Știri
Știri din categoria Politică
Presiunile economice ale războiului și sancțiunilor ar alimenta o posibilă ruptură în elita rusă, într-un context în care în cercul de putere din jurul lui Vladimir Putin se discută tot mai des despre scenarii de schimbare a conducerii, potrivit Adevărul.
Miza, dincolo de speculațiile despre o lovitură de stat, este una pragmatică: o parte a elitelor economice și politice ar urmări protejarea averilor și revenirea la stabilitatea de dinaintea invaziei Ucrainei, pe fondul unui război prelungit și al unei economii „sub presiune”. Disidentul rus Igor Eidman susține că, pentru prima dată în ultimele decenii, interesele clasei conducătoare nu ar mai coincide cu cele ale președintelui.
Textul indică două surse majore de nemulțumire în interiorul sistemului:
În această logică, o eventuală schimbare la vârf ar fi văzută de unii actori ca o cale de a redeschide canale economice externe și de a reduce presiunea sancțiunilor, fără ca asta să însemne automat o liberalizare internă.
Adevărul relatează că un raport citat de presa estoniană vorbește despre o posibilă „Operațiune Amurg”, descrisă ca o coaliție de elite economice, politice și militare care ar pregăti o schimbare de putere. Potrivit publicației estoniene Postimees (menționată în text), planul ar include o „Alianță Tehnico-Militară” condusă de o figură capabilă să prezinte „o față civilizată Occidentului” pentru a ușura sancțiunile, menținând totodată controlul intern „cu mână de fier”.
Raportul citat merge până la a susține că operațiunea s-ar încheia cu „moartea regizată” a lui Putin sau cu izolarea sa pe viață — afirmații care rămân, potrivit articolului, la nivel de speculație.
Materialul notează că nemulțumirea nu ar fi doar în culise. În ultimele luni, inclusiv voci pro-Kremlin ar fi început să critice deciziile autorităților, în special restricțiile asupra internetului și presiunile asupra platformelor de comunicare, pe fondul blocajelor repetate în marile orașe și al unor reglementări noi.
Este menționat cazul bloggerului Ilia Remeslo, cunoscut pentru poziții pro-guvernamentale, care ar fi cerut public ca Putin să fie judecat pentru crime de război, după care ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie „fără explicații clare”.
Un alt exemplu este Maksim Kalașnikov, descris ca susținător al războiului, care a afirmat:
„Acum clasa noastră conducătoare vede actuala conducere de vârf ca o figură toxică – nu un atu, ci o povară.”
În același timp, articolul subliniază că securitatea lui Putin ar fi fost consolidată: reședințele sunt „tot mai bine protejate”, iar infrastructura defensivă din jurul acestora ar fi fost extinsă.
De asemenea, speculațiile despre o lovitură de stat nu sunt noi, dar au fost amplificate după rebeliunea Wagner din 2023, care a arătat vulnerabilități ale sistemului. Sunt amintite și posibile tensiuni între Putin și apropiați, inclusiv numele lui Serghei Șoigu, însă informațiile sunt prezentate ca neconfirmate.
În concluzie, scenariul unei lovituri de stat rămâne la nivel de speculație, dar articolul îl plasează într-un cadru mai larg: presiuni economice, război prelungit și tensiuni interne care ar face Rusia mai imprevizibilă.
Recomandate
Referendumul intern al PSD din 20 aprilie poate declanșa o criză guvernamentală , în condițiile în care partidul își mobilizează aproximativ 5.000 de membri să voteze dacă rămâne la guvernare, iar scenariul de lucru include retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Campania de promovare a consultării, intitulată „ Momentul adevărului ”, a fost ironizată pe internet după ce mai mulți lideri PSD, inclusiv miniștri, au publicat postări asemănătoare pe rețelele sociale, cu imagini ale social-democraților și mesajul „ajunge până aici”. Mișcarea a generat un val de glume în mediul online, notează publicația. Ce decide PSD și care este miza imediată Pe 20 aprilie, aproximativ 5.000 de membri PSD – parlamentari, lideri de filiale și aleși locali – sunt așteptați să participe la un referendum intern pentru a decide dacă partidul rămâne sau nu la guvernare. Conform informațiilor prezentate, membrilor li se va adresa o singură întrebare care, potrivit surselor Digi24.ro, ar urma să vizeze cel mai probabil retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Una dintre variantele analizate este: „Sunteți de acord ca PSD să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan?”. Scenariul de ieșire de la guvernare: presiune pe premier și demisii posibile Conducerea PSD ar fi stabilit strategia pentru schimbarea guvernării, urmând ca aceasta să fie pusă în aplicare luni, 20 aprilie. Social-democrații intenționează să îl determine pe premier să demisioneze prin retragerea sprijinului politic. Dacă Ilie Bolojan nu își anunță plecarea până la următoarea ședință de Guvern, programată pentru joi, 23 aprilie, miniștrii PSD ar putea demisiona în bloc, potrivit aceleiași surse. Reacția premierului: nu ia în calcul demisia Ilie Bolojan a declarat că nu are în vedere să demisioneze din funcția de premier și că își propune să își exercite atribuțiile „cu responsabilitate” atât timp cât deține această funcție. El a mai spus că, într-un context dificil, cei care provoacă situații de criză trebuie să își asume consecințele. Întrebat unde se vede la 1 iunie, Bolojan a răspuns că „în mod cert” nu va ocupa funcția de președinte al Senatului. În privința unui guvern minoritar, premierul a precizat că nu este o variantă ideală, dar România a mai funcționat în această formulă. De asemenea, a comentat și despre o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030. [...]
Escaladarea conflictului din coaliție pune sub semnul întrebării continuitatea guvernului Bolojan , după ce liderul PSD Sibiu, Bogdan Trif, a lansat un atac public la adresa premierului Ilie Bolojan , iar USR a reacționat imediat, potrivit G4Media . Bogdan Trif, președintele organizației județene PSD Sibiu, l-a acuzat pe premier de „manipularea imaginii online”, ipocrizie legată de stilul de viață și acțiuni politice care ar servi interese personale. În postarea de pe Facebook, Trif a folosit și un limbaj jignitor, numindu-l pe premier „Șobolan Bolojan, prim-sinecuristul țării”, și a invocat existența unei „armate de boți” care i-ar apăra imaginea publică. În același mesaj, Trif a susținut că Bolojan și-ar fi construit „minuțios” o imagine de modestie, cu declarații despre un trai simplu într-un apartament de aproximativ 65 mp, dar că, în realitate, ar locui „în fosta vilă de protocol a lui Traian Băsescu”. Reacția USR și miza politică imediată Deputatul USR de Sibiu Adrian Echert, care este și președintele organizației județene a partidului, a reacționat la postarea lui Trif, acuzându-l de ipocrizie și calificând situația drept „disonanță cognitivă în forma ei brută”. G4Media notează că în acest scandal sunt implicate toate cele trei partide principale din coaliția de guvernare: PSD, PNL și USR. Ce urmează: scenariul retragerii PSD și interimatul Potrivit informațiilor citate, este de așteptat ca, după votul de luni, social-democrații să își retragă miniștrii din guvernul Bolojan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat recent că „stabilitatea de dragul stabilității nu este bună”, în condițiile în care „economic țara nu e pe drumul corect”. În cazul retragerii PSD, guvernul Bolojan poate funcționa interimar încă 45 de zile, dacă între timp nu este demis prin moțiune de cenzură . [...]
Escaladarea atacurilor personale în PSD–PNL mută disputa în zona de comunicare și poate influența consultarea internă privind sprijinul pentru premier , pe fondul acuzațiilor de „boți” și al mesajelor cu referințe la „deratizare”, potrivit HotNews . Deputatul Bogdan Trif, liderul PSD Sibiu, a susținut într-o postare pe Facebook că la postările despre premierul liberal Ilie Bolojan ar interveni „o armată de boți”, „mai ales dacă este criticat”, pentru ca „nu cumva să se dărâme mitul mesianicului Bolojan”. Postarea este însoțită de o caricatură în care Bolojan este prezentat drept șobolan, iar Trif îl numește „șobolan Bolojan, prim-sinecuristul țării”. Acuzația de „boți” și contextul replicilor Trif afirmă că la orice postare în care este menționat Ilie Bolojan apare „o avalanșă de comentarii «la indigo»”, invocând „conturi fără istoric” și „mesaje trase la șablon”, pe care le sugerează ca fiind coordonate. Postarea vine după ce Bolojan comparase situația companiilor de stat cu „niște șobolani care rod proviziile”, într-o declarație la Radio România Actualități : „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat.” Mesajul lui Grindeanu și limitarea comentariilor Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a scris la rândul său pe Facebook despre „șobolani” și a transmis că „e timpul pentru deratizare”, notează publicația. La postarea respectivă comentariile sunt oprite, iar HotNews menționează că și la alte postări recente ale lui Grindeanu au fost limitate comentariile. Replica din PNL: Bolojan, prezentat ca „pisică” Din tabăra liberală, reacția pe rețelele sociale a venit de la Răzvan Șerbănoi, consilier local PNL Pitești, care a publicat o postare în care Bolojan este prezentat ca o pisică, cu mesajul: „Unii vor să stingă lumina! S-o lăsăm aprinsă!”. Ce urmează: votul intern din PSD și scenariile discutate Episodul are loc cu două zile înainte de consultarea internă din PSD privind menținerea sau retragerea sprijinului politic pentru premier. Luni, 20 aprilie, aproximativ 5.000 de membri PSD urmează să voteze online, iar rezultatul este așteptat în jurul orei 19.00. Potrivit HotNews, liderii PSD se așteaptă ca votul să fie, „într-o măsură covârșitoare”, pentru retragerea sprijinului. În acest scenariu, partidul ar urma să aștepte până joi, la ședința de Guvern, demisia lui Bolojan. Dacă demisia nu vine, social-democrații iau în calcul retragerea miniștrilor din Guvern (nu și a secretarilor de stat), pentru a-l forța pe premier să ceară un vot de încredere în Parlament. [...]
Premierul spaniol Pedro Sánchez a legat tarifele impuse de Donald Trump și războiul din Orientul Mijlociu de erodarea instituțiilor multilaterale , susținând că stânga globală trebuie să răspundă coordonat, potrivit Politico , care relatează despre un miting anti-Trump organizat la Barcelona. La conferința Global Progressive Mobilization , Sánchez a prezentat reuniunea drept o încercare de „contraofensivă” internațională în fața unei drepte radicale pe care a descris-o ca fiind tot mai bine organizată la nivel global. În acest context, liderul spaniol a promis că va „strânge brațul” forțelor de extremă dreapta care, în viziunea sa, încearcă să demonteze ordinea internațională. În discurs, Sánchez a indicat explicit tarifele președintelui american Donald Trump și conflictul din Orientul Mijlociu ca factori care accelerează slăbirea instituțiilor multilaterale. Mesajul său a fost dublat de o critică la adresa miliardarilor și a speculatorilor, inclusiv pe tema locuințelor, precum și a oligarhilor care „vor să se îmbogățească folosind democrația” și sănătatea mintală a tinerilor. „Vom strânge brațul oamenilor care cred că sunt complet intangibili.” Sánchez a susținut, totodată, că vocile dreptei radicale sunt mai degrabă un semn de slăbiciune decât de forță, afirmând că „strigă nu pentru că înving, ci pentru că știu că timpul lor e pe cale să se termine”. Cine a participat și ce urmează Evenimentul a reunit aproximativ 6.000 de aleși, analiști de politici publice și activiști, iar organizatorii au anunțat că întâlnirea se va încheia cu o declarație comună privind acțiuni coordonate pe priorități precum: inegalitatea; clima; reglementarea digitală. Printre liderii prezenți s-au numărat președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, și președintele Columbiei, Gustavo Petro. [...]
Majoritatea constituțională a partidului Tisza crește la 141 de mandate, consolidând controlul asupra schimbărilor legislative în Ungaria , potrivit HotNews , care citează anunțul biroului electoral după procesarea voturilor prin corespondență, a celor de la misiunile externe și a voturilor centralizate ulterior. Tisza, partidul condus de Peter Magyar și câștigător al alegerilor parlamentare, va avea 141 de mandate din totalul de 199 în legislativul de la Budapesta. O proiecție preliminară indica 138 de mandate, nivel care asigura oricum o majoritate constituțională de două treimi; numărătoarea finală a urcat însă bilanțul la 141. „O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent și, în același timp, responsabilitate”, a declarat Magyar, comentând rezultatul final într-o postare pe Facebook. De ce contează: marjă mai mare pentru decizii cu miză constituțională Creșterea numărului de mandate întărește poziția politică a lui Peter Magyar în Parlament, în condițiile în care pragul de două treimi permite adoptarea unor modificări cu impact major, inclusiv la nivel constituțional, fără sprijinul opoziției. Victoria Tisza a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului în exercițiu Viktor Orban și ai partidului Fidesz, notează aceeași sursă. Dimensiunea înfrângerii Fidesz în circumscripțiile uninominale Un indicator al amplitudinii schimbării este rezultatul din circumscripțiile uninominale: Fidesz a câștigat doar 10, față de 87 din 106 în 2022, potrivit informațiilor citate. Context: cine este Peter Magyar Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, a făcut parte din Fidesz, dar ulterior s-a poziționat împotriva lui Viktor Orban. El provine dintr-o familie conservatoare înstărită din Budapesta, iar printre rudele sale se numără fostul președinte Ferenc Mádl. Soția sa, Judit Varga, a fost ministru al justiției în guvernul Orban și a părăsit funcția în 2023 pentru a conduce campania Fidesz pentru alegerile europarlamentare; cariera ei politică s-a încheiat un an mai târziu, după ce Orban a obligat-o să își asume vina pentru mușamalizarea unui scandal de abuz sexual asupra copiilor, conform textului citat. [...]
Trecerea la mai multe decizii luate cu majoritate calificată în UE ar reduce riscul ca un singur guvern să blocheze dosare curente, mai ales în perspectiva extinderii Uniunii la 30–32 de state, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan , potrivit Antena 3 . Mureșan a susținut că UE „trebuie să evolueze” și să se modernizeze, pornind de la realitatea că unanimitatea funcționează mai ușor într-un grup mic, dar devine greu de aplicat într-o uniune de 27 de state, cu atât mai mult într-una extinsă. În acest context, el a indicat că deciziile „fundamentale” ar trebui să rămână condiționate de unanimitate, însă „în viața de zi cu zi” ar fi nevoie de mai multă flexibilitate prin vot cu majoritate calificată (adică o formulă de vot care nu cere acordul tuturor statelor). Ce ar rămâne la unanimitate și ce ar trece la majoritate În intervenția sa la emisiunea „Be EU cu Sabina Iosub”, europarlamentarul a făcut o distincție între două categorii de decizii: decizii fundamentale , care ar trebui să se ia în continuare în unanimitate – exemplul invocat este extinderea UE , care, în viziunea sa, nu ar trebui făcută fără acordul tuturor; decizii curente , care ar trebui să poată fi adoptate prin majoritate calificată , pentru ca UE să poată „funcționa” și să decidă mai rapid, mai ales dacă numărul statelor membre crește. Miza: limitarea blocajelor politice Mureșan a argumentat că trecerea unor decizii la majoritate calificată ar împiedica situațiile în care un singur lider poate ține pe loc restul Uniunii. El l-a dat ca exemplu pe premierul Ungariei, Viktor Orbán . „Va fi important, pentru a funcționa și a putea lua decizii mai rapid, să luăm deciziile curente cu majoritate calificată, astfel încât dacă un prim-ministru, precum Viktor Orban, vrea să rămână pe loc, să rămână singur, dar să nu ne poată ține pe toți pe loc împreună cu el.” În același context, Mureșan a vorbit despre evoluția UE de la o comunitate economică restrânsă la o uniune politică de 27 de state și a susținut că extinderea regulilor și a participării în acest spațiu este benefică, inclusiv prin prisma păcii pe continent, în condițiile în care, potrivit afirmațiilor sale, de la înființarea UE nu a existat un conflict militar armat între statele membre. Ce urmează Materialul nu indică un calendar sau o inițiativă legislativă concretă, ci poziția politică a europarlamentarului privind modul în care UE ar trebui să-și adapteze mecanismele de vot, în special în scenariul extinderii de la 27 la 30–32 de state membre. [...]
