Știri
Știri din categoria Politică
Referendumul intern al PSD din 20 aprilie poate declanșa o criză guvernamentală, în condițiile în care partidul își mobilizează aproximativ 5.000 de membri să voteze dacă rămâne la guvernare, iar scenariul de lucru include retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit Digi24.
Campania de promovare a consultării, intitulată „Momentul adevărului”, a fost ironizată pe internet după ce mai mulți lideri PSD, inclusiv miniștri, au publicat postări asemănătoare pe rețelele sociale, cu imagini ale social-democraților și mesajul „ajunge până aici”. Mișcarea a generat un val de glume în mediul online, notează publicația.
Pe 20 aprilie, aproximativ 5.000 de membri PSD – parlamentari, lideri de filiale și aleși locali – sunt așteptați să participe la un referendum intern pentru a decide dacă partidul rămâne sau nu la guvernare.
Conform informațiilor prezentate, membrilor li se va adresa o singură întrebare care, potrivit surselor Digi24.ro, ar urma să vizeze cel mai probabil retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Una dintre variantele analizate este: „Sunteți de acord ca PSD să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan?”.
Conducerea PSD ar fi stabilit strategia pentru schimbarea guvernării, urmând ca aceasta să fie pusă în aplicare luni, 20 aprilie. Social-democrații intenționează să îl determine pe premier să demisioneze prin retragerea sprijinului politic.
Dacă Ilie Bolojan nu își anunță plecarea până la următoarea ședință de Guvern, programată pentru joi, 23 aprilie, miniștrii PSD ar putea demisiona în bloc, potrivit aceleiași surse.
Ilie Bolojan a declarat că nu are în vedere să demisioneze din funcția de premier și că își propune să își exercite atribuțiile „cu responsabilitate” atât timp cât deține această funcție. El a mai spus că, într-un context dificil, cei care provoacă situații de criză trebuie să își asume consecințele.
Întrebat unde se vede la 1 iunie, Bolojan a răspuns că „în mod cert” nu va ocupa funcția de președinte al Senatului. În privința unui guvern minoritar, premierul a precizat că nu este o variantă ideală, dar România a mai funcționat în această formulă. De asemenea, a comentat și despre o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030.
Recomandate
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]
PSD propune un mecanism parlament ar de urgență pentru a debloca decizii cu efect direct în economie și servicii publice , pe fondul crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că România traversează „un blocaj instituțional fără precedent” și cere înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să redacteze rapid modificările legislative necesare. Într-o conferință de presă, Grindeanu a afirmat că „România este în prezent fără guvern”, iar instituțiile statului sunt „paralizate” din cauza crizei politice. Ce ar urma să facă „comisia de criză” Conform propunerii, comisia ar reuni grupurile parlamentare și ar avea rolul de a pregăti amendamente și reglementări urgente pentru „deblocarea funcționării guvernării”. Grindeanu spune că rezultatele ar urma să fie puse pe agenda unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, împreună cu proiectele legislative din pachetul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Indiferent de apartenența politică, cei aleși în Parlament au datoria să elaboreze – sau să colaboreze la elaborarea și adoptarea – reglementări urgente pentru a restabili funcționarea statului și pentru a proteja interesele celor care i-au votat.” Liderul PSD a adăugat că această comisie ar putea funcționa până la formarea unui guvern cu puteri depline, dacă inițiativa este susținută și de celelalte partide parlamentare. Exemplele invocate: blocaje în sănătate, presiuni de preț și piață imobiliară Grindeanu a enumerat mai multe situații pe care le pune pe seama lipsei unui guvern cu puteri depline: blocarea angajărilor în sistemul de sănătate, cu efecte inclusiv asupra spitalelor de copii; creșterea prețurilor la carburanți „de la o zi la alta”, fără intervenție din partea autorităților; atacuri cibernetice asupra unor platforme critice ale statului, inclusiv cea a Agenției Naționale de Cadastru, care ar fi dus la blocarea pieței imobiliare. Totodată, el a avertizat că, în lipsa unei intervenții legislative urgente, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 21% începând cu 1 august. Ce urmează Propunerea depinde de acordul celorlalte grupuri parlamentare și de convocarea unei sesiuni extraordinare. Materialul nu precizează un calendar concret pentru constituirea comisiei sau pentru adoptarea modificărilor legislative menționate. [...]
Suspendarea efectelor Congresului PNL menține un vid de conducere și prelungește incertitudinea internă , după ce Curtea de Apel București a respins contestația partidului la decizia de suspendare, potrivit HotNews . PNL a transmis că „a luat act” de hotărârea instanței și că suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului în care se judecă cererea de anulare a deciziilor luate la Congresul Extraordinar. Partidul susține că este „încă o etapă” într-un litigiu mai amplu și că îl va duce „până la capăt”, folosind „toate căile legale”. Ce a decis instanța și de ce contează pentru funcționarea partidului Curtea de Apel București a judecat contestația PNL împotriva deciziei Tribunalului București de suspendare a hotărârii privind convocarea Congresului Extraordinar și a respins apelul. Miza imediată nu este anularea deciziilor Congresului, ci menținerea suspendării efectelor acestora până la judecarea solicitării de anulare, într-un dosar separat. Consecința practică, așa cum reiese din informațiile prezentate, este revenirea la vechea conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care se află trei contestatari ai lui Ilie Bolojan : Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Poziția PNL: respectă hotărârea, dar nu își schimbă linia politică În comunicatul citat, PNL afirmă că decizia instanței „vine în contradicție cu voința, democratic exprimată” de membrii partidului, dar că o va respecta. Totodată, formațiunea susține că hotărârea „nu schimbă direcția politică” și „nu afectează voința majorității liberalilor”. PNL a adăugat și un mesaj politic la adresa PSD, susținând că nu va accepta „infiltrarea sau influențarea deciziilor sale” de către persoane sau grupuri care ar promova interesele PSD „sub diverse formule sau etichete, aparent independente”. Context: conducerea aleasă la Congres și pașii următori în instanță La Congresul PNL a fost aleasă o nouă conducere în care Ilie Bolojan era președinte, Robert Sighiartău secretar general și Dan Motreanu prim-vicepreședinte. În paralel cu suspendarea efectelor Congresului, continuă procesul care vizează anularea deciziilor Congresului și invalidarea noii conduceri. Pentru contextul procedural al dosarului, HotNews a relatat anterior despre ședința Curții de Apel București privind suspendarea convocării Congresului, în materialul disponibil aici . [...]
AUR își închide opțiunea de colaborare cu PSD cât timp Sorin Grindeanu rămâne la conducere , o poziționare care reduce spațiul de negociere parlamentară în jurul unor voturi-cheie și al conducerii Camerei Deputaților, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a scris într-o postare pe Facebook că formațiunea sa „nu va încheia nicio înțelegere politică, «de niciun fel», cu PSD” atât timp cât Sorin Grindeanu conduce partidul. În același mesaj, Peiu afirmă că, dacă în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă. „AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid (...) Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu. Ce înseamnă politic: semnal de blocaj pe negocieri și pe voturi în Parlament Mesajul AUR fixează o linie roșie explicită față de PSD, condiționată de persoana lui Sorin Grindeanu. În practică, o astfel de poziționare poate îngreuna orice formule de cooperare punctuală între cele două partide, inclusiv în situații în care ar exista inițiative parlamentare sau voturi care ar necesita majorități variabile. Peiu își motivează atacul prin acuzații de „ipocrizie” la adresa lui Grindeanu și printr-o dispută legată de reproșurile PSD privind „valorile europene”. Liderul senatorilor AUR mai susține că parlamentarii AUR nu ar avea motive să părăsească partidul și afirmă că AUR susține „ferm” apartenența României la UE și NATO. Contextul disputei: replici după declarații despre o posibilă colaborare Potrivit relatării, Peiu reacționează și la criticile lui Grindeanu legate de faptul că AUR nu ar fi votat „guvernul Veștea”, despre care senatorul AUR spune că ar fi fost format „prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid”. În același timp, poziția AUR vine pe fondul unor declarații publice ale lui Grindeanu despre dificultatea de a-și imagina o colaborare guvernamentală cu AUR, invocând credibilitatea unor lideri ai formațiunii și divergențe privind raportarea la valorile europene, conform informațiilor citate în material. [...]
PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]
