Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina susține că are pârghii reale în negocierile de pace și mizează pe o fereastră politică pentru a accelera parcursul european, inclusiv prin deblocarea unor decizii cu miză financiară și de sancțiuni, potrivit Kyiv Post, care relatează declarațiile ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, făcute la Antalya Diplomacy Forum.
Sybiha a spus că reculul guvernului premierului ungar Viktor Orbán în alegeri ar putea crea o oportunitate pentru Kiev de a avansa pe drumul aderării la UE. În această logică, el a indicat drept obiective deschiderea a șase „clustere” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), deblocarea unui împrumut UE de 90 miliarde euro (103 miliarde dolari, aprox. 464 miliarde lei) și întărirea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii împotriva Rusiei.
Ministrul a respins afirmațiile repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit cărora Ucraina „nu are cărți” în discuțiile de pace cu Rusia, insistând că Kievul are pârghii. În același timp, Sybiha a evaluat că perioada cea mai dificilă a relației diplomatice cu Statele Unite ar fi depășită și a subliniat că implicarea americană rămâne esențială pentru un acord.
„Evaluarea mea personală este că fără Statele Unite, fără sprijinul președintelui Trump, este nerealist să obținem o pace justă și cuprinzătoare.”
Sybiha a mai declarat că Ucraina nu va accepta cererea Rusiei de retragere a trupelor ucrainene din Donbas, pe care a numit-o un ultimatum imposibil de aplicat. El a adăugat că Moscova ar cere și recunoașterea jurisdicției ruse asupra teritoriilor ocupate, inclusiv folosirea monedei și simbolurilor rusești.
Potrivit ministrului, Ucraina este pregătită pentru o încetare necondiționată a focului, cu monitorizare, și are un plan în acest sens, însă „unele chestiuni-cheie” rămân nerezolvate.
În același material, Kyiv Post notează că Vadym Skibitsky, adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR), a declarat pentru Financial Times că Rusia își intensifică ofensivele și urmărește să captureze integral regiunea Donbas până în septembrie.
Recomandate
Președintele Finlandei cere o UE „mai mare” pentru greutate geopolitică și securitate , inclusiv prin formule de apartenență mai flexibile care să apropie de bloc atât state candidate, cât și parteneri precum Regatul Unit sau chiar Canada, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis la un eveniment al industriei energetice la Helsinki, pune accent pe dimensiunea Uniunii ca instrument de putere într-un context de presiuni simultane dinspre Rusia și SUA. Alexander Stubb a susținut că „autonomia strategică” a Europei (capacitatea de a acționa independent în domenii-cheie precum securitatea și economia) depinde adesea de „dimensiune și amploare” și a numit extinderea UE „cea mai bună politică europeană din toate timpurile”. În viziunea sa, UE ar trebui să se extindă sau să creeze forme de apartenență suficient de flexibile pentru a include „aproximativ 40 de state europene” și, posibil, unele din afara Europei. Cine ar trebui adus „cât mai aproape” de UE În intervenția sa, președintele Finlandei a indicat mai multe direcții, cu accent pe securitate și stabilitate regională: Regatul Unit : Stubb a spus că UE trebuie să „aducă Regatul Unit înapoi” – dacă nu ca membru, atunci „cât mai aproape” de Uniune. Ucraina , dar și Republica Moldova și Georgia , ca parte a consolidării relațiilor cu statele candidate sau partenere. Turcia : liderul finlandez a cerut reluarea unei discuții „serioase” despre Turcia, argumentând că „cel puțin din perspectiva securității” aceasta ar trebui să fie cât mai aproape de Europa. Balcanii de Vest : a numit regiunea „cel mai sensibil punct al Europei” și a enumerat Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina. Islanda și Norvegia , menționate ca țări nordice apropiate. În același registru, Stubb a lansat și o formulare provocatoare despre Canada, sugerând ideea ca aceasta să fie „al 28-lea stat al UE”, „în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite”. Contextul: presiune de securitate dinspre Rusia și presiune politică dinspre SUA Președintele Finlandei a legat nevoia de „a gândi la scară mare” de schimbarea ordinii mondiale după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, începută în februarie 2022. În acest cadru, el a spus că Europa resimte „presiunea de securitate” din partea Rusiei și „presiunea politică” din partea SUA, ceea ce ar impune „ordine în propria casă”. Stubb a mai afirmat că UE a reușit să găsească soluții după crize precum Brexit, pandemia și problemele din sectorul energetic, descriind un tipar de funcționare în „trei etape”: criză, haos, apoi o soluție „optimă”. Totodată, a spus că nu va exista „niciodată o piață energetică europeană perfectă”, dar și-a reafirmat susținerea pentru piața internă. Unde a fost făcută declarația Declarațiile au fost făcute la Eurelectric Power Summit 2026 , organizat miercuri și joi la Helsinki, eveniment care reunește lideri din industria energetică, inovatori și furnizori de servicii. Potrivit organizatorilor, ediția din 2026 se concentrează pe accelerarea electrificării, securitatea aprovizionării cu energie, competitivitate prin soluții inovatoare și mobilizarea investițiilor și infrastructurii necesare. [...]
Ucraina cere finanțare pentru sisteme Patriot și folosirea activelor rusești înghețate după unul dintre cele mai mari atacuri coordonate ale războiului, în care Rusia a lansat peste noapte 73 de rachete și 656 de drone, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , spune că intensificarea loviturilor arată că Moscova „pierde pe câmpul de luptă” și încearcă să compenseze prin „teroare”. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, apărarea antiaeriană a interceptat sau a „suprimat” (adică a neutralizat inclusiv prin mijloace de război electronic) cea mai mare parte a atacului: 40 de rachete și 602 vehicule aeriene fără pilot. Sybiha a afirmat că atacul a ucis „zeci” de persoane, inclusiv copii, și a rănit „sute” de civili, fără a oferi un bilanț exact. „Singurul motiv pentru atacul îngrozitor de peste noapte al Rusiei împotriva Ucrainei cu drone și rachete (…) este că Putin este un criminal de război și un pierzător care nu are alte cărți în afară de teroare”, a scris Sybiha pe X. Ce măsuri cere Kievul: bani pentru Patriot și accelerarea achizițiilor Mesajul central al ministrului este că aliații ar trebui să treacă de la condamnări la măsuri care reduc capacitatea Rusiei de a continua atacurile. În acest sens, Sybiha a cerut: folosirea Facilității Europene pentru Pace (un instrument al UE pentru sprijin militar) pentru finanțarea programului PURL, descris ca un mecanism condus de NATO prin care aliați europeni și Canada pot cumpăra armament american pentru Ucraina; direcționarea finanțării către sisteme de apărare antiaeriană Patriot și rachete interceptoare; avansarea unei „coaliții antibalistice” și creșterea investițiilor în capabilitățile ucrainene cu rază lungă de acțiune. Presiune economică: sancțiuni, interdicții de călătorie și active înghețate Pe lângă componenta militară, Sybiha a cerut întărirea presiunii asupra Rusiei prin noi sancțiuni, interdicții de călătorie pentru combatanți ruși și utilizarea „integrală” a activelor rusești înghețate. În paralel, el a solicitat liderilor europeni să deschidă „clusterele” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE, un pas procedural necesar pentru avansarea discuțiilor pe capitole tematice. În logica prezentată de ministru, „eforturile de pace” ar avea șanse doar dacă sunt susținute de „presiune reală” asupra Moscovei, iar continuarea atacurilor ar trebui să crească „prețul” pentru regimul rus. [...]
Războiul hibrid al Rusiei se sprijină și pe „arme” narative, nu doar militare , iar distorsionarea istoriei este folosită sistematic pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei și pentru a influența publicul occidental, potrivit unei analize citate de Digi24 . Niels Drost , cercetător la Divizia de Securitate și la Centrul de Cercetare privind Rusia și Europa de Est (CREEC) al Institutului Clingendael din Olanda, afirmă că Vladimir Putin folosește „în mod sistematic” o versiune selectivă a trecutului pentru a-și consolida sprijinul în Rusia și în străinătate. În această logică, Putin susține că ucrainenii ar fi parte a „poporului rus” printr-o istorie de 1.000 de ani și folosește această narațiune pentru a argumenta că o mare parte din Ucraina ar fi „teritoriu istoric rus”, iar Ucraina „nu are dreptul să existe ca stat suveran”. De ce contează pentru Europa: vulnerabilitatea publicului occidental la narațiuni „convingătoare” Expertul indică faptul că retorica istorică a Kremlinului vizează în mod special publicul occidental, care „adesea nu are cunoștințe suficiente” despre istoria Ucrainei și a regiunii. În acest context, o prezentare amplă și aparent coerentă poate părea „complexă și convingătoare” pentru audiențe care nu au reperele necesare. Ca exemplu, Drost amintește interviul acordat de Putin lui Tucker Carlson , în care liderul rus a petrecut aproximativ o jumătate de oră expunând propria versiune a istoriei pentru a-și justifica poziția. „A înțelege nu înseamnă a justifica”: implicații pentru decizii și contramăsuri În analiza citată, Drost avertizează că riscul pentru Europa nu este doar agresiunea militară, ci și războiul hibrid – propagandă, sabotaj și operațiuni de influențare. În această cheie, el susține că înțelegerea logicii din spatele narațiunilor Kremlinului este necesară pentru a le contracara eficient, fără ca acest lucru să însemne legitimarea lor. „Trebuie să înțelegem cum Putin distorsionează istoria și o folosește ca armă. A înțelege nu înseamnă a justifica. Fără înțelegere, este imposibil să contracarăm eficient.” Totodată, expertul notează că, înainte de invazia pe scară largă, au existat avertismente inclusiv din Europa de Est și din partea CIA, însă în mai multe țări europene opinia dominantă era că Putin „nu vorbește serios”. Concluzia sa: narațiunile repetate consecvent ani la rând cresc probabilitatea ca ele să fie urmate de acțiuni, motiv pentru care „cheia este să-l luăm în serios” în sensul evaluării intențiilor. Context: mesaj politic despre viitorul Ucrainei în UE Materialul menționează și că, potrivit agenției Ukrinform, premierul olandez Rob Jetten a declarat că vede viitorul Ucrainei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și a subliniat necesitatea începerii negocierilor cât mai curând posibil, în marja unei conferințe de securitate desfășurate la Haga. [...]
Semnalul Ungariei că ar putea renunța la veto deschide fereastra pentru lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , cu un posibil start pe 15 iunie, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și procedură europeană: deschiderea primului „cluster” de negociere (un pachet de capitole tematice din procesul de aderare) ar urma să fie făcută la o conferință interguvernamentală la Luxemburg, pe 15 iunie, conform unor diplomați citați de Politico, preluați de Adevărul și Mediafax. De ce contează: fără acordul Budapestei, procesul rămâne blocat Ungaria a semnalat, în privat, că ar fi dispusă să renunțe la opoziția sa față de candidatura Ucrainei, după o întâlnire desfășurată luni între experți ucraineni și maghiari pe tema drepturilor minorității maghiare din Ucraina, potrivit acelorași diplomați citați de Politico. Totuși, un oficial ungar a transmis că „nu a fost luată nicio decizie” privind deschiderea clusterelor și că „negocierile sunt în curs” și „nu s-a ajuns la niciun acord”, în condițiile în care discuțiile sunt confidențiale. Legătura dintre Kiev și Chișinău: avansul e „la pachet” Ucraina și Republica Moldova au depus cererile de aderare în același timp, iar parcursul Chișinăului poate avansa doar dacă avansează și cel al Kievului, notează informațiile preluate din Politico. În paralel, ambasadorii UE ar urma să își finalizeze poziția privind deschiderea primului cluster până la sfârșitul acestei săptămâni, după ce Ucraina își va prezenta planurile pentru reforme interne și pentru abordarea problemei minorităților. Ulterior, statele membre ar urma să aprobe deschiderea clusterului la reuniunea din 15 iunie. Context: fonduri europene și accelerarea discuțiilor Potrivit unuia dintre diplomații citați de Politico, discuțiile privind aderarea Ucrainei s-ar fi accelerat după ce premierul ungar Péter Magyar a mers la Bruxelles și s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt ai UE pentru a discuta despre deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri europene înghețate. În acest stadiu, calendarul rămâne condiționat de un acord politic între statele membre, iar semnalele de la Budapesta nu echivalează încă cu o decizie formală. [...]
Rusia ridică miza economică în relația cu Armenia înaintea alegerilor , sugerând că Erevanul ar putea pierde accesul la energie la prețuri preferențiale și alte facilități comerciale dacă își continuă parcursul de integrare europeană, potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit președintelui rus Vladimir Putin și relatat de The Independent, vine pe fondul apropierii tot mai accentuate a Armeniei de Uniunea Europeană și de Statele Unite, cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare programate duminică. Ce riscă Armenia, în viziunea Moscovei: energie și condiții comerciale Potrivit articolului, Kremlinul a transmis că Armenia ar putea pierde „avantajele economice” oferite de Rusia dacă își menține direcția prooccidentală. În listă intră, explicit, energia la prețuri preferențiale, alături de alte beneficii comerciale. În paralel, autoritățile ruse au introdus temporar restricții pentru unele produse provenite din Armenia și au avertizat că ar putea revizui condițiile comerciale preferențiale acordate Erevanului. În spațiul public rusesc a fost vehiculată inclusiv posibilitatea excluderii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică , organizație dominată de Moscova. Context electoral și repoziționare strategică a Erevanului Avertismentul vine înaintea unui scrutin pe care sondajele îl dau cu avantaj pentru partidul premierului Nikol Pashinyan, care a promovat în ultimii ani o apropiere de Occident. Mediafax notează că Armenia a semnat în 2025 un acord de parteneriat cu Statele Unite, iar anul trecut parlamentul de la Erevan a adoptat o lege care stabilește cadrul juridic pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană. Pe fondul acestor evoluții, Ministerul rus de Externe a criticat public orientarea prooccidentală a Armeniei, susținând că apropierea de structurile euro-atlantice afectează relațiile tradiționale dintre cele două state. Semnale de răcire a relațiilor: presiune comercială și gesturi diplomatice Rusia și Armenia au legături istorice, economice și militare, iar Armenia găzduiește o bază militară rusă și este membră a Uniunii Economice Eurasiatice. Totuși, în ultimele luni, relațiile dintre cele două țări „s-au răcit vizibil”, iar Kremlinul a rechemat recent ambasadorul Rusiei din Armenia pentru consultări, potrivit articolului. În același timp, Erevanul și-a intensificat contactele cu partenerii occidentali, inclusiv prin organizarea unei reuniuni internaționale la care au participat mai mulți lideri europeni, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, gest interpretat la Moscova ca un semnal suplimentar de distanțare. Rezultatul alegerilor de duminică este urmărit atât la Moscova, cât și în capitalele occidentale, într-un moment în care Armenia încearcă să își redefinească poziția strategică între Est și Vest. [...]
Vizita surpriză a secretarului general al NATO la Kiev vine pe fondul intensificării atacurilor ruse și al presiunii pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de sprijin militar , potrivit G4Media . Mark Rutte a ajuns miercuri în capitala Ucrainei, după ce în ultimele săptămâni au avut loc mai multe atacuri aeriene masive ruse, care au vizat în special Kievul. Sosirea lui Rutte a fost anunțată de compania feroviară ucraineană Ukrzaliznytsia , care a transmis pe rețelele sociale că vizita este „un gest de solidaritate și de sprijin” din partea Alianței Nord-Atlantice. Informația este atribuită de publicație agențiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Context: atacuri intensificate și presiune pe resursele europene Vizita are loc la o zi după „unul dintre cele mai violente atacuri ale Rusiei”, care a provocat moartea a peste 20 de persoane și rănirea a peste 100 în toată Ucraina, notează The Kyiv Independent, citat de G4Media. În acest context, miza politică și operațională pentru NATO rămâne menținerea fluxului de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, a redus ajutorul militar pentru Kiev, iar aliații europeni au suportat în mare parte costurile pentru a susține Ucraina. Ce a spus Rutte despre „împărțirea poverii” în NATO G4Media amintește că, pe 22 mai, Rutte a reiterat sprijinul pentru Ucraina și a spus că își propune o distribuire mai bună a sprijinului militar între membrii europeni ai alianței, invocând faptul că, în prezent, „doar șase sau șapte aliați poartă greul”. Declarația a fost făcută la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, în condițiile în care discuția despre „împărțirea sarcinilor” (burden sharing) – adică repartizarea mai echilibrată a contribuțiilor între aliați – capătă greutate pe măsură ce războiul se prelungește și costurile cresc. [...]
