămâne faptul că liderul unui partid parlamentar afirmă că a participat la discuții informale în contextul formării guvernului, dar exclude explicit publicarea conținutului lor. În lipsa detaliilor, nu pot fi evaluate temele, solicitările sau eventualele condiționări discutate în acea perioadă. Acuzații privind încercări de „rupere” a AUR și negarea unei oferte de guvernare Simion îi acuză pe Adrian Veștea și Eugen Tomac că ar fi încercat să „spargă” partidul, susținând că un deputat AUR, „domnul Murad”, ar fi fost convocat la Vila Lac după „desemnarea intempestivă” a lui Adrian Veștea, pentru o discuție despre cum ar putea vota o parte dintre parlamentarii AUR. Pe fond, Simion afirmă că AUR nu a primit o ofertă concretă de a intra la guvernare: „Nu.” [...]
Traian Băsescu contestă ideea că președintele poate bloca AUR de la guvernare , susținând că, dacă o majoritate parlamentară trece un cabinet la vot, șeful statului nu are temei să refuze învestirea doar pentru că în coaliție se află și AUR, potrivit HotNews . Fostul președinte a comentat, la Digi24 , dezvăluirile lui George Simion despre discuții și negocieri purtate cu partide care, public, cataloghează AUR drept formațiune extremistă. În opinia lui Băsescu, aceste episoade arată „un limbaj dublu” al liderilor politici și faptul că Simion „își bate joc” de ei, prin expunerea publică a contactelor. „Una spun poporului, că nu vor să audă de extremiști, și pe ascuns se duc cu scufița în mână și spun: «nenea Simion, te rugăm, dacă poți să ne ajuți puțin, să ne scoți la vopsea». Iar Simion își bate joc de ei, pur și simplu.” Miza instituțională: ce poate și ce nu poate face președintele Băsescu l-a criticat pe Nicușor Dan pentru că, la începutul crizei politice, ar fi evitat să cheme AUR la consultări, deși partidul are legitimitate electorală. El a susținut că președintele nu poate refuza desemnarea unui guvern din care face parte AUR dacă acel guvern obține votul de învestire în Parlament. „Președintele Nicușor Dan, când spune «nu voi semna niciun guvern care vine cu AUR», n-are niciun fel de atribuțiune.” Contextul: discuțiile invocate de Simion și confirmările ulterioare George Simion a declarat că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost chemat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, pentru a discuta sprijinul unei părți din parlamentarii AUR la învestirea guvernului Veștea. Simion a mai spus că a participat la întâlniri la Palatul Cotroceni, atât oficiale, cât și informale, argumentând că o formațiune parlamentară „trebuie să discute” cu celelalte partide. La rândul său, președintele PSD Sorin Grindeanu a recunoscut că s-a întâlnit de mai multe ori cu Simion sau cu alți reprezentanți AUR, dar a afirmat că nu știe nimic despre întâlnirea de la Vila Lac. Grindeanu a mai spus că au existat discuții despre posibilitatea ca funcția de președinte al Senatului să revină AUR, în schimbul susținerii pentru Veștea, însă negocierile nu ar fi avansat și, potrivit lui, nu au fost discuții despre funcții în alte instituții ale statului. [...]
România și India își pun pe agendă aprofundarea cooperării economice , pe fondul reluării dialogului politic la cel mai înalt nivel după două decenii, odată cu vizita de stat a președintei Indiei, Droupadi Murmu , la București, potrivit Agerpres . Droupadi Murmu a fost primită joi de președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni . Președinta Indiei se află într-o vizită de stat în România până sâmbătă, la invitația părții române. Convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat sunt orientate spre consolidarea Parteneriatului extins România–India, în perspectiva aniversării, în 2028, a 80 de ani de relații diplomatice bilaterale, conform Administrației Prezidențiale. Miza economică: forum bilateral cu mediul de afaceri Pe agenda vizitei figurează și un Forum economic bilateral, programat vineri și inaugurat de cei doi președinți. La eveniment ar urma să participe reprezentanți ai mediului de afaceri din România și India, precum și ai autorităților române. În același cadru, dialogul vizează și „aprofundarea cooperării economice bilaterale”, alături de dezvoltarea relațiilor interumane și de colaborarea în cercetare și inovare, potrivit Administrației Prezidențiale citate de Agerpres. Context diplomatic și pașii următori Administrația Prezidențială apreciază că vizita reprezintă un „moment de referință” în relația bilaterală, prin reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după un interval de două decenii. După convorbirile oficiale, cei doi președinți urmează să susțină declarații de presă comune, iar ulterior este programat un dineu de stat în onoarea președintei Indiei. În plan istoric, Agerpres amintește că cea mai recentă vizită a unui șef de stat român în India a avut loc în 2006, iar ultima vizită a unui președinte al Indiei în România a fost în 1994. [...]
România și India încearcă să repornească dialogul politic la vârf după 20 de ani , odată cu vizita de stat a președintei Indiei, Droupadi Murmu , primită joi seară la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan, potrivit HotNews . Ceremonia oficială de primire este programată la ora 17.00, la Cotroceni. Agenda include, pe lângă fotografia oficială, convorbiri tête-à-tête și discuții în format extins, urmate de declarații comune de presă și un dineu de stat. Miza politică: consolidarea „Parteneriatului Extins” România–India Convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat vizează consolidarea Parteneriatului Extins dintre România și Republica India, în contextul în care în 2028 se împlinesc 80 de ani de relații diplomatice bilaterale, conform Administrației Prezidențiale. Administrația Prezidențială descrie vizita drept „un moment de referință” în relația bilaterală, pentru că marchează reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după un interval de două decenii. Componenta economică: forum bilateral pe 24 iulie În marja vizitei oficiale, pe 24 iulie este programat un forum economic bilateral, care urmează să fie inaugurat de cei doi șefi de stat. La eveniment sunt anunțați reprezentanți ai mediului de afaceri din România și India, precum și ai autorităților române. Context: vizite rare la nivel de șef de stat Potrivit Administrației Prezidențiale, cea mai recentă vizită a unui șef de stat român în India a avut loc în 2006, iar ultima vizită a unui președinte al Indiei în România datează din 1994. Președinta Indiei se află în România în vizită de stat până sâmbătă, la invitația părții române. [...]
Întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu Ionel Arsene reaprinde tema impunității politice , după ce deputatul USR Cătălin Drulă a lansat un atac dur la adresa PSD, pe fondul fotografiilor apărute din Italia, potrivit HotNews . Drulă își leagă criticile de imaginile publicate cu întâlnirea dintre liderul PSD Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, fost lider PSD Neamț condamnat definitiv și dat în urmărire internațională. Într-un mesaj pe Facebook, el acuză „șmecheriile” PSD și îl atacă direct pe Sorin Grindeanu, despre care spune că ar inversa realitatea în declarațiile publice. „Șmecherie pe Lago di Garda (unde se vede Ciolacu cu fugarul Arsene), șmecherie pe jetul privat Nordis, șmecherie de aia Patek Philippe la încheietură de 100 mii de euro”, a scris Drulă, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook. Contextul: fotografii din Italia și un condamnat dat în urmărire Publicația arată că HotNews a publicat fotografii de la întâlnirea dintre Ciolacu și Arsene , surprinși la Villa Cortine Palace, un hotel de lux de pe malul Lacului Garda, în nordul Italiei. Potrivit articolului, cei doi ar fi petrecut câteva zile împreună cu familiile. Imaginile îi surprind la micul dejun, iar HotNews notează că o cameră la hotel ar costa minim 800 de euro pe noapte. În fotografii, Arsene apare cu barbă și ochelari mari de soare. De ce contează politic: acuzații de „instituții capturate” și dublu standard În mesajul său, Drulă susține că „golănia” ar fi ajuns „la cote paroxistice” în ieșirile lui Grindeanu și descrie o „lume răsturnată” în care, în opinia sa, PSD ar prezenta USR drept vinovat și pe sine drept reformator. El extinde atacul către funcționarea instituțiilor, invocând „instituții capturate” și acuzând Agenția Națională de Integritate (ANI) de „justiție selectivă”, în timp ce face referire și la șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savova. Situația lui Ionel Arsene: condamnat definitiv, extrădare respinsă de Italia Ionel Arsene figurează în continuare pe lista celor mai căutați români de pe site-ul Poliției Române, mai notează HotNews. El a fugit din țară înainte de condamnarea definitivă la 6 ani și 8 luni de închisoare. Italia a respins extrădarea lui Arsene, motivând că acesta suferă de „tulburare depresivă severă” și că ar exista un „risc foarte mare” de sinucidere dacă ar fi încarcerat într-un penitenciar din România. [...]
