Presiunile economice ale războiului și sancțiunilor ar alimenta o posibilă ruptură în elita rusă, într-un context în care în cercul de putere din jurul lui Vladimir Putin se discută tot mai des despre scenarii de schimbare a conducerii, potrivit Adevărul.

Miza, dincolo de speculațiile despre o lovitură de stat, este una pragmatică: o parte a elitelor economice și politice ar urmări protejarea averilor și revenirea la stabilitatea de dinaintea invaziei Ucrainei, pe fondul unui război prelungit și al unei economii „sub presiune”. Disidentul rus Igor Eidman susține că, pentru prima dată în ultimele decenii, interesele clasei conducătoare nu ar mai coincide cu cele ale președintelui.

De ce contează: costurile războiului și sancțiunile apasă direct pe elite

Textul indică două surse majore de nemulțumire în interiorul sistemului:

• Sancțiunile occidentale, care ar fi limitat „drastic” libertatea de mișcare și accesul la piețe al celor mai bogați ruși după 2022.
• Costurile tot mai mari ale războiului, cu cheltuieli de apărare în creștere și inflație ridicată, „în special la alimente”. În paralel, marile companii ar fi presate să contribuie financiar la efortul de război și chiar să recruteze personal pentru front.

În această logică, o eventuală schimbare la vârf ar fi văzută de unii actori ca o cale de a redeschide canale economice externe și de a reduce presiunea sancțiunilor, fără ca asta să însemne automat o liberalizare internă.

„Operațiunea Amurg”, un scenariu vehiculat în presa estoniană

Adevărul relatează că un raport citat de presa estoniană vorbește despre o posibilă „Operațiune Amurg”, descrisă ca o coaliție de elite economice, politice și militare care ar pregăti o schimbare de putere. Potrivit publicației estoniene Postimees (menționată în text), planul ar include o „Alianță Tehnico-Militară” condusă de o figură capabilă să prezinte „o față civilizată Occidentului” pentru a ușura sancțiunile, menținând totodată controlul intern „cu mână de fier”.

Raportul citat merge până la a susține că operațiunea s-ar încheia cu „moartea regizată” a lui Putin sau cu izolarea sa pe viață — afirmații care rămân, potrivit articolului, la nivel de speculație.

Semnale publice de fisură: critici pro-Kremlin și tema internetului

Materialul notează că nemulțumirea nu ar fi doar în culise. În ultimele luni, inclusiv voci pro-Kremlin ar fi început să critice deciziile autorităților, în special restricțiile asupra internetului și presiunile asupra platformelor de comunicare, pe fondul blocajelor repetate în marile orașe și al unor reglementări noi.

Este menționat cazul bloggerului Ilia Remeslo, cunoscut pentru poziții pro-guvernamentale, care ar fi cerut public ca Putin să fie judecat pentru crime de război, după care ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie „fără explicații clare”.

Un alt exemplu este Maksim Kalașnikov, descris ca susținător al războiului, care a afirmat:

„Acum clasa noastră conducătoare vede actuala conducere de vârf ca o figură toxică – nu un atu, ci o povară.”

Ce limitează scenariul: securitate întărită și informații neconfirmate

În același timp, articolul subliniază că securitatea lui Putin ar fi fost consolidată: reședințele sunt „tot mai bine protejate”, iar infrastructura defensivă din jurul acestora ar fi fost extinsă.

De asemenea, speculațiile despre o lovitură de stat nu sunt noi, dar au fost amplificate după rebeliunea Wagner din 2023, care a arătat vulnerabilități ale sistemului. Sunt amintite și posibile tensiuni între Putin și apropiați, inclusiv numele lui Serghei Șoigu, însă informațiile sunt prezentate ca neconfirmate.

În concluzie, scenariul unei lovituri de stat rămâne la nivel de speculație, dar articolul îl plasează într-un cadru mai larg: presiuni economice, război prelungit și tensiuni interne care ar face Rusia mai imprevizibilă.