Știri
Știri din categoria Politică
PSD acuză un blocaj politic la vârful Executivului, după ce Sorin Grindeanu a susținut, potrivit news.ro, că premierul interimar Ilie Bolojan „blochează găsirea unei soluții” și „ține captiv USR”, în contextul discuțiilor politice despre o ieșire din impas.
Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a afirmat că „un singur om” ar fi cel care „se agață în continuare de funcții” și împiedică ajungerea la o soluție. În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că i-a întrebat pe reprezentanți ai USR dacă „realizează că președintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”.
„Cine nu vrea să găsească şi se agaţă în continuare de funcţii, e un singur om, care ţine captiv USR-ul. Efectiv, este captiv USR-ul.”
„Atâta timp cât nu e el, nu trebuie să existe o soluţie.”
Grindeanu a mai afirmat că „în fiecare partid există oameni cu care poți să ai dialog”, dar a evitat să comenteze pozițiile altor formațiuni, susținând că vorbește „în numele PSD”, în urma consultărilor interne și în baza politicilor pe care partidul vrea să le promoveze.
„Eu nu-mi dau cu părerea despre ce trebuie să facă PNL-ul sau USR-ul. Eu vorbesc în numele PSD, ca preşedinte al partidului, în urma consultărilor interne pe care le-am avut cu colegii mei, a politicilor pe care dorim să le promovăm şi a unei soluţii pe care noi gândim a fi potrivită.”
Acuzația de „blocaj” pusă pe seama premierului interimar ridică miza politică a negocierilor și sugerează o deteriorare a relației dintre actorii implicați, într-un moment în care, potrivit declarațiilor, se caută o „soluție” acceptată. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre natura exactă a soluției vizate, rămâne neclar la ce variantă concretă se referă PSD și care este calendarul următorilor pași.
Recomandate
Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD că blochează formarea guvernului pentru a inversa reforme cu miză bugetară , susținând că social-democrații ar urmări anularea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan și revenirea la „risipă” și la accesul la „banul public”, potrivit G4Media . Mureșan îl atacă direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , și afirmă că PSD ar accepta „doar un guvern condus de ei înșiși”, motiv pentru care PNL nu ar trebui să accepte „un guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe argumentul că acesta „ar risca să anuleze eforturile din ultimul an ale Guvernului Bolojan și ale românilor”. Miza: continuitatea reformelor și controlul asupra cheltuielilor publice În declarațiile citate, eurodeputatul liberal leagă disputa politică de efectele reformelor implementate în ultimul an, pe care le descrie ca limitând finanțarea către „clientela PSD”. În acest context, el susține că PSD ar fi interesat să revină la putere pentru a „se remufa” la resurse publice. Acuzații privind majoritatea PSD–AUR și responsabilitatea pentru criză Mureșan mai afirmă că PSD ar avea deja o majoritate parlamentară împreună cu AUR și pune sub semnul întrebării de ce social-democrații nu folosesc această majoritate pentru a guverna, acuzând totodată PSD că încearcă să obțină legitimitate „proeuropeană” prin voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. În același mesaj, eurodeputatul susține că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică, iar apoi PSD ar fi încercat să transfere responsabilitatea către PNL pentru lipsa unui guvern. „Românii știu că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică. Românii știu că PSD a dat jos Guvernul nu de dragul oamenilor, ci de frica reformelor pe care Guvernul Bolojan le-a implementat și prin care a tăiat conducta de bani spre clientela PSD.” [...]
USR își închide opțiunile de negociere și condiționează formarea majorității : partidul spune că nu va vota niciun guvern în care PSD are orice fel de reprezentare, ceea ce reduce spațiul de compromis într-un moment de criză politică, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută marți, la Palatul Parlamentului , de purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler. El a afirmat că poziția formațiunii este „neschimbată” și „consecventă” încă dinaintea votării moțiunii de cenzură și că, fiind vorba despre o criză politică, „răspunsul nu poate fi decât o soluție politică”. Ce exclude USR, explicit Seidler a spus că USR nu va vota un guvern cu PSD sau „surogat” de PSD, indiferent de nivelul funcției vizate, enumerând: premier; ministru; secretar de stat; prefect. Pe cine susțin USR, PNL și UDMR pentru funcția de premier În același context, Seidler a declarat că USR, PNL și UDMR susțin nominalizarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ detalii despre calendarul consultărilor sau despre pașii următori ai procedurii de desemnare și învestire. [...]
Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]
Victor Ponta avertizează că lipsa unui guvern stabil apasă direct pe costurile de finanțare ale României și susține că blocajul politic prelungește perioada în care statul se împrumută scump și rămâne incapabil să ia decizii rapide, potrivit Adevărul . Fostul premier a legat explicit miza desemnării rapide a unui prim-ministru de percepția agențiilor internaționale de rating și de încrederea investitorilor. În opinia sa, „pentru ratingul de țară, cel mai important lucru este să ai un guvern stabil”, iar întârzierea numirii unui Executiv cu puteri depline menține România într-o situație financiară vulnerabilă, în condițiile în care „ne împrumutăm pe piețele internaționale cu o dobândă atât de mare”. Ce majoritate vede Ponta și de ce exclude USR Întrebat despre formarea unei majorități parlamentare, Ponta a susținut că un viitor guvern ar putea trece de vot fără sprijinul USR, invocând episoade recente din Senat în care, spune el, USR ar fi rămas izolat față de restul partidelor. El a rezumat ideea astfel: viitorul premier „poate fi votat de toată lumea, mai puțin USR-ul”. Pe relația PSD–USR, Ponta a criticat formula guvernamentală anterioară în care cele două partide au fost nevoite să colaboreze și a spus că un conflict era previzibil: „Dacă bagi câinele și pisica în cameră și nu te gândești că se vor omorî, înseamnă că n-ai minte, înseamnă că nu înțelegi.” În același timp, Ponta a afirmat că PSD ar trebui să discute și cu AUR, „indiferent de diferențele politice”, în logica strângerii voturilor pentru o majoritate funcțională. „Paralizie totală”: efectul interimatului asupra deciziilor din ministere Ponta a descris blocajul politic drept o problemă care depășește costul electoral pentru președintele Nicușor Dan și se transformă într-un blocaj administrativ. El a susținut că lipsa deciziilor „nici cu SRI, nici cu guvernul, nici cu politica” îl afectează politic pe șeful statului, dar mai important este efectul asupra funcționării statului. Fostul premier a argumentat că interimatul descurajează aparatul administrativ să se miște, pentru că funcționarii așteaptă instalarea unei conduceri stabile. A dat ca exemple domenii unde, în opinia sa, statul nu mai poate acționa eficient în acest context: criza din energie și deficitul de forță de muncă. Cine ar trebui să construiască majoritatea și ce spune despre numele vehiculate Ponta a insistat că viitorul prim-ministru trebuie să fie negociatorul care își construiește majoritatea în Parlament, nu președintele, argumentând că România „nu e o republică prezidențială”. În viziunea sa, un candidat la funcția de premier nu poate veni „singur” la vot fără echipă și fără discuții prealabile despre portofolii-cheie (Externe, Apărare, Economie, Finanțe). În privința numelor discutate public, Ponta a spus că Alexandru Nazare „ar putea avea capacitatea” de a negocia în Parlament, dar a subliniat că, în acest moment, persistă incertitudinea legată de decizia președintelui: „nimeni nu știe ce se întâmplă”. În final, Ponta a rezumat situația ca depinzând de o singură decizie la Cotroceni și a caracterizat starea instituțiilor drept una de blocaj: „Statul român este în paralizie totală”. Pentru el, desemnarea rapidă a unui premier ar fi primul pas pentru ieșirea din impas și pentru reducerea presiunii economice asociate instabilității politice. [...]
UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]
Demisia senatorului USR George Ștefănache îl mută temporar în zona „neafiliaților” din Senat , o schimbare cu impact operațional în activitatea parlamentară (apartenență la grup politic, poziționare și influență în negocieri), potrivit Adevărul . Senatorul de Galați și-a anunțat plecarea miercuri, 2 septembrie, precizând că va activa „cel puțin pentru o perioadă” ca senator independent, neafiliat vreunui grup politic. Ștefănache și-a motivat decizia într-o postare lungă publicată pe Facebook, mesaj marcat explicit „Content AI”, în care susține că a cântărit îndelung plecarea și că a ajuns la o întrebare-cheie: „Mai pot să-mi păstrez integritatea dacă rămân?”. „Am demisionat din USR. Voi activa o perioadă ca senator independent, neafiliat vreunui grup politic, continuând să-i reprezint pe gălățeni în Parlamentul României, în deplină concordanță cu jurământul depus.” Ce invocă în explicația demisiei În mesaj, senatorul descrie o ruptură între „ritmul” său și cel al organizației, susținând că preocupările sale sunt „tot mai mult despre oameni”, în timp ce preocupările organizației ar fi „tot mai mult despre sine”. El afirmă, totodată, că valorile asumate la nivel central „se diluează în teritoriu”, indicând explicit filiala Galați. Ștefănache spune că nu poate accepta „inactivitatea «asumată»” a structurii locale și notează că lideri naționali ai USR nu vor candida la funcții locale în Galați, argumentând că, în plan local, partidul ar trebui reprezentat de „useriști gălățeni”, nu doar „pentru a încărca listele electorale”. Ce urmează, potrivit declarației Senatorul afirmă că nu pleacă „din orgoliu”, „din supărare” sau „pentru că a obosit”, ci pentru a nu „valida prin prezență” ceea ce nu mai poate susține. În același mesaj, își leagă decizia de promisiunea de a rămâne „pe baricadele luptei cu psd-ismul la Galați” și susține că drumul său politic „va continua” acolo unde poate rămâne „autentic, lucid și util” pentru județ. [...]
