Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina susține că are pârghii reale în negocierile de pace și mizează pe o fereastră politică pentru a accelera parcursul european, inclusiv prin deblocarea unor decizii cu miză financiară și de sancțiuni, potrivit Kyiv Post, care relatează declarațiile ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, făcute la Antalya Diplomacy Forum.
Sybiha a spus că reculul guvernului premierului ungar Viktor Orbán în alegeri ar putea crea o oportunitate pentru Kiev de a avansa pe drumul aderării la UE. În această logică, el a indicat drept obiective deschiderea a șase „clustere” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), deblocarea unui împrumut UE de 90 miliarde euro (103 miliarde dolari, aprox. 464 miliarde lei) și întărirea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii împotriva Rusiei.
Ministrul a respins afirmațiile repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit cărora Ucraina „nu are cărți” în discuțiile de pace cu Rusia, insistând că Kievul are pârghii. În același timp, Sybiha a evaluat că perioada cea mai dificilă a relației diplomatice cu Statele Unite ar fi depășită și a subliniat că implicarea americană rămâne esențială pentru un acord.
„Evaluarea mea personală este că fără Statele Unite, fără sprijinul președintelui Trump, este nerealist să obținem o pace justă și cuprinzătoare.”
Sybiha a mai declarat că Ucraina nu va accepta cererea Rusiei de retragere a trupelor ucrainene din Donbas, pe care a numit-o un ultimatum imposibil de aplicat. El a adăugat că Moscova ar cere și recunoașterea jurisdicției ruse asupra teritoriilor ocupate, inclusiv folosirea monedei și simbolurilor rusești.
Potrivit ministrului, Ucraina este pregătită pentru o încetare necondiționată a focului, cu monitorizare, și are un plan în acest sens, însă „unele chestiuni-cheie” rămân nerezolvate.
În același material, Kyiv Post notează că Vadym Skibitsky, adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR), a declarat pentru Financial Times că Rusia își intensifică ofensivele și urmărește să captureze integral regiunea Donbas până în septembrie.
Recomandate
Serviciile de informații ucrainene estimează că Rusia se pregătește să execute până la șapte atacuri aeriene de amploare pe lună , un ritm care ar pune presiune constantă pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha , a declarat pe 17 aprilie, la o discuție publică în cadrul Antalya Diplomacy Forum , că aceste atacuri ar putea include „cel puțin 400 de drone” combinate cu „cel puțin 20 de rachete”. Informațiile sunt atribuite serviciilor de informații ucrainene, iar evenimentul este relatat de Interfax Ukraine, conform materialului. „În realitatea noastră, un atac masiv înseamnă cel puțin 400 de drone combinate cu cel puțin 20 de rachete.” „Potrivit datelor de informații, ei se pregătesc să ne atace de șapte ori pe lună.” Ce înseamnă, operațional, „atac masiv” și cât de eficientă e apărarea Sybiha a mai spus că sistemele ucrainene de apărare aeriană interceptează în prezent până la 90% din țintele aeriene care intră în spațiul ucrainean în timpul unor astfel de lovituri. Dacă acest nivel se menține, amploarea atacurilor descrise sugerează totuși un volum ridicat de muniții care ar putea trece de apărare, cu efecte directe asupra rețelelor energetice, infrastructurii și zonelor rezidențiale. Context: lovituri recente și bilanțul victimelor În aceeași zi, atacuri cu drone ale Rusiei au lovit mai multe regiuni ale Ucrainei, iar Dnipro s-a numărat printre cele mai afectate, cu infrastructură și clădiri rezidențiale avariate și mai multe persoane rănite, potrivit autorităților regionale. Materialul notează că aceste lovituri au urmat unui atac rusesc de amploare în noaptea de miercuri spre joi, cu victime în mai multe orașe, potrivit serviciilor de urgență: Dnipro: 5 morți și 26 răniți; Odesa: 8 morți și 22 răniți; Kiev: 4 morți (inclusiv un băiat de 12 ani) și 45 răniți, dintre care 26 spitalizați; Zaporojie: 1 mort și 10 răniți (inclusiv un băiat de 16 ani). Ulterior, forțele ruse au continuat atacurile asupra capitalei în cursul aceleiași dimineți, mai arată articolul. [...]
Premierul ucrainean Iulia Sviridenko spune că discuțiile de la Washington au întărit perspectiva sprijinului financiar și investițional pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul încearcă să mențină presiunea sancțiunilor asupra Rusiei și să accelereze proiectele de reconstrucție. Într-un interviu acordat Reuters , Sviridenko a afirmat că pleacă din SUA „mai încrezătoare” după întâlniri cu oficiali de rang înalt, inclusiv cu secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Miza imediată pentru Ucraina este dublă: păstrarea regimului de sancțiuni ca instrument de slăbire a capacității economice a Rusiei și asigurarea unui flux predictibil de finanțare externă, inclusiv prin mecanisme dedicate reconstrucției. Sviridenko a spus că i-a transmis lui Bessent că sancțiunile impuse după invazia la scară largă, începută în urmă cu patru ani, nu ar trebui „slăbite, anulate sau amânate”. Washingtonul a ridicat temporar unele sancțiuni asupra petrolului rusesc pentru a gestiona un deficit de aprovizionare generat de războiul din Iran, însă acestea au fost reintroduse ulterior, potrivit aceleiași surse. În interviu, premierul a descris discuția cu Bessent drept „foarte prietenoasă” și a susținut că oficialii americani înțeleg importanța prevenirii eludării sancțiunilor și a înăspririi lor. Fondul comun de reconstrucție: proiecte în energie și presiune pentru accelerare Un element central al discuțiilor a fost Fondul de Investiții pentru Reconstrucție SUA–Ucraina , prin care relațiile bilaterale „s-au adâncit” în ultimul an, potrivit premierului. Fondul a aprobat luna trecută primul proiect și este așteptat să aprobe un al doilea proiect, în sectorul energetic, în această vară. Sviridenko a mai spus că ar vrea ca fondul să fie extins astfel încât să depășească ținta inițială de trei proiecte aprobate în acest an, menționând că au fost primite până acum peste 200 de aplicații. FMI: împrumut de 8 miliarde de dolari și o misiune la Kiev în mai Pe partea de finanțare multilaterală, premierul a indicat progrese în relația cu Fondul Monetar Internațional privind un împrumut de 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 miliarde lei), aprobat în februarie. Potrivit ei, FMI va trimite o misiune de experți la Kiev în luna mai și ar fi arătat „flexibilitate” în unele cazuri, în contextul deteriorării condițiilor din cauza atacurilor rusești care au afectat infrastructura energetică în această iarnă. Context politic și semnale din G7 Sviridenko a afirmat că, după două zile de întâlniri la Washington, a perceput o atmosferă „mai constructivă” decât la contacte anterioare și un „sprijin reînnoit”. Un impuls suplimentar ar fi venit și dintr-o declarație a miniștrilor de finanțe din G7, care au promis continuarea ajutorului pentru Ucraina, inclusiv pentru pregătirea iernii următoare. În plan european, premierul a spus că Ucraina speră ca alegerile din Ungaria, care l-au înlăturat de la putere pe Viktor Orban, să ajute la deblocarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei și a unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) blocat anterior de Budapesta. Ea a legat această schimbare și de perspectiva accelerării parcursului de aderare la UE, pe care l-a descris drept „ireversibil”. În paralel, discuțiile SUA–Ucraina privind încheierea războiului, purtate luna trecută în Florida, nu au dus la o apropiere de un acord rapid, iar Kievul insistă că are nevoie de garanții de securitate înaintea oricărui aranjament de pace, potrivit Reuters. [...]
Rusia a lansat peste 700 de rachete și drone într-o singură serie de atacuri , semnalând o intensificare a presiunii aeriene asupra Ucrainei și o adaptare tactică menită să mențină zone largi sub amenințare pentru perioade mai lungi, potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului publicate de Kyiv Post . Atacurile au avut loc pe 15 aprilie și în noaptea de 15 spre 16 aprilie și au inclus „a șasea cea mai mare” serie de lovituri cu drone și rachete de până acum, cu peste 700 de „vehicule de lovire”, conform sintezei ISW preluate de publicație. Bilanțul indicat: cel puțin 17 morți și cel puțin 100 de civili răniți. Un element operațional notabil este folosirea unei tactici noi de lovire, care, potrivit ISW, permite Rusiei să amenințe mai multe zone ale Ucrainei pe durate mai lungi și să afecteze disproporționat zonele civile. Aceleași tactici ar fi fost folosite pentru prima dată în cadrul celei mai mari serii de lovituri din război, în intervalul 23-24 martie. „Double-tap” la Kiev și presiune pe serviciile de intervenție Evaluarea menționează și un atac de tip „double-tap” (lovire repetată a aceleiași zone la scurt timp) asupra echipelor de prim răspuns care interveniseră după lovituri rusești în orașul Kiev. Astfel de atacuri cresc riscurile operaționale pentru serviciile de urgență și pot întârzia intervențiile, amplificând efectele asupra populației. Indicatori de tensiune în resursele rusești și contraatacuri ucrainene ISW apreciază că comanda militară rusă „probabil” retrage forțe din rezervele strategice pentru a compensa incapacitatea de a atinge obiective operaționale descrise drept nerealiste și termene-limită asociate acestora. Pe teren, sinteza notează că forțele ucrainene au avansat în zona tactică Sloviansk–Lîman. În paralel, Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse, în timp ce Rusia a lansat, potrivit ISW, 44 de rachete și 636 de drone cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei. De ce contează Dimensiunea atacului (peste 700 de mijloace de lovire) și adaptarea tacticilor indică o strategie de uzură care vizează nu doar ținte militare, ci și menținerea unei presiuni constante asupra zonelor civile și a capacității de răspuns. În același timp, referirea la utilizarea rezervelor strategice sugerează constrângeri în generarea de forțe pentru îndeplinirea obiectivelor operaționale ale Rusiei, în timp ce Ucraina încearcă să lovească puncte sensibile ale economiei de război ruse, precum infrastructura petrolieră. [...]
Uniunea Europeană pregătește relansarea contactelor politice oficiale cu Siria și o recalibrare a sancțiunilor, pentru a deschide calea către cooperare economică și de securitate, potrivit unui document consultat de Reuters și relatat de The Jerusalem Post . Mișcarea marchează o schimbare de politică după ani de relații înghețate și vine în contextul în care Siria încearcă reintegrarea internațională după ridicarea, la finalul anului trecut, a unei părți importante din sancțiunile occidentale. Documentul, elaborat de serviciul diplomatic al UE și transmis statelor membre în această săptămână, prevede reluarea integrală a acordului de cooperare UE–Siria din 1978 și lansarea unui „Dialog Politic la Nivel Înalt” (format de discuții structurate) cu autoritățile de tranziție de la Damasc, pe 11 mai. Sancțiuni „adaptate” pentru a păstra pârghii de influență Într-un element cheie al noii abordări, UE ar urma să „reformuleze și să adapteze” regimul de sancțiuni astfel încât să își mențină influența, în timp ce se angajează în dialog cu conducerea siriană și vizează actorii care ar putea bloca tranziția politică, potrivit documentului. Contextul politic menționat în material: Siria este condusă interimar de președintele Ahmed al‑Sharaa, care a condus o alianță de facțiuni rebele islamiste ce l-a înlăturat pe Bashar al‑Assad la finalul lui 2024, după un război de 14 ani. Comerț, investiții și un „hub” de asistență tehnică Pe componenta economică, UE își propune să intensifice angajamentul prin: un cadru pentru comerț și investiții; mobilizarea finanțării din sectorul privat; sprijinirea reformelor pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, printr-un nou „hub” de asistență tehnică. Documentul mai indică intenția UE de a coopera cu autoritățile siriene pentru facilitarea „întoarcerii sigure, voluntare și demne” a refugiaților și persoanelor strămutate. Europa găzduiește peste 1 milion de refugiați și solicitanți de azil sirieni, aproximativ jumătate fiind în Germania, iar subiectul revenirii lor a devenit central în discuțiile dintre capitalele europene și Damasc după înlăturarea lui Assad. Coridoare regionale și rol de tranzit în energie UE vizează și integrarea Siriei în proiecte regionale de conectivitate, inclusiv India–Middle East–Europe Economic Corridor, cu ambiția de a poziționa țara ca nod pentru transport, energie și conexiuni digitale. Documentul notează că Siria capătă relevanță ca punct de tranzit, pe fondul crizei energetice declanșate de închiderea Strâmtorii Hormuz în timpul războiului cu Iranul. Este menționat și un prim transport: un petrolier încărcat cu țiței irakian, transportat pe uscat, a plecat joi din portul sirian Baniyas. Separat, ministrul transporturilor din Turcia, Abdulkadir Uraloglu, a declarat pentru Bloomberg că Turcia, Siria și Iordania au convenit modernizarea rețelelor feroviare pentru a crea un coridor care să lege sudul Europei de Golful Persic. Cooperare de securitate și integrarea kurzilor sirieni Pe securitate, UE ar putea sprijini instruirea poliției siriene și consolidarea capacității instituționale în ministerul de interne, alături de cooperare în combaterea terorismului și eforturi împotriva traficului de droguri și crimei organizate. Documentul subliniază și sprijinul UE pentru implementarea unui acord din ianuarie între Damasc și autoritățile conduse de kurzi în nord-est, care prevede integrarea instituțiilor locale în stat și extinderea drepturilor kurzilor sirieni, ca parte a tranziției politice. Ca pas major, Siria a numit în martie comandantul forțelor kurde YPG în funcția de ministru adjunct al apărării pentru teritoriile estice, unde forțele SUA au predat în această săptămână ultima bază militară rămasă armatei siriene. În lipsa unor decizii deja adoptate public, documentul indică direcția de politică și calendarul imediat (11 mai), urmând ca detaliile de implementare — inclusiv modul concret de „adaptare” a sancțiunilor — să fie clarificate în discuțiile dintre instituțiile UE și statele membre. [...]
Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru comerț, dar navele iraniene sunt în continuare vizate de blocada SUA , după ce președintele american Donald Trump a salutat anunțul Teheranului privind reluarea completă a traficului comercial, potrivit Ziarul Financiar . Trump a transmis pe platforma Truth Social că Iranul a anunțat că strâmtoarea este „complet deschisă” și „pregătită pentru trafic total”, mulțumind pentru această decizie. Informația este prezentată de ZF cu trimitere la Financial Times (FT). Ce se schimbă pentru transportul maritim și de ce contează Redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz reduce, cel puțin temporar, riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul comercial, după o perioadă în care „foarte puține nave comerciale” au tranzitat zona, pe fondul temerilor că Iranul ar putea viza transporturile, notează materialul. În același timp, mesajul Washingtonului indică faptul că relaxarea nu este generală: SUA mențin o măsură separată care afectează direct navele iraniene și operațiunile legate de porturile Iranului. Blocada SUA pentru navele iraniene rămâne în vigoare Potrivit textului, SUA „își aplică propriul blocaj asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene”. Trump a precizat că, deși strâmtoarea este deschisă și pregătită pentru activitate, „blocada navală va rămâne în vigoare în totalitate” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Iranul va fi finalizată „100%”. În același mesaj, Trump a susținut că procesul „ar trebui să se desfășoare foarte rapid”, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre conținutul acestei tranzacții. Contextul recent: taxe, permisiuni și blocarea petrolierelor ZF mai arată că Iranul declarase anterior că navele ar trebui să ceară permisiunea Islamic Revolutionary Guard Corps și să plătească o taxă pentru a traversa strâmtoarea. Săptămâna trecută, Iranul ar fi blocat trecerea petrolierelor ca răspuns la atacurile israeliene asupra Libanului, conform materialului. Articolul plasează evoluția în contextul unui armistițiu în Liban, în timpul căruia Teheranul a anunțat redeschiderea completă a strâmtorii pentru transportul comercial. [...]
Donald Trump spune că SUA au interzis Israelului să mai bombardeze Libanul , o poziționare care, dacă se confirmă în plan operațional, ar însemna o schimbare de linie în gestionarea unui aliat-cheie și ar putea influența direct riscul de escaladare în regiune, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri de președintele american, care a folosit „un ton neobișnuit de dur” la adresa Israelului, notează materialul, ce preia o relatare Reuters. De ce contează: semnal de constrângere politică asupra unui aliat În termeni de impact, mesajul indică o posibilă condiționare a acțiunilor militare ale Israelului de către Washington, într-un moment în care evoluțiile din Orientul Mijlociu au efecte în lanț asupra securității regionale și asupra stabilității rutelor comerciale și energetice. Articolul Agerpres este însă disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publicate detalii despre cadrul exact al „interdicției” invocate de Trump, mecanismul prin care ar fi impusă sau reacția oficială a Israelului. [...]
