Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic, pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro.
Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”.
În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic.
Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic.
În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro.
În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere.
Recomandate
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
PNL ridică miza confruntării cu PSD pe tema „reformei statului”, după ce vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a susținut, într-o postare pe Facebook, că Ilie Bolojan va ajunge „liderul opoziției” și va „înjumătăți” numărul de parlamentari ai PSD, potrivit News . Muraru afirmă că PSD „și-a găsit nașul” și că, în anii următori, social-democrații își vor consuma „programul de guvernare” plângându-se de „greaua moștenire” și atacându-l pe fostul premier Ilie Bolojan. În același mesaj, liberalul îi nominalizează pe Marian Neacșu și Sorin Grindeanu ca principali vectori ai acestor atacuri. Miza politică: opoziție construită pe „reforma statului” În argumentația sa, Muraru susține că PSD ar urmări să erodeze imaginea lui Bolojan și să acopere prin „zgomot” mediatic ceea ce numește „incompetența” guvernului. El mai spune că Bolojan ar rămâne „în prima linie” și și-ar asuma confruntarea cu „un sistem” care ar fi supraviețuit prin negocieri de funcții și protejarea privilegiilor. În postare este reprodus și un mesaj atribuit lui Bolojan despre colaborarea politică, în care acesta face o distincție între „oameni raționali” și „golani”, sugerând că doar cu primii se poate lucra. Ce urmează, potrivit declarațiilor din postare Muraru își construiește mesajul în jurul ideii că România ar avea nevoie, „în următorii ani”, de o opoziție care „să nu uite ce a promis”, „să nu negocieze principiile” și să fie pregătită să guverneze, indicând că Bolojan ar avea „ocazia” să construiască această alternativă. Afirmația privind „înjumătățirea” numărului de parlamentari ai PSD este o proiecție politică, fără un calendar sau un mecanism concret detaliat în material. [...]
USR acuză o „conducere din umbră” a noului Guvern, cu potențiale efecte asupra continuității reformelor , după ce președintele partidului, Dominic Fritz , a susținut la RFI că „premierul real este Sorin Grindeanu ”, iar autoritatea premierului Luca Niculescu „este mică din prima zi”, potrivit Mediafax . Fritz a explicat că USR a votat împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu, invocând felul în care au decurs discursurile din Parlament: în timp ce intervenția premierului ar fi fost acoperită de „o mare gălăgie în sală”, liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi venit ulterior „și a dat el de fapt linii”, inclusiv „teme” și „termene”, comportându-se „ca liderul acestui Guvern”, conform declarațiilor citate. Miza: cine controlează decizia și ce se întâmplă cu reformele În lectura liderului USR, configurația de putere din noul Executiv ar putea influența direct soarta reformelor începute de fostul Guvern Bolojan. Fritz a descris două direcții posibile: unele reforme nepopulare, contestate anterior de PSD, ar putea fi păstrate „tocmai pentru că nu sunt bani” și pentru că au fost motivate de „disciplină bugetară”; o altă categorie de reforme ar urma să fie „date înapoi” (rollback), în special cele care „ating direct interesele rețelelor mafiote în jurul PSD”, caz în care USR spune că va urmări atent deciziile noului cabinet. Schimb de replici cu Grindeanu și avertisment privind atacuri la adresa foștilor miniștri USR Fritz a reacționat și la o declarație a lui Sorin Grindeanu făcută marți în Parlament despre USR, în care liderul PSD a afirmat: „Ați venit la guvernare cu discursuri de reformă, independență. Plecați cu un lider condamnat și cu agenda publică plină de ură și istericale”. În răspunsul său, Fritz a spus că este „o aberație” ideea că ar fi condamnat și a susținut că „singurul condamnat” aflat „în Guvernul României și într-o funcție înaltă” ar fi „domnul Neacșu, noul ministru de Interne”. Totodată, liderul USR a afirmat că se așteaptă ca foștii miniștri USR să devină „o țintă masivă” a unei „campanii de dezinformare”, pe fondul unei presupuse agende de „răzbunare” pentru reformele promovate de USR. [...]
PSD își construiește o „ieșire” din guvernare prin mutarea vinei pentru austeritate și blocaje bugetare , într-o strategie care riscă să complice adoptarea rectificării și gestionarea proiectelor publice, potrivit unei analize publicate de G4Media . Discuția are loc în contextul pregătirii bugetului de către Guvernul condus de Luca Niculescu și al presiunilor din economie care afectează veniturile și cheltuielile statului. În emisiunea „Harta de Impact”, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) au descris drept problemă structurală felul în care sunt construite bugetele: venituri supraestimate și cheltuieli subevaluate. La aceasta se adaugă, potrivit discuției, șocuri care apasă direct pe buget, precum creșterea prețului carburanților și scăderea încasărilor din accize, cu efecte în lanț asupra costurilor din servicii publice (de la ambulanțe la pompieri). Concluzia este că o rectificare bugetară devine dificil de evitat. „Este evident de ce este nevoie de rectificare bugetară.” „Țapi ispășitori” și evaluarea la șase luni: mecanism de presiune și posibilă rampă de ieșire Unghiul politic al analizei este că PSD, condus de Sorin Grindeanu , ar anticipa dificultatea de a-și respecta promisiunile electorale într-un regim de austeritate și ar pregăti transferul responsabilității pentru nerealizări. În această logică, Ilie Bolojan este indicat ca țintă principală pentru narativul „grelei moșteniri”, iar evaluarea anunțată după șase luni de guvernare este prezentată ca instrument de presiune, dar și ca posibilă justificare pentru o retragere de la guvernare. „Evident, ceea ce face Sorin Grindeanu este un joc politic.” Analiza mai notează o tensiune internă în PSD: Grindeanu s-ar fi abținut la votul de intrare la guvernare, în timp ce „baronii locali” și organizațiile județene ar fi împins partidul spre revenirea la resursele guvernării, ceea ce ar indica o fragilitate a liderului în partid, în pofida poziției formale. Unde se vede miza bugetară: restanțe, PNRR și proiecte scoase din finanțare Dincolo de disputa politică, discuția punctează câteva zone cu impact operațional și bugetar: plăți restante către constructori , despre care Grindeanu ar fi vorbit după învestirea guvernului; în emisiune este menționată valoarea de 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei ), atribuită unui șef de companie din construcții care coordonează o federație din sector; proiecte din sănătate și transporturi care ar necesita finanțare, inclusiv șantiere de spitale; spitale care au ieșit din PNRR pentru că nu au putut fi finalizate la timp, ceea ce mută finanțarea către alte surse (buget național sau programe europene), cu presiune suplimentară într-un context în care, potrivit discuției, unele programe sunt deja „supracontractate”; riscul ca PNRR să devină, la rândul lui, un „țap ispășitor” dacă absorbția nu atinge țintele și dacă apar efecte asupra deficitului. În ansamblu, analiza descrie o tactică de „dublu rol”: PSD rămâne la putere, dar încearcă simultan să se poziționeze ca parte care avertizează și critică, pregătind o delimitare de costurile politice ale guvernării într-un moment în care bugetul și investițiile publice sunt sub presiune. [...]
AUR propune schimbarea regulilor de acces la mandatele parlamentare prin eliminarea pragului electoral alternativ , astfel încât partidele să intre la repartizarea mandatelor doar dacă ating 5% la nivel național, potrivit Mediafax . Inițiativa vizează modificarea condițiilor în care competitorii electorali pot participa la distribuirea mandatelor în Parlament. Proiectul legislativ este inițiat de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . În forma actuală, legea permite accesul la repartizarea mandatelor prin două căi: fie obținerea a cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național, fie obținerea a 20% din voturi în minimum patru circumscripții electorale. Propunerea AUR elimină a doua variantă și păstrează exclusiv pragul național de 5%. Ce se schimbă, concret, în mecanismul de prag Dacă proiectul ar fi adoptat, ar rămâne o singură condiție de intrare în repartizarea mandatelor: atingerea pragului electoral de 5% la nivel național . Ar dispărea opțiunea alternativă de calificare prin: 20% din voturi în cel puțin patru circumscripții electorale . Argumentul inițiatorului: criteriu unic de „reprezentativitate” În expunerea de motive, Petrișor Peiu susține că modificarea ar simplifica cadrul electoral și ar introduce un criteriu unitar, raportat la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național. Potrivit acestuia, mecanismul actual poate produce rezultate diferite pentru competitori cu procente naționale comparabile, în funcție de distribuția geografică a voturilor. Impact bugetar: fără cheltuieli suplimentare directe, potrivit expunerii de motive Proiectul nu propune majorarea pragului de 5%, ci doar eliminarea mecanismului alternativ. Totodată, inițiatorii afirmă în expunerea de motive că schimbarea nu introduce proceduri electorale noi și nu ar genera cheltuieli suplimentare directe pentru bugetul general consolidat. [...]
Ludovic Orban reia acuzațiile despre influența serviciilor în politică și cere, implicit, o reformă a controlului civil , după ce SRI i-a catalogat declarațiile drept „nefondate”, potrivit HotNews . Fostul premier a susținut, joi seară, la B1 TV, că „serviciile de informații sunt complet scăpate de sub controlul societății civile” și că în România funcționează „un sistem militarizat” pe care îl consideră necaracteristic democrațiilor europene. În aceeași intervenție, Orban a reluat ideea că președintele Nicușor Dan ar urmări sprijinul PSD pentru alegerile prezidențiale din 2030, iar această orientare ar fi fost recomandată de reprezentanți ai serviciilor secrete. Ce spune Orban despre lipsa probelor și „interferențe” în instituții Întrebat despre faptul că SRI i-a reproșat lipsa dovezilor, Orban a afirmat că, dacă ar fi avut probe directe, le-ar fi prezentat public, dar a invocat exemple și afirmații din spațiul public din anii trecuți. El a enumerat, între altele, discuțiile despre „ câmpul tactic ” din justiție și a susținut că serviciile ar fi avut interferențe în zone în care „nu ar avea ce să caute”, menționând partide politice, administrație, justiție, mediul privat, economia și presa. Totodată, Orban a folosit expresia „sugestii care vine din pădure”, explicând-o ca referire la zona SRI sau „din alte zone”, în contextul ideii că ar exista persoane „receptive” la astfel de influențe. „Planul” pentru 2030 și explicația apropierii Nicușor Dan–PSD Orban a reluat acuzația formulată anterior la TVR, potrivit căreia Nicușor Dan s-ar fi apropiat de PSD cu speranța obținerii susținerii pentru un nou mandat la Cotroceni în 2030, oferind la schimb guvernarea. În argumentația sa, fostul premier a spus că PSD nu l-ar fi sprijinit pe Nicușor Dan în turul doi și că, în unele județe, ar fi tras mai degrabă pentru George Simion. El a susținut că președintele nu ar avea de unde să aibă încredere că PSD își va respecta o eventuală înțelegere și că această încredere i-ar fi fost „recomandată” pe baza unor asigurări venite din zona serviciilor. Reacția SRI: acuzații „nefondate” și clarificări despre conducerea interimară SRI a reacționat într-un comunicat publicat pe Facebook după ora 22:30, în care a calificat afirmațiile lui Orban drept „nefondate” și a considerat „regretabilă și iresponsabilă” lansarea repetată a unor astfel de acuzații. Instituția a mai transmis că nu participă la „înțelegeri politice” și că își desfășoară activitatea în limitele Constituției și ale legii. În plus, SRI a respins afirmațiile privind o conducere interimară „pe șestache”, susținând că identitatea persoanei care asigură interimatul este publică și că legalitatea exercitării funcției este conformă cu legea. În context, HotNews amintește că Nicușor Dan l-a revocat pe Ludovic Orban din funcția de consilier prezidențial în noiembrie 2025, la o lună și jumătate de la numire. [...]
