Știri
Știri din categoria Politică
FBI plănuiește să audieze circa șase martori în ancheta penală care îl vizează pe fostul director al CIA, John Brennan, într-un demers al Departamentului de Justiție condus de administrația Trump de a redeschide disputa privind evaluarea serviciilor americane din 2017 despre interferența Rusiei în alegerile din 2016, potrivit Reuters.
Interviurile – care nu au fost relatate anterior și ar urma să includă foști oficiali din comunitatea de informații implicați în evaluarea din 2017 – sunt programate în următoarele săptămâni, au spus două persoane familiarizate cu investigația. Ancheta urmărește originile investigației Trump–Rusia, un subiect pe care Donald Trump a cerut de mult timp procurorilor să îl urmărească.
Miza politică și instituțională este că investigația reprezintă un efort amplu al Departamentului de Justiție de a reevalua un episod ale cărui concluzii de bază au fost ulterior confirmate de Departamentul de Justiție, de o comisie bipartizană a Senatului și de o analiză internă a CIA, alimentând criticile că puterea de urmărire penală este folosită pentru a viza adversari percepuți și pentru a „rejudeca” un moment central din primul mandat al lui Trump.
Ancheta este coordonată de biroul procurorului federal din Miami și este în derulare de luni, potrivit surselor. Investigația pare să se concentreze pe mărturia dată de Brennan în 2023 în Congres despre modul în care a fost elaborată evaluarea comunității de informații.
Brennan a fost informat de procurori că este „țintă” a investigației, a dezvăluit avocatul său într-o scrisoare din decembrie. Reuters notează că nu a putut stabili identitatea exactă a persoanelor care urmează să fie audiate; anchetatorii au făcut deja un număr mic de interviuri cu martori.
Evaluarea publicată în ianuarie 2017, cu câteva zile înainte de prima inaugurare a lui Trump, a concluzionat că președintele rus Vladimir Putin a urmărit să sprijine candidatura republicanului Donald Trump și să o discrediteze pe contracandidata democrată Hillary Clinton.
Un aliat al lui Trump, congresmanul Jim Jordan (Ohio), a trimis în octombrie o sesizare către Departamentul de Justiție, susținând că Brennan ar fi făcut declarații false către Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților în timpul audierii din 2023. Sesizarea invocă inclusiv discuții despre așa-numitul „dosar Steele”, un raport realizat de un fost ofițer britanic de informații, finanțat de oponenți politici ai lui Trump și care conținea zvonuri neverificate. Brennan a spus în mod repetat că CIA s-a opus includerii dosarului în evaluarea de informații; un rezumat al concluziilor a fost atașat unei versiuni clasificate a raportului.
Todd Blanche, care a preluat luna aceasta funcția de procuror general interimar după ce a preluat conducerea Departamentului de Justiție de la Pam Bondi, ar fi supervizat investigația ca adjunct principal și ar fi convocat recent reuniuni cu lideri ai departamentului pentru a-i evalua progresul, potrivit a doi oficiali din zona de aplicare a legii citați de Reuters.
Trump a concediat-o pe Bondi la începutul lunii, pe fondul frustrării legate de ritmul și rezultatele investigațiilor pe care le-a cerut. Totuși, potrivit surselor, audierile de martori erau programate înainte de demiterea ei din 2 aprilie și nu par a fi o reacție directă la această decizie.
Reuters mai notează că o eventuală urmărire penală a lui Brennan în sudul Floridei ar putea întâmpina dificultăți juridice, deoarece mărturia din 2023 a avut loc în Washington, nu în Florida, iar judecători și mari jurii din Washington s-au arătat reticenți în trecut față de încercări similare de a investiga și inculpa persoane vizate de Trump.
Brennan, analist pentru televiziuni de știri și critic de lungă durată al lui Trump, a condamnat investigațiile relatate în presă ca fiind motivate politic și ca un abuz al sistemului juridic. Avocatul său a susținut în scrisoarea din decembrie că nu există o bază „justificabilă legal” pentru anchetă și a acuzat procurorii de tactici improprii. Avocatul lui Brennan a refuzat să comenteze, un purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție a refuzat să comenteze, iar FBI nu a răspuns solicitării de comentarii.
Recomandate
Donald Trump își consolidează mesajul de campanie printr-un „clasament” care îl pune pe primul loc , într-o mișcare de comunicare menită să întărească loialitatea electoratului republican, dar care contrastează cu datele recente despre scăderea popularității sale în rândul americanilor, potrivit HotNews . Trump a publicat pe rețeaua sa, Truth Social , un top al „celor mai buni” președinți ai SUA, în care se poziționează drept „cel mai mare”. În lista sa, la categoria „mari” apar Abraham Lincoln, George Washington și Thomas Jefferson, alături de Franklin D. Roosevelt, Woodrow Wilson și Andrew Jackson. În același timp, Trump îi plasează pe Joe Biden și Barack Obama în categoria „eșecuri”, alături de Ulysses S. Grant, Warren Harding și Jimmy Carter. Publicația notează și absențe notabile din listă, precum președinții republicani Bush (tatăl și fiul), George W. Bush fiind menționat ca un critic al lui Trump. Un top „împrumutat” și o miză de imagine Pentru restul clasamentului, Trump ar fi preluat un top realizat de revista Life în 1948, observație atribuită de HotNews publicației franceze Le Figaro. Clasamentul include și categorii intermediare („aproape mari”, „mediocri”, „sub medie”), în care apar, între alții, Bill Clinton la „mediocri”. Contrastul cu sondajele: sprijin puternic la republicani, slăbiciune în ansamblul electoratului Publicarea clasamentului vine la o zi după un sondaj difuzat de CNN , în care alegătorii republicani au fost întrebați ce președinte admiră cel mai mult: Trump conduce cu 53%, înaintea lui Ronald Reagan (18%) și Abraham Lincoln (8%). Aceste rezultate nu sunt prezentate ca reprezentative pentru întreaga populație. Separat, un sondaj Reuters/Ipsos publicat la 24 august indică o popularitate de 33% pentru Trump, cu 65% dezaprobare, nivel descris ca fiind cel mai scăzut atins în acel moment. [...]
Dominic Fritz spune că proiectele Primăriei Timișoara vor continua sub conducerea viceprimarilor USR și a administratorului public , după ce își pierde mandatul de primar, potrivit news.ro . Mesajul vine în urma unei întâlniri cu simpatizanți și colegi din USR, în care Fritz a încercat să transmită continuitate administrativă la nivel local, în paralel cu menținerea sa la conducerea partidului. În mesajul publicat după întâlnire, Fritz afirmă că „proiectele Timișoarei” vor fi coordonate de cei doi viceprimari USR, Ruben Lațcău și Paula Romocean, împreună cu administratorul public Matei Creiveanu. El susține că „mecanismul administrativ” construit în ultimii ani ar urma să funcționeze fără întreruperi, în ciuda schimbării de la vârful primăriei. Continuitate operațională la Primăria Timișoara Potrivit declarațiilor citate, Fritz își leagă plecarea din funcția executivă de o tranziție internă în echipa USR din primărie, cu o împărțire explicită a responsabilităților de coordonare: viceprimarii USR Ruben Lațcău și Paula Romocean; administratorul public Matei Creiveanu. Mesajul central este că proiectele începute în mandatul său nu ar urma să fie blocate de schimbarea primarului, ci preluate de echipa deja instalată în aparatul executiv. Fritz rămâne președinte USR și activ politic În același mesaj, Dominic Fritz afirmă că va rămâne „timișorean implicat” și președinte USR, indicând că își va continua activitatea politică din aceste poziții. „Eu voi rămâne timișorean implicat. Și președinte USR. Și din aceste poziții mă voi bate în continuare, împreună cu voi, cu caracatița care de 36 de ani sufocă România.” Contextul menționat de publicație este că Fritz își pierde mandatul de primar după promulgarea Legii integrității, care include un amendament denumit în spațiul public „amendamentul Fritz” și care prevede încetarea mandatului oficialilor aflați în conflict de interese. Tot în acest context, este amintit că Fritz a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese, în luna iunie, de Înalta Curte de Casație și Justiție . [...]
Sondajul CURS indică o cursă strânsă în București, fără favorit detașat , ceea ce crește miza mobilizării și a negocierilor locale înaintea alegerilor, potrivit Euronews . PSD ar obține 22% din voturi într-un scenariu ipotetic de alegeri locale în Capitală, urmat la diferențe mici de PNL (21%), AUR (20%) și USR (18%). În acest tablou, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe locul al patrulea, iar marja maximă de eroare a sondajului este de ±3%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de alegeri locale Primele patru partide sunt grupate într-un interval foarte îngust: PSD – 22% PNL – 21% AUR – 20% USR – 18% În afara acestui pluton, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, S.O.S. România cu 4%, iar ACT cu 2%. Datele se referă la opțiunile pentru partide, nu la intenția de vot pentru candidați la funcția de primar general. Nemulțumirea față de direcția țării și a Capitalei Pe fond, sondajul surprinde un nivel ridicat de nemulțumire: 73% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, 18% consideră direcția bună, iar 9% nu au exprimat o opinie. Pentru București, 63% spun că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% văd o direcție bună. Ce vor bucureștenii de la Primăria Generală: traficul, pe primul loc Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de administrația locală, cei mai mulți indică: traficul și aglomerația – 33% starea străzilor și a drumurilor – 19% lipsa locurilor de parcare – 11% impozite și taxe – 8% nivelul de trai – 7% curățenie și salubritate – 6% spitale, sănătate și medicamente – 6% Metodologie Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane (18+), reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în Municipiul București. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). [...]
AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating , în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul . Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia , înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres. Ce decide PSD: mandatul pentru negocieri și agenda legislativă Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție. Cotroceni: consultări la început de septembrie și avertismentul privind ratingul În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating. „Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici. [...]
Reforma ANI riscă să blocheze un jalon PNRR de 770 mil. euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar Parlamentul mai are „30 de zile” să corecteze legea, susține ministra de Externe Oana Țoiu, potrivit Mediafax . Țoiu a criticat, la Digi24, actuala reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI), pe care o consideră „neconstituțională”, invocând faptul că ar produce efecte pentru „o faptă trecută”. În același timp, ea a legat miza politică de una de funcționare a statului de drept, pe care o vede relevantă inclusiv pentru dezvoltarea economică. Un punct concret al disputei este efectul legii asupra liderului USR Dominic Fritz , care, potrivit materialului, ar urma să părăsească mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza de reglementare: corectarea legii în fereastra de 30 de zile Ministra afirmă că există încă timp pentru adoptarea unui proiect alternativ depus de USR, pe care îl prezintă drept „legea corectă”, astfel încât România să poată „îndrepta” ceea ce ea numește o „eroare profundă” și, concomitent, să nu piardă finanțarea asociată jalonului din PNRR. „Parlamentul încă are timp să adopte legea corectă depusă de noi (…) Putem să avem și cele 770 de milioane de euro din jalonul PNRR și un stat de drept funcțional (…)”, a declarat Oana Țoiu. Țoiu mai susține că precedentul unei legi care „atacă direct un oponent politic” ar avea efecte mai largi decât cazul Fritz/USR, prin descurajarea celor care se bazează pe existența unor „arbitri neutri”. Ce spune USR că propune diferit Potrivit declarațiilor redate, varianta USR nu ar include amendamentul „vizat de PSD” referitor la pierderea funcției. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul tehnic al proiectului USR sau despre calendarul parlamentar exact al dezbaterii. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă Parlamentul va pune pe ordinea de zi proiectul alternativ în intervalul de 30 de zile invocat și ce formă finală ar putea avea, în raport cu condiționalitățile PNRR. [...]
