Știri
Știri din categoria Politică
FBI plănuiește să audieze circa șase martori în ancheta penală care îl vizează pe fostul director al CIA, John Brennan, într-un demers al Departamentului de Justiție condus de administrația Trump de a redeschide disputa privind evaluarea serviciilor americane din 2017 despre interferența Rusiei în alegerile din 2016, potrivit Reuters.
Interviurile – care nu au fost relatate anterior și ar urma să includă foști oficiali din comunitatea de informații implicați în evaluarea din 2017 – sunt programate în următoarele săptămâni, au spus două persoane familiarizate cu investigația. Ancheta urmărește originile investigației Trump–Rusia, un subiect pe care Donald Trump a cerut de mult timp procurorilor să îl urmărească.
Miza politică și instituțională este că investigația reprezintă un efort amplu al Departamentului de Justiție de a reevalua un episod ale cărui concluzii de bază au fost ulterior confirmate de Departamentul de Justiție, de o comisie bipartizană a Senatului și de o analiză internă a CIA, alimentând criticile că puterea de urmărire penală este folosită pentru a viza adversari percepuți și pentru a „rejudeca” un moment central din primul mandat al lui Trump.
Ancheta este coordonată de biroul procurorului federal din Miami și este în derulare de luni, potrivit surselor. Investigația pare să se concentreze pe mărturia dată de Brennan în 2023 în Congres despre modul în care a fost elaborată evaluarea comunității de informații.
Brennan a fost informat de procurori că este „țintă” a investigației, a dezvăluit avocatul său într-o scrisoare din decembrie. Reuters notează că nu a putut stabili identitatea exactă a persoanelor care urmează să fie audiate; anchetatorii au făcut deja un număr mic de interviuri cu martori.
Evaluarea publicată în ianuarie 2017, cu câteva zile înainte de prima inaugurare a lui Trump, a concluzionat că președintele rus Vladimir Putin a urmărit să sprijine candidatura republicanului Donald Trump și să o discrediteze pe contracandidata democrată Hillary Clinton.
Un aliat al lui Trump, congresmanul Jim Jordan (Ohio), a trimis în octombrie o sesizare către Departamentul de Justiție, susținând că Brennan ar fi făcut declarații false către Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților în timpul audierii din 2023. Sesizarea invocă inclusiv discuții despre așa-numitul „dosar Steele”, un raport realizat de un fost ofițer britanic de informații, finanțat de oponenți politici ai lui Trump și care conținea zvonuri neverificate. Brennan a spus în mod repetat că CIA s-a opus includerii dosarului în evaluarea de informații; un rezumat al concluziilor a fost atașat unei versiuni clasificate a raportului.
Todd Blanche, care a preluat luna aceasta funcția de procuror general interimar după ce a preluat conducerea Departamentului de Justiție de la Pam Bondi, ar fi supervizat investigația ca adjunct principal și ar fi convocat recent reuniuni cu lideri ai departamentului pentru a-i evalua progresul, potrivit a doi oficiali din zona de aplicare a legii citați de Reuters.
Trump a concediat-o pe Bondi la începutul lunii, pe fondul frustrării legate de ritmul și rezultatele investigațiilor pe care le-a cerut. Totuși, potrivit surselor, audierile de martori erau programate înainte de demiterea ei din 2 aprilie și nu par a fi o reacție directă la această decizie.
Reuters mai notează că o eventuală urmărire penală a lui Brennan în sudul Floridei ar putea întâmpina dificultăți juridice, deoarece mărturia din 2023 a avut loc în Washington, nu în Florida, iar judecători și mari jurii din Washington s-au arătat reticenți în trecut față de încercări similare de a investiga și inculpa persoane vizate de Trump.
Brennan, analist pentru televiziuni de știri și critic de lungă durată al lui Trump, a condamnat investigațiile relatate în presă ca fiind motivate politic și ca un abuz al sistemului juridic. Avocatul său a susținut în scrisoarea din decembrie că nu există o bază „justificabilă legal” pentru anchetă și a acuzat procurorii de tactici improprii. Avocatul lui Brennan a refuzat să comenteze, un purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție a refuzat să comenteze, iar FBI nu a răspuns solicitării de comentarii.
Recomandate
Donald Trump încearcă să salveze programul festiv de 250 de ani al SUA, după ce mai mulți artiști au refuzat să cânte la Washington, propunând în loc o „adunare” cu el ca atracție principală , potrivit Bild . Miza este una operațională și de imagine: anulările riscă să lase fără conținut o serie de evenimente planificate pe National Mall , în jurul Zilei Independenței. Președintele SUA a scris pe platforma Truth Social că, în locul concertelor, ar vedea posibilă o manifestație în care să fie principalul vorbitor. În același mesaj, Trump s-a comparat cu Elvis Presley, susținând că ar atrage „mulțimi mult mai mari decât Elvis în perioada lui de vârf” și că ar fi „cea mai mare atracție din lume”, „fără chitară”. Bild notează că Trump a mai făcut astfel de comparații și în trecut, inclusiv în 2024, când a publicat o fotomontajă în care își alătura chipul de cel al lui Elvis și își întreba susținătorii ce părere au despre asemănare. Ce se știe despre evenimentele afectate Concertele ar fi trebuit să aibă loc în timpul festivităților programate între 25 iunie și 10 iulie, pe National Mall, între Capitoliul SUA și Monumentul Washington. Trump a scris că verifică organizarea unei adunări intitulată „America s-a întors”, dar a lăsat neclar la ce „miercuri” se referă și ce evenimente ar putea fi anulate pentru a face loc acesteia. În material este menționat că mai mulți muzicieni urmau să cânte la Washington în jurul datei de 4 iulie, însă au apărut refuzuri succesive. Bret Michaels, solistul trupei Poison, a invocat temeri legate de „o nouă divizare” a țării și preocupări de securitate pentru familie, fani și trupă; și alți artiști ar fi exprimat motive similare. Context: și alte evenimente par să aibă probleme de organizare Pe lângă seria de concerte, Bild relatează că nici un eveniment de lupte în cușcă (UFC) planificat pe 14 iunie, pe peluza sudică a Casei Albe, nu ar merge fără dificultăți de mobilizare a publicului. Publicația citează un articol din Washington Post , potrivit căruia Pentagonul ar intenționa să trimită sute de soldați ca spectatori. În ansamblu, situația descrisă indică presiune pe organizarea „pachetului” de evenimente din jurul aniversării de 250 de ani: după refuzurile artiștilor, Casa Albă ar putea ajunge să înlocuiască componente de divertisment cu un eveniment politic, cu efect direct asupra formatului și audienței programului din Washington. [...]
Pentagonul ar urma să prezinte în iunie planuri de reducere a prezenței militare americane în Europa , ceea ce comprimă calendarul în care statele europene din NATO își pot acoperi singure golurile de capabilități, potrivit Bild . Un oficial de rang înalt din Departamentul Apărării al SUA a confirmat pentru „Welt am Sonntag” că schimbările vor fi incluse în oferta de trupe și capabilități a SUA la următoarea conferință NATO de „force-sourcing” (procesul prin care aliații își alocă forțe și mijloace pentru planurile comune), programată în iunie. Acolo, statele membre stabilesc ce trupe și ce capabilități pun la dispoziția Alianței. Ce se schimbă, concret, în relația SUA–NATO Potrivit articolului, Washingtonul intenționează să reducă mai rapid decât se anticipa implicarea militară în Europa și să transmită în următoarele săptămâni către NATO planuri concrete privind capabilitățile pe care SUA vor să le diminueze. Oficialul Pentagonului descrie obiectivul ca o accelerare a tranziției către o apărare europeană în care aliații europeni preiau „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. „Vrem să le oferim aliaților informația și claritatea necesare pentru a impulsiona tranziția către o apărare europeană, în care aliații își asumă responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, cât mai rapid și eficient posibil.” De ce contează pentru Europa: timp mai puțin pentru înlocuirea capabilităților SUA Bild notează că, odată cu pregătirea unor reduceri concrete ale contribuțiilor SUA la NATO, aliații europeni ar avea „semnificativ mai puțin timp” pentru a-și construi propriile capabilități decât se estima anterior. Contextul invocat este linia promovată de Donald Trump încă din primul mandat, reluată după revenirea la Casa Albă la începutul lui 2025: o presiune mai mare asupra europenilor pentru a-și asuma o parte mai mare din efortul de apărare. În același context, publicația amintește și de o relatare a „New York Times”, care descrie Europa ca fiind „într-o stare persistentă de teamă”, pe fondul războiului din Ucraina, al tensiunilor cu administrația Trump, al amenințărilor dinspre Moscova și al unei economii europene considerate slabe. Ce urmează: conferința NATO din iunie și posibile tăieri de capabilități Înaintea reuniunii din iunie, un consilier american pe apărare, Alexander Velez-Green , ar fi anunțat la un întâlnire NATO la Bruxelles intenția SUA de a se retrage parțial din „descurajarea comună” (postura militară menită să prevină un atac prin credibilitatea răspunsului aliat). Separat, „Der Spiegel” este citat cu informația că Washingtonul ar putea reduce, între altele, numărul avioanelor de luptă americane din Europa cu o treime. Bild nu indică un calendar exact pentru această posibilă reducere, dincolo de faptul că planurile ar urma să fie prezentate NATO în următoarele săptămâni. [...]
Comisia Europeană pregătește un sistem de verificare a vârstei care ar putea limita accesul sub 16 ani la rețelele sociale , dar specialiștii avertizează că măsura riscă să fie ușor de ocolit și să mute problema dinspre educație spre interdicție, potrivit Libertatea . Planul discutat la Bruxelles ar presupune ca utilizatorii să-și confirme vârsta printr-o aplicație dedicată, folosind cartea de identitate sau alte documente oficiale. Scopul declarat este reducerea expunerii copiilor la conținut considerat nepotrivit. Cum ar urma să funcționeze și unde apar vulnerabilitățile Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că platformele online „se pot baza fără probleme” pe aplicația de verificare a vârstei și că soluția ar respecta standarde ridicate de protecție a datelor personale. În același timp, experții citați în articol susțin că mecanismul poate fi ineficient în practică, pentru că minorii ar putea evita restricțiile folosind: telefoanele părinților; conturile fraților mai mari. Critica principală: interdicția nu înlocuiește educația digitală Potrivit aktuality.sk, specialiștii atrag atenția că o interdicție nu rezolvă problema de fond: lipsa educației digitale și dificultatea tinerilor de a recunoaște manipularea și dezinformarea online. Ema Brunovská, cercetătoare la Rada mládeže Slovenska (Consiliul Tineretului din Slovacia), este citată spunând: „Cea mai mare problemă este că statul încearcă să interzică, dar practic a renunțat la educație”. Un studiu realizat în 2025 de Consiliul Tineretului din Slovacia împreună cu agenția Focus, pe persoane între 15 și 30 de ani, arată că peste 75% dintre respondenți nu au discutat la școală despre felul în care rețelele sociale contribuie la radicalizarea societății. Lecția din Australia și riscul de efect invers Articolul indică Australia ca exemplu recent: interdicția pentru cei sub 16 ani este în vigoare din decembrie 2025. Un sondaj în rândul a peste 1.000 de tineri (10–17 ani) a arătat că doar 26% au spus că accesul lor la rețelele sociale a fost afectat de noile reguli. Autorii studiului susțin însă că mulți adolescenți au ajuns mai puțin informați despre viața politică și socială, pentru că au redus utilizarea rețelelor sociale fără să se mute către surse tradiționale de informare. În lipsa unor reforme serioase de educație digitală, specialiștii avertizează că dezinformarea și radicalizarea online pot deveni mai greu de gestionat. Context: măsuri similare în alte state și opinii împărțite în România Libertatea amintește că Franța a restricționat accesul minorilor sub 15 ani la platforme precum TikTok, Snapchat și Instagram, iar Comisia Europeană a prezentat în aprilie 2026 o propunere asemănătoare la nivelul UE. În România, un studiu Atlas Intel realizat la comanda Edge Institute arată că opiniile sunt împărțite: cea mai populară opțiune (34,7%) este accesul la versiuni adaptate pentru copii, aproximativ o treime susțin interzicerea accesului sub 16 ani, iar un sfert ar coborî limita la 14 ani. În privința efectelor, o parte dintre respondenți se tem că interdicția i-ar împinge pe copii spre platforme „ascunse” și mai periculoase, în timp ce alții cred că ar crește protecția și timpul petrecut cu familia. [...]
Kremlinul susține că nu a primit nicio reacție de la București după declarațiile lui Vladimir Putin despre disponibilitatea Moscovei de a examina epava dronei prăbușite în România, un mesaj care mută discuția în zona de responsabilitate și probatoriu, cu potențiale consecințe de politică externă și securitate. Informațiile sunt relatate de Mediafax . Potrivit materialului, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru agenția TASS că nu a existat „nicio reacție” din partea României, întrebat fiind despre comentariile făcute anterior de Putin. „Nu. Nu am primit [o reacție]”, a spus el. Ce a spus Putin și ce urmărește Moscova Într-o conferință de presă din 29 mai, Putin a afirmat că Rusia ar putea face „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi „date obiective”, inclusiv resturi de drone, pentru a evalua ce s-a întâmplat, conform relatării. Din perspectiva impactului de reglementare și securitate, mesajul Kremlinului introduce o linie de comunicare în care accentul cade pe accesul la probe și pe cadrul în care ar fi analizate, în timp ce incidentul s-a produs pe teritoriul României. Poziția României: drona ar fi fost „ Geran-2 ”, de proveniență rusească Mediafax redă declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, care a prezentat concluziile unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român privind drona prăbușită la Galați. „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român.” În același text sunt enumerate elemente invocate în raport: identificarea inscripției în chirilică „ГЕРАН-2” pe fragmente recuperate, similitudini ale componentelor (electronice, navigație, module de comandă, motor, elemente constructive) cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și analize fizico-chimice care ar confirma tipuri de materiale și combustibili asociate acestei serii. Președintele a mai afirmat, potrivit Mediafax, că incidentul a provocat răniți și pagube materiale și că „singurul responsabil este Rusia”, adăugând că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din NATO și Uniunea Europeană. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns oficial transmis Moscovei, rămâne neclar dacă Bucureștiul intenționează să răspundă public solicitării implicite de „date obiective” sau dacă va gestiona exclusiv incidentul prin canale aliate (NATO/UE), așa cum indică declarațiile președintelui citate de publicație. [...]
Ungaria pregătește o modificare a Constituției pentru destituirea președintelui Tamás Sulyok , după ce șeful statului a refuzat să demisioneze până la termenul-limită impus de premierul Péter Magyar , potrivit news.ro . Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: noua majoritate de la Budapesta semnalează că va folosi pârghiile constituționale pentru a schimba rapid echilibrul de putere la vârful statului. Magyar a făcut declarația luni, după o întâlnire cu președintele, la Budapesta, la câteva ore după expirarea ultimatumului stabilit pentru demisia lui Sulyok (31 mai). Informația este relatată de Bloomberg, conform aceleiași surse. De ce se ajunge la schimbarea Constituției Duminică, Tamás Sulyok a exclus posibilitatea demisiei, invocând „loialitatea” față de normele constituționale locale și europene, despre care a spus că îl obligă să rămână în funcție. În acest context, premierul anunță că va recurge la o modificare constituțională pentru a-l înlătura pe președinte. Context politic: majoritatea care permite revizuirea Constituției Péter Magyar a câștigat alegerile din 12 aprilie cu o „majoritate zdrobitoare”, care îi permite modificarea Constituției, pe baza promisiunii de a desființa sistemul descris de el ca fiind tot mai autoritar și corupt, asociat cu Viktor Orban. În campanie, Magyar s-a angajat să îi înlăture pe susținătorii lui Orban din poziții-cheie, inclusiv pe Sulyok, dar și judecători de rang înalt și procurori, pe care i-a acuzat că nu au reușit să protejeze democrația țării. Ce urmează Potrivit news.ro, Magyar i-a cerut lui Sulyok să demisioneze încă de la câștigarea alegerilor. Președintele Ungariei are un rol limitat, iar Sulyok a fost ales de fosta majoritate parlamentară dominată de partidul lui Viktor Orban. În lipsa demisiei, guvernul indică acum o soluție legislativă și constituțională pentru schimbarea șefului statului. [...]
Reacția unui politolog ucrainean pune sub presiune mesajul României despre incidentul cu drona din Galați și ridică din nou întrebarea Articolului 4 NATO , în contextul în care președintele Nicușor Dan a făcut la BBC declarații interpretate ca o încercare de a „minimaliza” public incidentul, potrivit HotNews . Anton Shekhovtsov, politolog și autor ucrainean, a comentat critic două idei din intervențiile președintelui României după prăbușirea unei drone rusești pe un bloc din Galați, incident în care două persoane au fost rănite ușor. Ce a criticat Shekhovtsov din declarațiile lui Nicușor Dan Într-un mesaj publicat pe Facebook, Shekhovtsov a evidențiat pasajul în care Nicușor Dan a spus că situația de securitate „a devenit periculoasă pentru cetățenii români” și a adăugat că, atunci când rușii vizează localități de peste Dunăre, „trebuie să se asigure că nu provoacă răniți în rândul cetățenilor români”. Politologul a reacționat ironic la această formulare: „O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte.” Într-un mesaj separat, publicat luni, Shekhovtsov a criticat și afirmația reluată de Nicușor Dan la BBC potrivit căreia drona ar fi ajuns pe teritoriul României după ce ar fi fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei și s-ar fi abătut de la traseu. Miza: consultări NATO și coerența răspunsului public Shekhovtsov susține că Ministerul Apărării Naționale nu a putut confirma varianta „deviată” și leagă discuția de o dezbatere apărută în România despre oportunitatea unor consultări în baza Articolului 4 al NATO (mecanism care permite consultări între aliați când o țară consideră că îi este amenințată securitatea). Politologul avansează o ipoteză – pe care o prezintă explicit ca speculație – potrivit căreia aliații ar fi recomandat României să nu ceară activarea Articolului 4, pentru a evita îngrijorări în Europa înaintea unui summit NATO „imprevizibil” la Ankara, în iulie. În această logică, spune el, președintele ar fi avut interesul să prezinte incidentul drept un „accident”, pentru a justifica neinvocarea Articolului 4. În același timp, Shekhovtsov indică o posibilă problemă de consistență: dacă incidentul ar fi fost într-adevăr accidental, atunci măsuri precum închiderea consulatului rus din Constanța și expulzarea unui consul rus ar fi mai greu de justificat. Context: ce a transmis ulterior Nicușor Dan și reacția lui Zelenski HotNews notează că Nicușor Dan a scris duminică pe Facebook că „concluzia fără dubiu” a unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român este că drona căzută la Galați era de proveniență rusească, de tip Geran-2, concluzie bazată pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”. În acel mesaj, președintele nu a mai menționat varianta schimbării traiectoriei după intervenția apărării ucrainene, menționată anterior. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Nicușor Dan pentru „claritate” și a distribuit precizările acestuia, transmițând că „faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin” și că Ucraina este pregătită să colaboreze cu partenerii pentru contracararea amenințărilor comune. [...]
