Știri
Știri din categoria Politică
FBI plănuiește să audieze circa șase martori în ancheta penală care îl vizează pe fostul director al CIA, John Brennan, într-un demers al Departamentului de Justiție condus de administrația Trump de a redeschide disputa privind evaluarea serviciilor americane din 2017 despre interferența Rusiei în alegerile din 2016, potrivit Reuters.
Interviurile – care nu au fost relatate anterior și ar urma să includă foști oficiali din comunitatea de informații implicați în evaluarea din 2017 – sunt programate în următoarele săptămâni, au spus două persoane familiarizate cu investigația. Ancheta urmărește originile investigației Trump–Rusia, un subiect pe care Donald Trump a cerut de mult timp procurorilor să îl urmărească.
Miza politică și instituțională este că investigația reprezintă un efort amplu al Departamentului de Justiție de a reevalua un episod ale cărui concluzii de bază au fost ulterior confirmate de Departamentul de Justiție, de o comisie bipartizană a Senatului și de o analiză internă a CIA, alimentând criticile că puterea de urmărire penală este folosită pentru a viza adversari percepuți și pentru a „rejudeca” un moment central din primul mandat al lui Trump.
Ancheta este coordonată de biroul procurorului federal din Miami și este în derulare de luni, potrivit surselor. Investigația pare să se concentreze pe mărturia dată de Brennan în 2023 în Congres despre modul în care a fost elaborată evaluarea comunității de informații.
Brennan a fost informat de procurori că este „țintă” a investigației, a dezvăluit avocatul său într-o scrisoare din decembrie. Reuters notează că nu a putut stabili identitatea exactă a persoanelor care urmează să fie audiate; anchetatorii au făcut deja un număr mic de interviuri cu martori.
Evaluarea publicată în ianuarie 2017, cu câteva zile înainte de prima inaugurare a lui Trump, a concluzionat că președintele rus Vladimir Putin a urmărit să sprijine candidatura republicanului Donald Trump și să o discrediteze pe contracandidata democrată Hillary Clinton.
Un aliat al lui Trump, congresmanul Jim Jordan (Ohio), a trimis în octombrie o sesizare către Departamentul de Justiție, susținând că Brennan ar fi făcut declarații false către Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților în timpul audierii din 2023. Sesizarea invocă inclusiv discuții despre așa-numitul „dosar Steele”, un raport realizat de un fost ofițer britanic de informații, finanțat de oponenți politici ai lui Trump și care conținea zvonuri neverificate. Brennan a spus în mod repetat că CIA s-a opus includerii dosarului în evaluarea de informații; un rezumat al concluziilor a fost atașat unei versiuni clasificate a raportului.
Todd Blanche, care a preluat luna aceasta funcția de procuror general interimar după ce a preluat conducerea Departamentului de Justiție de la Pam Bondi, ar fi supervizat investigația ca adjunct principal și ar fi convocat recent reuniuni cu lideri ai departamentului pentru a-i evalua progresul, potrivit a doi oficiali din zona de aplicare a legii citați de Reuters.
Trump a concediat-o pe Bondi la începutul lunii, pe fondul frustrării legate de ritmul și rezultatele investigațiilor pe care le-a cerut. Totuși, potrivit surselor, audierile de martori erau programate înainte de demiterea ei din 2 aprilie și nu par a fi o reacție directă la această decizie.
Reuters mai notează că o eventuală urmărire penală a lui Brennan în sudul Floridei ar putea întâmpina dificultăți juridice, deoarece mărturia din 2023 a avut loc în Washington, nu în Florida, iar judecători și mari jurii din Washington s-au arătat reticenți în trecut față de încercări similare de a investiga și inculpa persoane vizate de Trump.
Brennan, analist pentru televiziuni de știri și critic de lungă durată al lui Trump, a condamnat investigațiile relatate în presă ca fiind motivate politic și ca un abuz al sistemului juridic. Avocatul său a susținut în scrisoarea din decembrie că nu există o bază „justificabilă legal” pentru anchetă și a acuzat procurorii de tactici improprii. Avocatul lui Brennan a refuzat să comenteze, un purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție a refuzat să comenteze, iar FBI nu a răspuns solicitării de comentarii.
Recomandate
Volodimir Zelenski încearcă să oprească o criză de comandă în plin război și a cerut public „unitate” între conducerea armatei și Ministerul Apărării, pe fondul criticilor și protestelor declanșate de demiterea ministrului Mihailo Fedorov, potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea lanțului de decizie militară și politică, într-un moment în care conflictul intern din vârf riscă să se transforme într-o problemă de guvernare și de încredere publică. Zelenski a spus că, într-o situație de război, un președinte „nu ar trebui să fie nevoit să aleagă”, dar a admis că disputa dintre Fedorov și comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a ajuns într-un punct în care intervenția sa devine inevitabilă. „Mi-aș dori foarte mult unitatea. Părțile nu au găsit-o. Și aceasta este o problemă nu doar a părților, ci și a mea.” De ce îl înlocuiește pe Fedorov și cine ar urma să preia Apărarea Întrebat de ce vrea să-l înlocuiască pe Mihailo Fedorov cu Igor Klimenko, Zelenski a invocat „prioritățile” și „situația complexă”, descriind un „dialog dificil” între conducerea armatei și Ministerul Apărării, la „diferite niveluri”. El a insistat că problema „nu ține doar de personalități” și a vorbit despre chestiuni nerezolvate care trebuie abordate „împreună”, pentru a evita o logică de tipul „unul câștigă, altul răspunde”. În același timp, Zelenski a transmis că, dacă părțile nu reușesc să rezolve singure tensiunile, va interveni direct. „Dacă părțile nu pot rezolva problema, va trebui să o rezolv eu.” Contextul politic este unul de remaniere: Rada Supremă a aprobat demisia Iuliei Sviridenko din funcția de prim-ministru, ceea ce înseamnă demisia întregului guvern. Potrivit surselor citate de Ukrainska Pravda , Zelenski a decis să nu îl mai propună pe Fedorov ca ministru al Apărării în noul guvern, iar „cel mai probabil” portofoliul ar urma să fie preluat de Igor Klimenko, fost ministru de Interne. Aceleași surse susțin că Fedorov rămâne în echipa președintelui, iar rolul său viitor ar urma să fie cunoscut săptămâna viitoare. Proteste și acuzații publice între Fedorov și Sîrskîi După demiterea lui Fedorov, la Kiev – în apropierea Administrației Prezidențiale – și în mai multe orașe au avut loc acțiuni de susținere, participanții cerând repunerea lui în funcție și respingând varianta Igor Klimenko la Apărare. În paralel, Fedorov a escaladat conflictul cu șeful armatei, acuzându-l pe Sîrskîi că „încearcă să divizeze Ucraina” și descriindu-i stilul drept „autoritar”. El a spus că a cerut demiterea comandantului-șef, dar, după refuzul președintelui, a încercat să colaboreze, susținând ulterior că inițiativele sale au fost blocate. Printre exemplele invocate de Fedorov se află o reformă privind contracte pe durată determinată pentru militarii de pe front, în locul mobilizării pe termen nedefinit. În același timp, el a afirmat că Sîrskîi nu s-ar fi adaptat rolului tot mai important al dronelor în război. În material sunt menționate și tensiuni sociale legate de recrutare, inclusiv un incident relatat la Liov, pe fondul ostilității față de ofițerii recrutori. Reacția Kremlinului: „Nu contează cine este ministrul Apărării” Kremlinul a transmis că urmărește remanierea de la Kiev, dar a susținut că schimbările de persoane nu ar conta în lipsa unei „decizii responsabile” care să ducă la un acord de pace. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „nu contează cine este ministrul Apărării”, citat de publicația rusă independentă The Moscow Times (fără link în textul sursă). Pentru Zelenski, mesajul public despre „unitate” și asumarea responsabilității indică o încercare de a limita efectele operaționale și politice ale conflictului din vârful sistemului de apărare, în timp ce noua formulă guvernamentală urmează să fie stabilită. [...]
Guvernul britanic cere FIFA să ancheteze un gest politic al Argentinei , după ce mai mulți jucători au afișat un banner cu mesajul „Falklandele sunt argentiniene” la finalul semifinalei de la Cupa Mondială, un episod care poate declanșa sancțiuni disciplinare în baza regulilor forului internațional, potrivit Politico . Peter Kyle, ministrul britanic al afacerilor, a calificat bannerul drept „complet nepotrivit” și a spus la Times Radio că se așteaptă ca FIFA „să facă o anchetă serioasă” asupra incidentului. Mesajul de pe banner, „Las Malvinas son Argentinas”, se traduce prin „Insulele Falkland sunt argentiniene”. Miza este una de reglementare sportivă: FIFA are reguli stricte care interzic gesturile politice la meciuri, inclusiv afișarea în stadion a „bannerelor, steagurilor, pliantelor, îmbrăcămintei și altor materiale” cu caracter „politic, ofensator și/sau discriminatoriu”. Posibile consecințe sportive înaintea finalei În plan politic intern, liderul liberal-democraților britanici, Ed Davey, a cerut ca jucătorii care au celebrat cu bannerul să fie interziși la finala de duminică. Politico notează că printre cei care au ținut bannerul s-au numărat și fotbaliști care joacă la cluburi de top din Marea Britanie: Lisandro Martinez (Manchester United), Alexis Mac Allister (Liverpool) și Cristian Romero (Tottenham). Contextul disputei Falkland/Malvine Londra și Buenos Aires au purtat un război pentru insule în 1982. Arhipelagul, aflat la aproximativ 500 de kilometri de coasta Argentinei, rămâne teritoriu britanic, deși Argentina îl revendică. Semifinala cu Anglia a fost privită, în acest context, ca o ocazie pentru mulți argentinieni de a puncta în disputa de durată dintre cele două țări, iar înaintea meciului vicepreședinta Argentinei, Victoria Villarruel, a descris Anglia drept „invadatori”. Kyle a lăudat „demnitatea” jucătorilor Angliei, afirmând că atitudinea lor a fost „contrastul perfect” față de comportamentul echipei Argentinei. [...]
Parlamentul ucrainean l-a confirmat pe Serhiy Korețki ca prim-ministru , un pas-cheie într-o remaniere de război care lasă încă neclară componența portofoliilor strategice, inclusiv la Apărare, potrivit Kyiv Post . Verkhovna Rada a votat joi, 16 iulie, numirea lui Korețki, fost director general al companiei energetice de stat Naftogaz , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a înaintat nominalizarea, anunțată formal cu o seară înainte de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. În total, 289 de deputați au susținut numirea. În dezbaterea din plen, deputatul Iaroslav Jelezniak a întrebat dacă Zelenski va participa la ședință. Stefanciuk a răspuns că președintele nu va fi prezent, fiind reprezentat de delegatul său în Rada. Prioritățile anunțate: iarna, armata și stabilitatea economică În discursul dinaintea votului, Korețki a spus că va face „tot ce îi stă în putere” pentru a fi util statului „aici și acum”. El a enumerat drept priorități: pregătirea Ucrainei pentru iarna care urmează; sprijin „cuprinzător” pentru armată; ajutor pentru comunitățile de pe linia frontului; sprijin pentru mediul de afaceri, pentru menținerea stabilității economice; consolidarea cooperării cu partenerii internaționali; avansarea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană. Miza remanierii: portofoliile-cheie, în special Apărarea Numirea lui Korețki vine în cadrul unei remanieri mai ample inițiate de Zelenski după demisia fostului premier Iulia Svîrîdenko. Potrivit aceleiași surse, Rada a votat marți demiterea ei, ceea ce a declanșat automat demisia întregului Cabinet de Miniștri. În paralel, rămân întrebări privind ocuparea unor funcții centrale în noul guvern. Korețki l-a lăudat pe ministrul de Interne, Ihor Klimenko, despre care publicația notează că este „așteptat pe scară largă” să devină următorul ministru al Apărării. Întrebat dacă guvernul său poate deveni un „guvern al apărării”, Korețki a răspuns: „Poate, pentru că există dorință, nevoia internă și unitate. Cât despre numirea ministrului apărării, aceasta este prerogativa exclusivă a președintelui.” Întrebat dacă îl va păstra pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, în Cabinet, Korețki a refuzat să comenteze înainte de votul pentru numirea sa ca prim-ministru. Context: de ce a fost schimbat ministrul Apărării Zelenski a spus, după consultări, că Korețki este „probabil cel mai pregătit” pentru funcția de prim-ministru. În aceeași perioadă, președintele a finalizat decizia de a-l înlocui pe Fedorov la Apărare și l-a nominalizat pe Klimenko ca succesor, invocând drept motiv un conflict al lui Fedorov cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene. Svîrîdenko, în discursul de rămas-bun, a indicat între realizările guvernului său obținerea unui pachet de sprijin financiar al UE de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), mai notează Kyiv Post . Tot ea a avut un rol central în negocierea acordului privind mineralele cu Statele Unite, în perioada în care era ministru al Economiei; Ukrainska Pravda este citată cu informația că Zelenski ar fi luat în calcul numirea ei ca ambasador la Washington, ofertă pe care aceasta ar fi refuzat-o. În perioada următoare, atenția se mută pe voturile și numirile pentru portofoliile-cheie din noul Cabinet, în special Apărarea, într-un moment în care Kievul își leagă agenda internă de pregătirea pentru iarnă și de continuitatea sprijinului extern. [...]
Protestele față de demiterea ministrului Apărării riscă să adâncească incertitudinea din armata ucraineană , într-un moment în care Ucraina începe să obțină rezultate pe front, potrivit Biziday . Manifestații au fost raportate în mai multe orașe, inclusiv la Kiev, unde presa internațională indică prezența a peste o mie de persoane. În capitală, protestatarii au cântat imnul național, au fluturat steaguri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene și au scandat „rușine” și „aduceți-l înapoi pe Fedorov”. Presa locală a relatat proteste și în alte orașe, între care Liov, Odesa și Dnipro. Imagini și relatări despre manifestații au fost distribuite și de contul NEXTA , pe platforma X. De ce contează schimbarea: continuitatea conducerii și moralul armatei Mihailo Feodorov fusese numit în funcție în urmă cu doar șase luni și își construise o reputație de modernizator, în condițiile în care a încercat să reformeze armata ucraineană, epuizată după peste patru ani de război. Totodată, este apreciat pentru accelerarea producției de drone într-un interval scurt, un element considerat important pentru capacitatea operațională pe front. Înlăturarea lui „riscă să creeze incertitudine la nivelul armatei”, notează Biziday, mai ales pe fondul unei perioade în care ucrainenii ar fi început să obțină o serie de rezultate pe linia frontului. Context politic: remanierea lui Zelenski și tensiunile din armată Anunțul retragerii lui Mihailo Feodorov a fost făcut „aseară”, chiar de el, în contextul remanierii inițiate de președintele Volodimir Zelenski , care a inclus și demiterea premierului. Nu a fost comunicat un motiv oficial pentru demitere. În același timp, decizia vine pe fondul neînțelegerilor dintre Feodorov și comandantul-șef al Armatei Ucrainene, Oleksandr Sîrski. Adjunctul comandantului forțelor aeriene, Pavlo Elizarov, a demisionat în semn de protest, iar mai multe figuri din armată au criticat public schimbarea, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent și France24. Ce urmează: votul pentru noul ministru, sub presiunea străzii Potrivit relatărilor preluate de NEXTA, parlamentarii ar fi reticenți să ignore sprijinul public pentru Feodorov, ceea ce ar putea complica obținerea voturilor necesare pentru numirea lui Ihor Klymenko ca ministru al Apărării. Informația rămâne însă dependentă de evoluțiile politice de la Kiev și de deciziile oficiale care nu au fost încă detaliate public. [...]
Ciprian Ciucu contestă credibilitatea unui sondaj IRES comandat de PSD, care plasează AUR pe primul loc la parlamentare , susținând că aceeași „casă” de sondare l-a evaluat greșit înaintea alegerilor locale, potrivit news . Mesajul are miză politică directă: pune sub semnul întrebării un instrument folosit frecvent pentru a seta agenda și a influența percepțiile înainte de alegeri. Într-o intervenție la B1 TV, miercuri seară, primarul Sectorului 6 a spus că a fost cotat „pe locul 3” cu „două-trei zile înainte de alegeri”, dar a câștigat „pe locul unu, la 12 puncte procentuale”. Pe acest fond, Ciucu a calificat rezultatele actuale drept o „nouă intoxicare”. „Uitaţi-vă, casa aceasta a PSD. Pe mine mă dădeau pe locul 3 cu două-trei zile înainte de alegeri şi am ieşit pe locul unu, la 12 puncte procentuale, aceeaşi casă. Hai să fim serioşi! Hai să fim serioşi! Deci nu, e o nouă intoxicare, despre asta este vorba.” Ce arată sondajul invocat de Ciucu Sondajul IRES menționat în material este realizat „la comanda PSD” și estimează că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate. În clasament ar urma: PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Partidul SENS: 2% SOS România: 2% POT: 1% De ce contează disputa pe sondaje Reacția lui Ciucu indică o contestare frontală a credibilității cercetării, pe fondul faptului că sondajul este prezentat ca fiind comandat de PSD. În lipsa altor date în material despre metodologie sau eșantion, acuzația rămâne la nivel de poziționare politică, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din pre-campanie și de a relativiza rezultatele prezentate public. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România nu își schimbă planurile de apărare sub presiune și transmite că țara „nu se lasă intimidată” de amenințările Rusiei, în contextul discuțiilor despre producția de drone împreună cu Ucraina, potrivit news . Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est , unde Nicușor Dan a fost întrebat cum răspunde România amenințărilor transmise de Rusia „prin diverse canale” și prin intermediari, pe fondul planurilor de cooperare cu Ucraina în domeniul dronelor. „România e o țară suverană și nu se lasă intimidată. Ăsta este răspunsul scurt.” De ce contează: mesaj de continuitate pentru cooperarea militară În același context, președintele a reiterat că Rusia este „agresorul” în regiune și a încadrat cooperarea României în alianțe defensive, menționând explicit NATO și „ Coaliția de Voință ”, ca formate recente de coordonare cu partenerii. Pe componenta operațională, Nicușor Dan a argumentat că Ucraina și-a dezvoltat, în urma războiului, o capacitate militară și tehnologică „deosebită”, iar România vrea să folosească parteneriatul și încrederea reciprocă pentru a-și dezvolta propriile capacități de apărare pentru armată. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendar, volum sau forma concretă a proiectului de producție de drone. Din declarațiile citate reiese însă că autoritățile române tratează cooperarea cu Ucraina ca parte a consolidării capacităților de apărare și nu ca pe un demers care să fie revizuit în urma presiunilor venite dinspre Rusia. [...]
