Știri
Știri din categoria Politică
Sebastian Ghiță revine public după 7 ani și contestă acuzațiile de legături cu Rusia, într-o postare pe Facebook apărută pe fondul unei investigații care îl menționează în comunicări atribuite unor actori din zona propagandei Kremlinului, potrivit G4Media. Miza politică a reacției este repoziționarea sa în dezbaterea despre influența rusă și despre orientarea externă a României, într-un moment în care astfel de acuzații pot avea efecte directe asupra credibilității actorilor media și politici.
Ghiță, patronul România TV, a publicat marți o postare pe contul său de Facebook, unde nu mai postase din martie 2019, ca reacție la „dezvăluirile privind discuțiile din laboratoarele Rusiei” în care apare numele lui, notează publicația.
Potrivit G4Media, portalul FIP.am (Fact Investigation Platform) din Armenia a publicat la 16 mai o investigație bazată pe comunicări între administrația prezidențială din Rusia și agenți ruși implicați în operațiuni de propagandă și manipulare în Europa.
Într-o comunicare din 24 aprilie 2025, între un agent rus identificat prin numele codat „Edward Bernays” și Sofia Zaharova, șefă de departament în cadrul Administrației Prezidențiale de la Kremlin, ar apărea menționat numele lui Sebastian Ghiță, sub titlul „Idei privind colaborarea cu Sebastian Ghiță”, cu două propuneri, conform aceleiași surse.
În postarea citată de G4Media, Sebastian Ghiță respinge acuzațiile privind legături cu Vladimir Putin și Kremlinul și atacă „presa Sorosistă”, folosind în mod repetat această etichetă. Totodată, el introduce mai multe afirmații cu caracter politic, inclusiv despre președintele României, despre Nicușor Dan, Maia Sandu, posibilitatea unei candidaturi a Laurei Codruța Kovesi și despre rolul SUA în raport cu Rusia la Marea Neagră.
Publicația redă integral lista de puncte din postare, inclusiv afirmația că România ar trebui să „pășească spre revoluția Artificial Intelligence împreună cu marile companii din SUA” și că „locul României este alături de SUA”.
G4Media reamintește că Sebastian Ghiță, fondatorul RTV, a fugit în Serbia cu o zi înainte de a fi inculpat într-un dosar DNA, iar autoritățile judiciare din Serbia au refuzat extrădarea lui în România. Publicația mai notează că, într-o înregistrare difuzată de RTV după fuga sa, Ghiță a prezentat două nume despre care susținea că sunt agenți CIA.
În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale autorităților române sau ale altor instituții la postarea lui Ghiță ori la investigația portalului din Armenia.
Recomandate
Turcia își consolidează rolul de „furnizor de securitate” în regiune, iar pentru România asta înseamnă un partener-cheie la Marea Neagră într-un moment în care SUA își pot reduce implicarea în securitatea Europei, iar europenii sunt împinși să cheltuiască mai mult pentru apărare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui interviu cu profesorul Hüseyin Bağcı, co-fondator al Ankara Global Advisory Group. În această arhitectură de securitate în schimbare, Ankara își joacă simultan mai multe cărți: rămâne aliat NATO, negociază cu Uniunea Europeană, menține canale deschise cu Rusia și își folosește tot mai mult industria de apărare ca instrument de influență. Pentru București, miza este practică: accesul și echilibrul de putere la Marea Neagră, cooperarea în cadrul NATO și proiecte comune precum deminarea. De ce contează pentru România: Marea Neagră și „cheile” strâmtorilor Bağcı susține că, „pentru prima dată din 1774”, Marea Neagră „nu mai este un lac rusesc”, în condițiile în care Turcia controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele prin Convenția de la Montreux (1936). În logica sa, acest control oferă Ankarei un avantaj strategic direct asupra accesului naval în Marea Neagră. În același context, jurnalista Cristina Cileacu ridică problema redeschiderii strâmtorilor pentru navele de război rusești după încheierea războiului, iar Bağcı descrie rolul Turciei drept unul de „control al ușii” de intrare/ieșire, cu efect asupra echilibrului regional. „Zero probleme” cu România și spațiu de cooperare în NATO În interviu, Bağcı afirmă că România este „una dintre puținele țări” cu care Turcia are „zero probleme” și leagă această relație de apartenența României la NATO. În opinia sa, cadrul aliat creează „mai multe oportunități de cooperare decât oricând”, inclusiv pe dimensiunea de securitate regională. Discuția revine și la cooperarea dintre România, Turcia și Bulgaria privind deminarea Mării Negre , văzută ca parte a vecinătății NATO în raport cu Rusia. Turcia între Occident și Rusia: avantaj geopolitic și geoeconomic Bağcı descrie politica externă a Turciei ca un „echilibru al puterii”, cu ambiția de a-și construi imaginea unei țări „furnizoare de securitate”. El punctează că Turcia: face parte din NATO și negociază cu Uniunea Europeană; nu recunoaște anexarea Crimeei și nu acceptă intervenția Rusiei în Ucraina; nu aplică sancțiunile economice împotriva Rusiei, tocmai pentru că nu este stat membru UE, ceea ce numește un avantaj „geopolitic și geoeconomic”. Totodată, Bağcı afirmă că Turcia vinde drone Ucrainei și că industria sa de apărare a devenit un atu, inclusiv prin livrări de drone, muniție și alte tipuri de armament către țări baltice și din Europa Centrală și de Est. Presiunea pe bugetele europene: de la 2% la 5% pentru apărare În discuția despre „NATO 3.0”, Bağcı avansează ideea că statele europene ar urma să își crească cheltuielile de apărare „de la 2% la 5% în următorii ani” și menționează „peste un trilion de dolari pentru următorii doi ani”, în contextul în care Europa își asumă mai mult din povara securității, iar SUA ar reduce treptat prezența. În lectura sa, consecința economică este directă: „buzunarele țărilor europene vor fi mai goale”, pe măsură ce finanțarea apărării crește. Ce urmează: mai multă securitate regională, dar și mai multă presiune financiară Interviul conturează o dublă tendință: pe de o parte, întărirea rolului Turciei în Marea Neagră și în arhitectura europeană de securitate; pe de altă parte, o perioadă în care statele europene, inclusiv cele de pe flancul estic, vor fi împinse să aloce mai multe resurse pentru apărare. În acest tablou, relația București–Ankara apare ca un canal de cooperare cu relevanță operațională la Marea Neagră și în cadrul NATO, fără ca materialul să detalieze pași concreți suplimentari dincolo de proiectele deja menționate. [...]
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
PSD avertizează că blocajul politic poate tăia accesul României la fondurile SAFE , susținând că, fără un guvern învestit cu puteri depline, nu poate fi inițiat cadrul legal necesar pentru aprobarea acordului de împrumut, potrivit Antena 3 . Social-democrații cer celorlalte partide parlamentare „deblocarea de urgență” a negocierilor pentru formarea noului Executiv și afirmă că România riscă să piardă accesul la fondurile europene din instrumentul Security Action for Europe (SAFE) , invocând imposibilitatea de a parcurge pașii legislativi în actualul context. De ce spune PSD că nu se poate avansa fără un guvern cu puteri depline PSD susține că, potrivit OUG 64/2007 privind datoria publică, inițierea proiectului de lege pentru aprobarea Acordului de Împrumut SAFE este „competența exclusivă” a Guvernului României. În această logică, parlamentarii sau grupurile parlamentare nu ar avea dreptul și competența de a iniția un astfel de proiect, iar actul normativ ar putea fi elaborat doar de Ministerul Finanțelor Publice. În același mesaj, PSD afirmă că, în condițiile în care Guvernul este demis, acesta „nu are dreptul de a iniția niciun proiect de lege”, ceea ce ar bloca aprobarea cadrului legal necesar accesării banilor. Presiune pe partidele „pro-europene” și miza SAFE PSD afirmă că „singura cale” pentru accesarea fondurilor SAFE este învestirea rapidă a unui guvern cu puteri depline, care să inițieze actul normativ. Partidul cere partidelor parlamentare, „și mai ales celor care se declară pro-europene”, să renunțe la „orgolii” și să intre în negocieri pentru formarea urgentă a noului guvern. În mesaj, PSD califică menținerea blocajului politic drept o „abordare anti-națională” și o „amenințare deosebit de gravă” la adresa securității României, în contextul în care instrumentul SAFE este prezentat ca relevant pentru consolidarea capacității de apărare. Ce urmează în negocierile politice Antena 3 relatează, citând surse, că președintele Nicușor Dan i-a chemat luni la discuții la Cotroceni pe liderii Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz, într-o nouă încercare de deblocare a crizei politice. Totodată, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, „în principiu”, este de acord cu un „guvern de armistițiu”, dar că PSD nu susține un executiv condus de Siegfried Mureșan, despre care a spus că „este un Bolojan mai mic”. Grindeanu a mai afirmat că USR „ar trebui să meargă în opoziție”. [...]
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
AUR cere declanșarea alegerilor anticipate ca ieșire din criza politică , susținând că orice formulă de guvernare negociată în actualul Parlament ar amâna doar problemele fără să refacă „echilibrul” dintre opțiunile alegătorilor și reprezentarea instituțională, potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a scris vineri pe Facebook că partidul vrea alegeri anticipate „nu pentru că AUR este cel mai bine plasat în sondaje, sau nu doar pentru asta”, ci pentru că ar fi „singura soluție” de „reechilibrare” a României. În mesaj, el afirmă că, indiferent ce guvern „se va încropi”, acesta nu ar face decât să mute criza „de pe azi pe mâine”. Negocieri „cu orice partid”, inclusiv cu implicarea Cotroceniului Dungaciu susține că AUR este dispus să înceapă „de mâine” negocieri pentru alegeri anticipate cu orice partid. În același timp, el spune că, pentru accelerarea procesului, ar fi utilă participarea la discuții și a reprezentanților Administrației Prezidențiale de la Palatul Cotroceni . Respinge acuzațiile de înțelegeri și descrie o „bătălie reală” în politică Liderul AUR afirmă că formațiunea a fost acuzată, pe rând, că ar avea o înțelegere cu Guvernul pentru a-l menține în funcție, dar și că ar avea o înțelegere pentru declanșarea anticipatelor, respingând aceste acuzații ca incoerente. În argumentația sa, Dungaciu susține că „marea problemă” este o clasă politică aflată „spre sfârșit” care „nu vrea să iasă din scenă”, pe fondul unor tensiuni atât între partide, cât și între partide și Palatul Cotroceni. Ce înseamnă politic mesajul AUR Din declarațiile citate de Agerpres , AUR își fixează anticipatele ca obiectiv central de ieșire din actuala criză, prezentându-le drept singura opțiune „reală” și anunțând disponibilitatea de a negocia transversal. Materialul nu oferă detalii despre un calendar, pași procedurali sau sprijin parlamentar concret pentru declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Guvernul Peter Magyar accelerează schimbările pentru a debloca 16 mld. euro din UE , dar ritmul și pachetul de amendamente constituționale deschid un nou front de dispută internă, cu acuzații că ar repeta metodele de concentrare a puterii pe care le impută regimului Viktor Orban, potrivit HotNews . La două luni de la depunerea jurământului (9 mai), premierul conservator pro-UE a impus parlamentului un ritm „frenetic” de lucru, în cadrul „Operațiunii Focul Purificator”, prezentată ca o „schimbare de regim” după victoria zdrobitoare a partidului său, Tisza, care are o majoritate de peste două treimi. Miza: fondurile europene înghețate și relansarea economiei Un obiectiv central al noii puteri este dezghețarea fondurilor UE de aproximativ 16 miliarde de euro, blocate pe fondul disputelor dintre guvernele Orban și Comisia Europeană privind independența justiției, presa și drepturile comunității LGBT. În material se arată că Ungaria are nevoie de acești bani pentru a-și relansa economia, descrisă ca stagnând. În acest context, executivul a promovat: un proiect de lege anticorupție; un proiect pentru desființarea Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), organism creat de Orban pentru investigarea presupuselor ingerințe și a finanțărilor externe ale ONG-urilor, a cărui închidere a fost cerută de Comisia Europeană. Presiune pe mass-media publică și efecte în piața media Peter Magyar a lansat și un atac direct asupra mass-mediei publice, acuzată de partizanat în favoarea Fidesz. Marți, principalul canal de televiziune și radioul și-au retras emisiunile de știri, până la constituirea unor noi structuri editoriale. Zsuzsanna Vegh, analistă la German Marshall Fund, apreciază că: „Este în mod clar sfârșitul politicii lui Orban, bazată pe intimidare și propagandă”. În paralel, articolul notează declinul „imperiului media pro-Orban”: mai multe instituții private de presă deținute de oameni de afaceri apropiați Fidesz și-au încetat activitatea ori au făcut concedieri, pe fondul pierderii veniturilor din publicitatea de stat. Gabor Polyak (Mertek Media Monitor) leagă fenomenul de slăbirea lui Orban și de reticența „oligarhilor” de a reinvesti câștigurile obținute din contracte publice. Controversa: revizuirea Constituției și acuzații de „regim autocratic” „Operațiunea Focul Purificator” include revizuirea Constituției, justificată de Magyar prin nevoia de a preveni o nouă concentrare a puterii. Înaintea revizuirii, care ar urma să fie precedată de o consultare publică, parlamentul este chemat să voteze un amendament în 12 puncte, ce include și demiterea președintelui Tamas Sulyok, ales de legislativul anterior dominat de Fidesz. Fidesz acuză o tentativă de construire a unui „regim autocratic”. În același timp, experți juridici și ONG-uri, inclusiv Amnesty International, critică procedura folosită, considerând-o „inacceptabilă”. Politologul Gabor Torok avertizează că amendamentele constituționale repetate creează un precedent periculos, în timp ce Marta Pardavi (Comitetul Helsinki Ungaria) susține că unele schimbări sunt urgente, dar contestă graba pentru altele, precum limitarea mandatului de parlamentar la maximum 12 ani sau trei mandate, măsură care ar bloca o parte dintre deputații Fidesz să mai candideze în 2030. Continuități față de Orban: migrație și legislația anti-LGBT Deși agenda este prezentată ca o ruptură de epoca Orban, materialul indică și zone de continuitate: Magyar se opune politicii UE privind migrația și nu s-a grăbit să restituie comunității LGBT drepturile retrase anterior. Pride a avut loc în iunie la Budapesta, după interdicția de anul trecut, iar premierul a afirmat că „fiecare este liber să iubească pe cine vrea și să trăiască cu cine vrea”, însă nu a abrogat legile anti-LGBT adoptate în perioada Orban, inclusiv legea din 2021 privind restricționarea accesului la conținuturi LGBT în mass-media și librării, criticată de Curtea de Justiție a UE. În ansamblu, articolul notează că alegătorii par să aprobe direcția noului guvern, partidul Tisza rămânând în fruntea sondajelor, pe fondul slăbirii fostei puteri și al reconfigurării rapide a instituțiilor. [...]
