Știri
Știri din categoria Politică
FBI plănuiește să audieze circa șase martori în ancheta penală care îl vizează pe fostul director al CIA, John Brennan, într-un demers al Departamentului de Justiție condus de administrația Trump de a redeschide disputa privind evaluarea serviciilor americane din 2017 despre interferența Rusiei în alegerile din 2016, potrivit Reuters.
Interviurile – care nu au fost relatate anterior și ar urma să includă foști oficiali din comunitatea de informații implicați în evaluarea din 2017 – sunt programate în următoarele săptămâni, au spus două persoane familiarizate cu investigația. Ancheta urmărește originile investigației Trump–Rusia, un subiect pe care Donald Trump a cerut de mult timp procurorilor să îl urmărească.
Miza politică și instituțională este că investigația reprezintă un efort amplu al Departamentului de Justiție de a reevalua un episod ale cărui concluzii de bază au fost ulterior confirmate de Departamentul de Justiție, de o comisie bipartizană a Senatului și de o analiză internă a CIA, alimentând criticile că puterea de urmărire penală este folosită pentru a viza adversari percepuți și pentru a „rejudeca” un moment central din primul mandat al lui Trump.
Ancheta este coordonată de biroul procurorului federal din Miami și este în derulare de luni, potrivit surselor. Investigația pare să se concentreze pe mărturia dată de Brennan în 2023 în Congres despre modul în care a fost elaborată evaluarea comunității de informații.
Brennan a fost informat de procurori că este „țintă” a investigației, a dezvăluit avocatul său într-o scrisoare din decembrie. Reuters notează că nu a putut stabili identitatea exactă a persoanelor care urmează să fie audiate; anchetatorii au făcut deja un număr mic de interviuri cu martori.
Evaluarea publicată în ianuarie 2017, cu câteva zile înainte de prima inaugurare a lui Trump, a concluzionat că președintele rus Vladimir Putin a urmărit să sprijine candidatura republicanului Donald Trump și să o discrediteze pe contracandidata democrată Hillary Clinton.
Un aliat al lui Trump, congresmanul Jim Jordan (Ohio), a trimis în octombrie o sesizare către Departamentul de Justiție, susținând că Brennan ar fi făcut declarații false către Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților în timpul audierii din 2023. Sesizarea invocă inclusiv discuții despre așa-numitul „dosar Steele”, un raport realizat de un fost ofițer britanic de informații, finanțat de oponenți politici ai lui Trump și care conținea zvonuri neverificate. Brennan a spus în mod repetat că CIA s-a opus includerii dosarului în evaluarea de informații; un rezumat al concluziilor a fost atașat unei versiuni clasificate a raportului.
Todd Blanche, care a preluat luna aceasta funcția de procuror general interimar după ce a preluat conducerea Departamentului de Justiție de la Pam Bondi, ar fi supervizat investigația ca adjunct principal și ar fi convocat recent reuniuni cu lideri ai departamentului pentru a-i evalua progresul, potrivit a doi oficiali din zona de aplicare a legii citați de Reuters.
Trump a concediat-o pe Bondi la începutul lunii, pe fondul frustrării legate de ritmul și rezultatele investigațiilor pe care le-a cerut. Totuși, potrivit surselor, audierile de martori erau programate înainte de demiterea ei din 2 aprilie și nu par a fi o reacție directă la această decizie.
Reuters mai notează că o eventuală urmărire penală a lui Brennan în sudul Floridei ar putea întâmpina dificultăți juridice, deoarece mărturia din 2023 a avut loc în Washington, nu în Florida, iar judecători și mari jurii din Washington s-au arătat reticenți în trecut față de încercări similare de a investiga și inculpa persoane vizate de Trump.
Brennan, analist pentru televiziuni de știri și critic de lungă durată al lui Trump, a condamnat investigațiile relatate în presă ca fiind motivate politic și ca un abuz al sistemului juridic. Avocatul său a susținut în scrisoarea din decembrie că nu există o bază „justificabilă legal” pentru anchetă și a acuzat procurorii de tactici improprii. Avocatul lui Brennan a refuzat să comenteze, un purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție a refuzat să comenteze, iar FBI nu a răspuns solicitării de comentarii.
Recomandate
Nicușor Dan își apără linia pe justiție și „stabilitate” în fața criticilor privind numirile la parchete , într-o discuție de circa 15 minute cu activistul Marian Ceaușescu , după un interviu la Europa FM, relatează HotNews . Miza politică a schimbului este una de credibilitate: președintele încearcă să delimiteze agenda sa de cea a fostului președinte Klaus Iohannis, pe fondul reproșurilor legate de numiri și de raportarea la partide. Întrebat direct care este diferența dintre el și Klaus Iohannis, Nicușor Dan a răspuns că este „cineva preocupat” care „a fost 20 de ani și va fi în continuare preocupat, de reforma justiției”. Numirile la parchete și mesajul „contează șefii” Activistul i-a reproșat președintelui că a acceptat ca Marius Voineag și Alex Florența să devină adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT, sugerând că acest lucru contrazice discursul despre reformă. Nicușor Dan a replicat: „Ce contează sunt șefii parchetelor.” În articol este menționat, ca element de context, un material HotNews despre modul în care Nicușor Dan a explicat aceste numiri (link în sursa originală). „Stabilitate” într-un Parlament cu 35% partide „anti-occidentale” Marian Ceaușescu a susținut și că Nicușor Dan ar ajunge să apere interesele partidelor, invocând explicit PSD. Președintele a respins acuzația și a legat poziționarea sa de contextul politic post-electoral, afirmând că, în luna mai, când a candidat, Parlamentul era deja format „cu 35% partide anti-occidentale” și că a vorbit încă din campanie despre nevoia de stabilitate. În același timp, el a spus că rămâne preocupat de „năravurile PSD și ale altora” și de „a aduce dreptate în funcționarea instituțiilor”. Finalul discuției: amenzi și un semnal de neîncredere Cei doi au ajuns și la subiectul amenzilor primite în activitatea publică: Nicușor Dan a spus că a primit „vreo 70”, iar Marian Ceaușescu – 130, potrivit relatării. La final, activistul i-a transmis președintelui: „A mai rămas ceva încredere, dar nu mai este 100%.” [...]
Peter Magyar își începe mandatul cu o confruntare directă cu aparatul mediatic de stat , anunțând mutarea biroului premierului și intenția de a suspenda serviciul de știri al televiziunii naționale până la asigurarea imparțialității, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare și control instituțional: schimbarea modului în care informația publică ajunge la guvern și este „aprobată sau nu”. Magyar a spus că biroul său de premier va funcționa într-o altă clădire decât cea folosită până acum și că sediul se va muta de pe malul vestic al Dunării, din Buda, pe malul estic, în Pesta, aproape de Parlamentul Ungariei . În același context, el a făcut referire la costul clădirii actuale, menționând 160 de miliarde de forinți, echivalentul a 400 milioane euro (aprox. 2,0 miliarde lei). Tensiuni la televiziunea publică și acuzații privind controlul editorial Viitorul premier a publicat pe o rețea socială un fragment tensionat dintr-o emisiune a televiziunii publice, unde a fost invitat după „o lungă perioadă de interdicție”. În dialog, o jurnalistă l-a întrebat despre „cele 100 de puncte” din program, iar Magyar a insinuat că întrebarea i-ar fi fost „șoptită” în cască, lucru negat de jurnalistă. Suspendarea știrilor TV naționale, condiționată de „imparțialitate” Magyar a susținut că, la câteva ore după apariția sa la TV, un responsabil cu propaganda ar fi convocat o ședință în care directorul general (poreclit „Pittbull”) ar fi transmis că „lucrurile se vor desfășura ca până acum”. Concret, potrivit relatării lui Magyar, știrile ar urma să meargă pe traseul obișnuit „spre guvernul Orban”, unde sunt aprobate sau respinse. În acest context, el a reafirmat că viitorul său guvern va suspenda serviciul de știri al televiziunii naționale până când informațiile vor deveni „imparțiale și obiective”. Context: presiune economică și așteptări ridicate Jurnalistul de investigație Szabolcs Panyi, citat în material, afirmă că Magyar va avea o misiune dificilă, inclusiv din cauza situației economice: „Așteptările (pentru Magyar) sunt extrem de ridicate. De asemenea, promisiunile sunt numeroase. În același timp, Ungaria este și va fi într-o situație economică foarte dificilă. Așadar, va fi o misiune foarte grea de a evita o criză economică”. TVR Info mai notează că Panyi, care a relatat despre legături ale guvernului Orban cu Moscova, a fost acuzat de spionaj înainte de alegerile parlamentare și risca o condamnare de până la 15 ani de închisoare dacă Orban rămânea la putere. [...]
Indecizia rămâne opțiunea dominantă pentru funcția de premier , iar cel mai recent sondaj indică o fragmentare a preferințelor care complică orice scenariu de stabilitate guvernamentală, potrivit Libertatea . La întrebarea „Cine ați vrea să conducă Guvernul în continuare?”, cea mai mare pondere a răspuns „nu știu” (26,2%), în timp ce actualul prim-ministru Ilie Bolojan este susținut de 16,2% dintre respondenți. Sondajul, realizat de Agenția de Rating Politic la comanda Digi24 , îl plasează pe primul loc între politicieni pe George Simion (AUR), cu 20,9%, urmat de Ilie Bolojan (16,2%). În clasament apare și varianta „un tehnocrat”, cu 14,7%, semn că o parte relevantă a electoratului caută o alternativă în afara liderilor politici testați. Cum arată topul opțiunilor pentru premier Distribuția răspunsurilor din sondaj este următoarea: „Nu știu” – 26,2% George Simion – 20,9% Ilie Bolojan – 16,2% Un tehnocrat – 14,7% „Nu urmăresc politica” – 8,4% Alte variante – 5,4% Sorin Grindeanu – 4,7% Călin Georgescu – 2,5% Victor Ponta – 0,8% Petrișor Peiu – 0,2% Cercetarea a inclus 1.187 interviuri, realizate în perioada 1–10 aprilie 2026, cu o marjă de eroare de ±2,8%. Ce spune sondajul despre rolul președintelui în conflictul politic Sondajul a testat și percepția publică privind poziționarea lui Nicușor Dan în conflictul „Grindeanu-PSD vs Bolojan-PNL-USR”. Cea mai mare parte a respondenților (42,2%) consideră că președintele ar trebui să rămână neutru. Alte răspunsuri: „nu știu” (20,9%), „cu Ilie Bolojan” (13,1%), „nu urmăresc știrile” (11%), „PSD” (5,5%), „cu Sorin Grindeanu” (4,2%), „cu PNL” (1,7%) și „cu USR” (1,4%). Context: intenția de vot la parlamentare În același material este citat și un barometru Informat.ro – INSCOP Research (1–7 aprilie 2026), potrivit căruia AUR conduce în preferințele pentru alegerile parlamentare cu 37%, urmat de PSD (20,1%), PNL (15,5%) și USR (12,7%). [...]
PSD își joacă presiunea pe premier mai mult ca instrument de imagine decât ca mecanism real de schimbare , iar partidul nu are, în fapt, pârghia de a-l „revoca” pe Ilie Bolojan fără un acord mai larg în coaliție și la nivel prezidențial, potrivit unei analize a lui Cristian Tudor Popescu publicate de Libertatea . Gazetarul a comentat la emisiunea „News Pass”, într-un dialog cu Laura Chiriac la B1 TV, strategia PSD condus de Sorin Grindeanu în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare. În interpretarea sa, miza principală a atacurilor publice nu este neapărat căderea premierului, ci consolidarea unei imagini de forță în fața propriului electorat și a organizațiilor din teritoriu. „Domnul Grindeanu vrea să dea impresia electoratului că el, Grindeanu, este cel care îl dă jos pe călăul Bolojan, care suge hemoglobina nației.” De ce contează: limitările instituționale fac „debarcarea” dificilă CTP susține că PSD se află într-un „blocaj”, pentru că premierul nu poate fi schimbat unilateral de un singur partid. Argumentul invocat este „dubla legitimitate” a lui Ilie Bolojan: susținerea coaliției și decretul de numire semnat de președinte, ceea ce ar face schimbarea „extrem de complicată” în lipsa unui consens. „Bolojan este pus de o coaliție acolo și aprobat de Nicușor Dan. Nu e pus acolo numai de Grindeanu sau numai de PSD. Prin urmare, nu are acest drept.” În această cheie, ieșirile publice ale liderului PSD sunt descrise de CTP drept gesturi fără efect direct asupra funcției de premier, utile mai ales ca semnal politic intern. Ce pregătește PSD în plan politic: termen de 72 de ore și scenariul retragerii miniștrilor Separat de analiza lui CTP, articolul arată că PSD ar urma să decidă luni, 20 aprilie, într-o ședință la Palatul Parlamentului (ora 17.00), retragerea sprijinului politic pentru premier. Informația este atribuită publicației Cotidianul.ro, citată de Libertatea. Potrivit acelorași informații, după consultările interne, PSD i-ar urma să îi ceară lui Ilie Bolojan să demisioneze într-un termen de 72 de ore, iar dacă refuză, partidul ar lua în calcul retragerea miniștrilor din Guvern. „Deocamdată plecăm doar cu miniștrii, fiindcă sperăm ca în 45 de zile să ne întoarcem”, a declarat un lider PSD pentru Cotidianul.ro. În cazul unei retrageri oficiale din coaliție, Sorin Grindeanu ar fi spus că ar urma o renegociere a tuturor funcțiilor obținute prin protocolul de coaliție, inclusiv a funcției de președinte al Camerei Deputaților, pe care o ocupă în prezent. [...]
Refuzul lui Ilie Bolojan de a demisiona din funcția de premier prelungește tensiunile din coaliție , într-un moment în care PSD ar urmări înlăturarea lui, potrivit Libertatea . Ilie Bolojan, președintele PNL, a apărut neanunțat miercuri seară la reuniunea de Paște a PNL București , unde a dat de înțeles că nu va pleca din fruntea Guvernului. Informația despre discuțiile din interiorul partidului este relatată prin postări pe Facebook ale unor lideri și aleși locali PNL prezenți la întâlnire. Mesaj intern în PNL: „nu o va face” Sebastian Burduja, președintele PNL București, a descris întâlnirea ca fiind una „fără protocol, fără discurs pregătit” și a susținut că Bolojan le-ar fi vorbit colegilor despre „responsabilitate”, „caracter” și „curajul de a alege ce e corect în loc de ce e ușor”. Mai explicit, consilierul general PNL Silviu Feroiu a scris că majoritatea celor prezenți i-au transmis lui Bolojan că nu își doresc demisia, iar răspunsul ar fi fost „ferm”: nu va demisiona. Replica atribuită lui Bolojan și semnalul despre „reforme” În aceeași postare, Feroiu a relatat și o replică atribuită premierului, în contextul criticilor din spațiul public și „inclusiv din partea unor colegi din guvern”: „Când te înjură unii, e ca o binecuvântare” Feroiu a mai susținut că „reformele vor continua, pe toate palierele”, fără ca articolul să detalieze la ce reforme se referă sau ce calendar ar exista. De ce contează Mesajul transmis în interiorul PNL indică faptul că Bolojan nu intenționează să facă un pas înapoi, deși, potrivit relatării, PSD „vrea să scape de el”. În lipsa unor detalii suplimentare despre mecanismul politic invocat (negocieri, condiții, termene), rămâne de văzut dacă tensiunile din coaliție se vor traduce în decizii formale sau vor rămâne la nivel de presiune politică. [...]
Președintele Nicușor Dan a relansat tema „abuzurilor” din justiție fără a indica o bază factuală nouă , afirmând că „înclină să creadă” că în mandatele Laurei Codruța Kovesi la Parchetul General și DNA „s-au făcut abuzuri”, într-un schimb de replici la Europa FM, potrivit G4Media . Declarația are relevanță instituțională prin faptul că vine de la șeful statului și reintroduce în dezbaterea publică acuzații vechi, în condițiile în care, conform articolului, nu a rezultat răspundere penală pentru procurori pe această temă. În interviu, Nicușor Dan a fost întrebat despre un posibil viitor politic al Laurei Codruța Kovesi, actual Procuror European, al cărei mandat se încheie în această toamnă. Președintele a spus că o eventuală intrare în politica internă ar fi „opțiunea dumneaei”, invocând experiența acumulată și lăsând deschisă direcția pe care aceasta ar putea să o aleagă. Ce a spus Nicușor Dan despre „abuzuri” După ce moderatorul Sebastian Zachmann a insistat pe acuzațiile formulate în trecut la adresa lui Kovesi, Nicușor Dan a condiționat discuția de existența unui raport, dar a adăugat că „ar înclina” să creadă că au existat abuzuri. „Cred c-au fost făcute, dar avem un raport? Dacă tot se fac afirmațiile astea foarte grave, că s-a folosit sistemul de justiție pentru a elimina oameni politice… Aș înclina să cred că s-au făcut abuzuri”. Contextul invocat: raportul Inspecției Judiciare din 2018 și lipsa dosarelor Articolul amintește că un raport a existat: în 2018, Inspecția Judiciară a întocmit, la solicitarea ministrului Justiției de atunci, Tudorel Toader , un raport în urma unui control de fond la toate serviciile teritoriale ale DNA. Potrivit G4Media, documentul a cuprins „o serie întreagă de acuzații” privind abuzuri în serviciu în structurile din teritoriu și a stat la baza înlăturării Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA. În același timp, publicația notează că, în pofida raportului, „niciun dosar nu a fost deschis” împotriva procurorilor care ar fi acționat abuziv, ceea ce a alimentat la acel moment suspiciunea că raportul ar fi urmărit, în principal, îndepărtarea lui Kovesi din funcție. [...]
