Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor spune că măsurile fiscale „fără excepții” au avut miză bugetară, dar cer nuanțe potrivit news.ro. Liderul UDMR afirmă că Ilie Bolojan, ca prim-ministru, a urmărit ca măsurile guvernamentale să se aplice tuturor, fără excepții, pentru a evita „portițele” prin care „se strecoară și alții”, însă susține că „realitatea arată un pic altfel în România”.
Declarațiile au fost făcute marți seară, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsuri menite să aducă venituri suplimentare la buget. Kelemen Hunor a argumentat că, din perspectiva constrângerilor macro-bugetare, „nu aveai altă soluție”, invocând deficitul în creștere, datoria publică în creștere și împrumuturile „foarte scumpe”.
Mesajul central al președintelui UDMR este că principiul aplicării uniforme a măsurilor este „corect”, dar că, în practică, guvernarea are nevoie de „nuanțe” atunci când implementează decizii cu impact bugetar și social. În lectura sa, presiunea pe finanțele publice reduce opțiunile, iar costul ridicat al împrumuturilor îngustează și mai mult marja de decizie.
„Principiul era corect, dar realitatea arată un pic altfel în România.”
Kelemen Hunor a mai spus că, în opinia sa, guvernarea alături de PSD ar fi trebuit continuată până la „rocada” stabilită prin protocolul coaliției. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete sunt vizate sau ce excepții ar fi fost discutate.
Recomandate
Fără un guvern învestit până la final de iunie, România riscă să piardă bani din PNRR , avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor , după prima rundă de consultări de la Cotroceni , potrivit Digi24 . În lipsa unei majorități, adoptarea legilor necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) devine dificilă, iar timpul rămas până la termenul invocat este scurt. Kelemen Hunor a spus, la „Jurnalul de Seară”, că nu vede „în acest moment” o soluție pentru formarea unui guvern care să reziste până la alegerile din 2028, după ce negocierile inițiale nu au produs un rezultat. El a explicat că, având în vedere pozițiile partidelor, era de așteptat ca prima rundă de consultări oficiale cu președintele Nicușor Dan să fie fără rezultat. În acest context, liderul UDMR a cerut ca parlamentarii care au demis Guvernul Bolojan să încerce acum să construiască o majoritate, chiar și cu riscul ca o primă formulă să nu treacă de votul Parlamentului. În viziunea sa, o eventuală respingere ar putea deschide „o nouă etapă” de negocieri și ar putea schimba perspectiva actorilor politici. Miza de calendar: jaloanele PNRR și legislația aferentă Kelemen Hunor a legat explicit blocajul politic de capacitatea statului de a adopta rapid acte normative, inclusiv prin ordonanțe de urgență, și de a le trece prin Parlament. El a susținut că până la sfârșitul lunii iunie „ar trebui să avem legile adoptate” pentru a îndeplini cât mai multe jaloane din PNRR, „ca să nu pierdem bani”. În lipsa unei majorități, a argumentat el, nu contează cine inițiază proiectele (Guvernul sau parlamentari din diverse partide), pentru că fără o înțelegere politică acestea nu pot fi adoptate. Ce urmează, potrivit liderului UDMR Din declarațiile citate de Digi24, scenariul imediat rămâne unul de negocieri succesive, „din etapă în etapă”, cu presiune pe formarea rapidă a unui guvern funcțional și a unei majorități parlamentare care să poată vota pachetul legislativ necesar pentru angajamentele din PNRR. [...]
UDMR anticipează o tranziție guvernamentală „din etapă în etapă”, fără o majoritate stabilă până în 2028 , pe fondul impasului politic creat după moțiunea de cenzură și căderea Guvernului, potrivit news.ro . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus marți seară că nu se aștepta ca prima rundă de consultări de la Palatul Cotroceni să ducă la conturarea unei soluții pentru o majoritate parlamentară și pentru funcția de premier, invocând pozițiile publice deja exprimate de partide. În evaluarea sa, „în acest moment nu există o soluție cu care să poți să mergi în Parlament”. De ce contează: risc de instabilitate și guvernare pe termen scurt Kelemen Hunor s-a declarat sceptic că viitorul Executiv va putea rămâne la Palatul Victoria până la alegerile legislative din 2028. El a indicat că, deși ar fi preferabilă o formulă de guvernare pentru „doi ani și jumătate”, consideră că nu va fi posibil și că procesul va trebui gestionat incremental. „Ar fi bine să avem o soluție pentru doi ani și jumătate, până la alegerile din 2028, dar mi se pare că nu va fi posibil așa ceva, trebuie să mergem din etapă în etapă.” Ce soluții vede UDMR: „flexibilizarea” pozițiilor și scenariul unui guvern minoritar Liderul UDMR consideră că partidele trebuie să își „flexibilizeze pozițiile” și anticipează că abordările se pot schimba după ce o primă propunere de prim-ministru nu va trece de votul Parlamentului. În acest context, el a menționat posibilitatea ca un partid pro-european rămas în opoziție să susțină un guvern minoritar. Kelemen Hunor a mai afirmat că „responsabilizarea liderilor politici și partidelor politice este o doleanță absolut legitimă” și a adăugat că se aștepta la blocajul actual încă dinaintea moțiunii de cenzură. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD ridică miza negocierilor pentru premier , după ce prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a catalogat drept „lipsă de decență, lipsă de respect, infantilism” afirmațiile liderului PSD Sorin Grindeanu despre Ilie Bolojan, potrivit news.ro . Ciucu a spus că eticheta de „zombie politic” pusă de Grindeanu lui Bolojan este contrazisă de nivelul de încredere publică de care acesta s-ar bucura „conform cercetărilor sociologice”. În intervenția de luni seară la Digi 24, liderul PNL a susținut că „zombie politic” ar fi, în schimb, un politician cu încredere „sub 10%” și a adăugat că, în opinia sa, Bolojan „are un viitor politic foarte bun în față”. Ruptura de PSD, prezentată ca premisă pentru relansarea PNL În același context, Ciucu a afirmat că alegătorii le cer liberalilor să încheie colaborarea cu PSD și a prezentat separarea de social-democrați drept condiție pentru relansarea partidului. El a invocat trei argumente principale: PSD „a fugit de răspundere” și nu și-ar fi asumat eșecul guvernării Ciucă–Ciolacu, în timp ce PNL spune că și-a asumat partea de vină; liberalii ar încerca, „prin Ilie Bolojan și guvernul său”, să corecteze ce au greșit, în timp ce PSD „nu a susținut guvernarea”; coaliția mare PNL–PSD (menționată de Ciucu ca având 60%) ar fi lăsat spațiu de manifestare pentru partide precum AUR. Ciucu a mai spus că o separare „pe termen lung și foarte lung” de PSD ar face bine democrației, pentru că PNL ar urmări să se întărească în opoziție, să se reformeze și să crească „o nouă generație de politicieni”. Ce a spus Grindeanu despre Bolojan și negocieri Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat luni, după consultările cu președintele Nicușor Dan pentru desemnarea premierului, că PSD nu mai dorește un guvern condus de Ilie Bolojan. El a susținut că „toate lucrurile sunt blocate din cauza unui singur om” și l-a descris pe Bolojan drept „un fel de zombie politic” care „se plimbă și se agață de această funcție”. Totuși, Grindeanu a nuanțat poziția, afirmând: „Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”. [...]
PSD ia în calcul un Guvern minoritar și încearcă să strângă 233 de voturi pentru învestire , inclusiv prin atragerea UDMR și a unor parlamentari neafiliați, într-un context în care președintele Nicușor Dan spune că va face nominalizarea de premier doar când există o majoritate sigură, potrivit Euronews . Surse politice citate de publicație susțin că social-democrații ar vrea să formeze singuri următorul Executiv, dar au nevoie de o majoritate parlamentară la votul de învestire. „Ultimele calcule” ar indica posibilitatea obținerii a 233 de voturi chiar și fără sprijinul PNL, USR, AUR și S.O.S România, iar Sorin Grindeanu ar avea „două variante pe masă”. Miza: majoritatea de 233 și rolul UDMR Scenariile discutate în PSD ar fi: Guvern minoritar PSD , susținut la învestire de o majoritate adunată punctual; Guvern minoritar PSD–UDMR , cu participarea UDMR la guvernare. Un element de condiționare ține de UDMR: formațiunea nu ar intra la guvernare dacă majoritatea ar include și voturi de la S.O.S România. În acest context, surse din PSD afirmă că majoritatea ar urma să fie construită fără PNL, USR, AUR și S.O.S România, ceea ce ar deschide posibilitatea ca UDMR să intre „și cu miniștri”, nu doar cu funcții de rang secund (secretari de stat și prefecți). În paralel, surse din rândul neafiliaților afirmă că „întotdeauna vor mai veni și alte voturi”, iar la votul secret cu bile pentru învestire PSD și neafiliații s-ar aștepta ca unii liberali să voteze în favoarea noului Guvern. Blocaj politic și condițiile președintelui După consultările de luni , Nicușor Dan a pus pe pauză discuțiile cu partidele, notează publicația, iar ideea unui premier independent nu ar avea susținere în acest moment. Președintele ar fi încercat să promoveze această variantă, însă „nimeni nu e de acord acum”, conform sursei. Totodată, Nicușor Dan a transmis, printr-un comunicat de presă, că își dorește să facă nominalizarea de premier doar după ce este sigur că există cel puțin 233 de voturi pentru învestire. Publicația mai arată că președintele nu ia în calcul „sub nicio formă” o majoritate cu AUR. Ce urmează: o nouă rundă de consultări A doua rundă de consultări ar urma să aibă loc fie la finalul acestei săptămâni, fie săptămâna viitoare, când PSD ar putea prezenta varianta sa de majoritate. În același timp, potrivit sursei, PSD ar urmări și o repoziționare rapidă în instituții dacă preia puterea, inclusiv prin îndepărtarea cât mai rapidă a liberalilor din funcții, pentru a crește presiunea internă în PNL și pentru a împinge partidul în opoziție alături de AUR și USR. [...]
La un an de mandat, agenda de reformă a lui Nicușor Dan rămâne în mare parte la nivel de consultări , fără modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate de Președinție, în timp ce unele promisiuni-cheie din campanie au devenit puncte de vulnerabilitate politică, potrivit Mediafax . Nicușor Dan a împlinit un an la Palatul Cotroceni după victoria din 2025, obținută într-un context de polarizare și prezență ridicată la vot. În turul al doilea, desfășurat pe 18 mai 2025, el a obținut 6.168.642 de voturi (53,6%), față de 46,4% pentru George Simion, cu o diferență de aproximativ 830.000 de voturi. În primul tur (4 mai 2025), Simion a avut aproximativ 41%, iar Dan 20,99% (aprox. 1,98 milioane de voturi). Ce s-a văzut în primul an: poziționare externă, mai puțin pe reforme interne În mandat, președintele a participat la reuniuni ale Consiliului European și la summituri NATO, menținând pozițiile oficiale ale României privind sprijinul pentru Ucraina și cooperarea cu partenerii occidentali. Pe plan intern, el a susținut public reducerea influenței politice în instituțiile publice și a criticat numirile politice în companii de stat și autorități publice. Totuși, în primul an nu au fost adoptate modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate direct de Președinție, notează publicația. Promisiuni și obiective: ce a rămas nefinalizat În campanie, Nicușor Dan și-a construit mesajul „România Onestă”, cu accent pe reformă administrativă, combaterea corupției și menținerea orientării pro-UE și pro-NATO. Lista de obiective prezentată public a inclus, între altele: reforma administrației publice și depolitizarea instituțiilor; susținerea independenței justiției; reducerea cheltuielilor în sectorul public; digitalizarea serviciilor administrative și creșterea transparenței; sprijin pentru investiții în educație și sănătate. Mediafax arată că proiectele privind restructurarea aparatului administrativ și depolitizarea instituțiilor nu au fost implementate la scară largă. Au fost discutate inițiative precum reorganizarea unor instituții, criterii de profesionalizare pentru companiile de stat, digitalizare administrativă și transparența cheltuielilor publice, însă o parte au rămas în faza de consultare sau negociere politică. În paralel, au continuat dezbaterile privind inflația, deficitul bugetar și nivelul cheltuielilor publice, iar sondajele din primul an au indicat fluctuații ale încrederii în președinte, pe fondul disputelor politice și al evoluțiilor economice. Puncte sensibile politic: premierul și TVA Materialul menționează două teme care au alimentat criticile din partea susținătorilor: Nicușor Dan a spus în campanie că îl va propune pe Ilie Bolojan premier, lucru pe care l-a făcut, însă i se reproșează ulterior că nu îl mai susține pe premier. O altă critică majoră vizează promisiunea că TVA nu va fi majorată în mandatul său, în condițiile în care, potrivit Mediafax, TVA a fost majorată imediat după învestirea Guvernului Ilie Bolojan. Per ansamblu, concluzia articolului este că o parte dintre obiectivele din campanie au fost transpuse în măsuri administrative și poziții publice, în timp ce alte proiecte de reformă au rămas în negociere sau consultare politică. [...]
PSD ridică presiunea pe PNL să elibereze posturile politice din administrație , într-un moment în care negocierile pentru o nouă formulă de guvernare se suprapun peste o bătălie pentru controlul funcțiilor numite pe criterii politice, potrivit G4Media . Liderul PSD, Sorin Grindeanu , acuză PNL de „ipocrizie” pentru că vorbește despre trecerea în opoziție, dar nu ar fi demisionat din funcțiile ocupate în aparatul de stat. Grindeanu a indicat explicit zona posturilor împărțite politic – secretari și subsecretari de stat, prefecți și subprefecți, șefi de agenții și instituții deconcentrate – susținând că, spre deosebire de liberali, „ai noștri și-au dat demisia a doua zi” după anunțul retragerii PSD din coaliție. Declarațiile au fost făcute luni seara, într-o emisiune la România TV. Miza: cine controlează administrația în timpul crizei politice Atacul pe tema demisiilor nu este doar o dispută de imagine: păstrarea sau eliberarea acestor poziții influențează funcționarea curentă a administrației și capacitatea unui viitor guvern de a-și instala rapid echipa în teritoriu și în aparatul central. În practică, astfel de posturi au rol în coordonarea instituțiilor și în implementarea deciziilor guvernamentale, inclusiv în relația cu autoritățile locale. „Exclus” ca Bolojan să rămână până în toamnă Întrebat când ar putea fi deblocată criza, Grindeanu a sugerat că situația s-ar simplifica dacă premierul Ilie Bolojan ar pleca din funcție, pe care a descris-o drept una „cu preaviz”. El a afirmat că, „din punctul meu de vedere, și constituțional, are zilele numărate la Palatul Victoria” și a reluat ideea că Bolojan ar încerca să rămână pentru a-și susține un plan de candidatură la președinție. În același context, liderul PSD a spus că deznodământul depinde „mult” și de președintele Nicușor Dan și a adăugat că este „exclus” ca Bolojan să rămână în funcție până în toamnă. Ce opțiuni de guvernare invocă PSD Grindeanu a evitat să indice o soluție clară de guvernare, deși PSD a inițiat – „cu ajutorul AUR”, potrivit sursei – moțiunea pentru demiterea guvernului Bolojan. El a menționat totuși câteva piste: varianta unui guvern minoritar, despre care a spus că nu ar fi „cea mai bună opțiune” pentru PSD; ideea unui „guvern stabil” care „să poată să guverneze”; disponibilitatea PSD pentru o soluție care să includă PNL, dar „să nu-l includă pe Bolojan”. Grindeanu a mai afirmat că PSD le-a transmis, la discuțiile cu președintele Nicușor Dan, că ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru susținerea unui guvern, însă aceasta „nu se înscrie” nici în preferințele președintelui, nici în cele ale PSD. În sprijinul ideii că poate coagula voturi, el a invocat un total de 281 de voturi pentru schimbarea lui Bolojan. [...]
