Știri
Știri din categoria Politică
Premierul spaniol Pedro Sánchez a legat tarifele impuse de Donald Trump și războiul din Orientul Mijlociu de erodarea instituțiilor multilaterale, susținând că stânga globală trebuie să răspundă coordonat, potrivit Politico, care relatează despre un miting anti-Trump organizat la Barcelona.
La conferința Global Progressive Mobilization, Sánchez a prezentat reuniunea drept o încercare de „contraofensivă” internațională în fața unei drepte radicale pe care a descris-o ca fiind tot mai bine organizată la nivel global. În acest context, liderul spaniol a promis că va „strânge brațul” forțelor de extremă dreapta care, în viziunea sa, încearcă să demonteze ordinea internațională.
În discurs, Sánchez a indicat explicit tarifele președintelui american Donald Trump și conflictul din Orientul Mijlociu ca factori care accelerează slăbirea instituțiilor multilaterale. Mesajul său a fost dublat de o critică la adresa miliardarilor și a speculatorilor, inclusiv pe tema locuințelor, precum și a oligarhilor care „vor să se îmbogățească folosind democrația” și sănătatea mintală a tinerilor.
„Vom strânge brațul oamenilor care cred că sunt complet intangibili.”
Sánchez a susținut, totodată, că vocile dreptei radicale sunt mai degrabă un semn de slăbiciune decât de forță, afirmând că „strigă nu pentru că înving, ci pentru că știu că timpul lor e pe cale să se termine”.
Evenimentul a reunit aproximativ 6.000 de aleși, analiști de politici publice și activiști, iar organizatorii au anunțat că întâlnirea se va încheia cu o declarație comună privind acțiuni coordonate pe priorități precum:
Printre liderii prezenți s-au numărat președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, și președintele Columbiei, Gustavo Petro.
Recomandate
Donald Trump face lobby pentru ca SUA să găzduiască din nou Cupa Mondială, dar fără Canada și Mexic , o poziționare care riscă să politizeze din timp viitoarea competiție pentru organizarea turneului din 2038, într-un proces în care deciziile se iau cu ani înainte, potrivit Politico . La o recepție FIFA organizată vineri la Trump Tower, în New York, înaintea finalei de duminică dintre Spania și Argentina, președintele SUA a cerut federației internaționale să readucă „cel mai important eveniment sportiv” în Statele Unite. În același context, Trump a spus că, de data aceasta, ar trebui „să lăsăm Canada și Mexic pe dinafară”. Totodată, Trump a afirmat că FIFA ar trebui „să aleagă pe altcineva pentru următorul” turneu, pentru a reduce „furia, ura și tensiunea” — o referire la climatul din jurul competiției actuale, fără ca articolul să detalieze la ce anume se raportează această explicație. Ce înseamnă, procedural, „următoarea” Cupă Mondială disponibilă Următorul Campionat Mondial masculin pentru care se poate licita este ediția din 2038. Până atunci, FIFA a atribuit deja: Cupa Mondială 2030 unui aranjament cu șase țări (Spania, Portugalia și Maroc, plus meciuri de deschidere în Argentina, Paraguay și Uruguay, pentru marcarea centenarului competiției); Cupa Mondială 2034 Arabiei Saudite. Politico notează că procesul de selecție începe cu mult timp înainte, iar competiția pentru 2038 ar putea fi intensă chiar și în condițiile în care Trump încearcă să influențeze public decizia. În 2038, țări din America de Nord și Oceania vor fi eligibile să candideze, în timp ce regiunile care au găzduit mai recent trebuie să stea pe margine. Un alt semnal: ideea unei co-găzduiri SUA–China Trump a mai spus că președintele FIFA, Gianni Infantino , ar fi sugerat o Cupă Mondială co-găzduită de SUA și China. Președintele american a ironizat distanța dintre cele două țări, spunând că jucătorii ar avea „un zbor scurt” între meciuri. Context: implicarea directă a lui Trump în decizii FIFA Articolul mai arată că Trump s-a implicat și în episoade punctuale din competiție. În timpul declarațiilor, el a recunoscut că l-a sunat pe Infantino pentru a cere o revizuire după ce atacantul american Folarin Balogun a primit cartonaș roșu într-un meci câștigat de SUA cu Bosnia și Herțegovina, sancțiune care ar fi adus automat o suspendare de un meci. Ulterior, FIFA a suspendat interdicția, permițându-i lui Balogun să joace împotriva Belgiei — o decizie descrisă ca „foarte neobișnuită” și care a stârnit critici la nivel mondial. La recepția de la Trump Tower, Trump l-a lăudat pe Infantino pentru rolul său în acest caz. În lipsa unor pași formali anunțați, demersul rămâne, deocamdată, o încercare de influențare publică a unei decizii care, în mod normal, se construiește prin candidaturi și negocieri pe termen lung. [...]
Moneda comemorativă de 1 dolar cu chipul lui Donald Trump riscă să declanșeze un conflict juridic după ce experți în drept constituțional și etică spun că inițiativa contrazice interdicții federale privind reprezentarea persoanelor în viață pe moneda SUA, potrivit NPR . Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a prezentat săptămâna aceasta designul unei monede „aurii” de 1 dolar, pe care Monetăria SUA (U.S. Mint) ar urma să o producă pentru aniversarea a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite. Pe o față apare vulturul pleșuv din sigiliul SUA, iar pe cealaltă un portret al lui Trump, înconjurat de „Liberty” și „1776–2026”. Moneda ar urma să fie bătută la Philadelphia și pusă în vânzare în toamnă. Miza nu este doar una de tradiție, ci de legalitate. Jeremy Paul, profesor la Northeastern University School of Law, spune că legea „interzice, în prezent, pe monedă, chipul oricărei persoane — nu doar al președintelui — care este în viață”. Trezoreria susține însă că monedele nu ar intra sub incidența acelei interdicții și invocă o lege adoptată de Congres în 2020, care autorizează emiterea unor monede speciale pentru „Semichincentenar” (250 de ani), în 2026. Ce spun legile invocate și unde apare „portița” În material sunt menționate două repere legislative folosite în dezbatere: Thayer Amendment (1866) , introdus după un scandal din secolul al XIX-lea, formulează în codul federal ideea că doar portretul unei persoane decedate poate apărea pe „moneda și titlurile” SUA . Presidential $1 Coin Act (2005) , care a stat la baza seriei de monede cu foști președinți, prevede că un președinte devine eligibil doar după cel puțin doi ani de la deces . Bessent a invocat precedentul din 1926, când a existat o monedă cu Calvin Coolidge în timpul mandatului său, argumentând că acest lucru ar permite și astăzi reprezentarea unei persoane în viață pe o monedă. Jeremy Paul contrazice interpretarea și spune că, între timp, cadrul legal a evoluat „în direcția depolitizării monedei”. De ce un proces ar putea fi greu, chiar dacă există suspiciuni de ilegalitate Chiar dacă disputa ar putea ajunge în instanță, ambii juriști citați de NPR spun că procedural ar putea fi dificil : pentru a da statul în judecată, reclamanții trebuie să arate că au suferit un prejudiciu direct („standing”, în termeni juridici americani). Un exemplu deja există: un avocat pensionar din Portland, Oregon, a încercat în martie să blocheze moneda, susținând că îl afectează ca începător în colecționarea de monede. Un judecător federal i-a respins luna trecută cererea, considerând că nu a demonstrat că este mai mult decât un „spectator îngrijorat”, fără să intre pe fondul legalității monedei. Richard Painter, fost avocat-șef pe etică la Casa Albă în administrația George W. Bush, a sugerat un scenariu ipotetic în care un comerciant sau un client ar putea refuza moneda ca mijloc legal de plată, odată ce aceasta intră în circulație. Impactul de reglementare: politizarea simbolurilor monetare Painter spune că practica de a pune chipul șefului statului pe monede este asociată istoric cu „monarhii și alte forme de regimuri autoritare”, iar George Washington ar fi refuzat explicit această idee. În aceeași logică, Jeremy Paul avertizează că, dincolo de „interpretări atente” ale textelor de lege, proiectul „politizează ceva ce nu ar trebui să fie politic”. În paralel, administrația Trump ar urmări și alte schimbări legate de bani și simboluri: Trezoreria a anunțat în martie că toate viitoarele bancnote ar urma să poarte semnătura lui Trump , iar departamentul a pregătit și un proiect pentru o bancnotă de 250 de dolari (aprox. 1.150 lei) cu chipul său, deși aprobarea Congresului — necesară pentru o nouă cupiură — „nu pare iminentă”, potrivit NPR. Totodată, Bessent a confirmat că Trezoreria nu mai intenționează să continue planurile anterioare de a o pune pe Harriet Tubman pe bancnota de 20 de dolari. Ce urmează: vânzare în toamnă, întrebări despre preț și destinația banilor Monedele comemorative sunt considerate mijloc legal de plată, dar, în practică, se vând de regulă peste valoarea nominală . Trezoreria și Casa Albă nu au răspuns întrebărilor NPR despre cât va costa moneda și unde vor ajunge încasările. Site-ul Monetăriei SUA menționează că o parte din preț include, de obicei, o suprataxă direcționată către organizații și proiecte comunitare (de la muzee la conservarea unor situri istorice). Dacă moneda ajunge pe piață în forma anunțată, disputa se va muta probabil din zona simbolică în cea de contencios și conformare legală , cu o întrebare centrală rămasă deschisă: ce prevedere are prioritate și cine poate demonstra, în mod credibil, că a fost prejudiciat pentru a obține o decizie pe fond. [...]
PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]
Proiectul noii legi a salarizării unitare riscă să alimenteze un nou val de procese în sectorul public , pe fondul unor calcule făcute cu date incomplete și al imposibilității de a mai ajusta substanțial textul fără a depăși plafonul bugetar agreat cu Comisia Europeană , potrivit Economedia . Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, susține că proiectul a fost construit pe informații parțiale și avertizează că, dacă va fi adoptat în forma actuală, nu va corecta dezechilibrele din sistemul public, ci va genera litigii pentru „drepturi reparatorii”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Subiectul Zilei”, realizată de Răzvan Dumitrescu (Gândul), și sunt relatate de Mediafax. Date incomplete și impact bugetar contestat Costin a indicat că impactul bugetar comunicat oficial pentru aplicarea legii este de 12,1 miliarde de lei anual, de la 1 ianuarie, dar a pus sub semnul întrebării fundamentarea acestei estimări. „Trebuie să vă reamintesc doar impactul bugetar comunicat oficial de domnul Pîslaru, care zice că de la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii din sectorul public. Însă asta e ceea ce e trecut pe hârtie.” Liderul BNS afirmă că inclusiv experții Băncii Mondiale ar fi lucrat fără acces la toate informațiile relevante despre veniturile din sistemul public. „ Banca Mondială recunoaște faptul că nu a avut acces decât la circa o treime din datele necesare. Restul proiectului de lege a fost făcut, cum să spunem, pe bâjbâite.” „Nu mai există variante de lucru”: constrângerea plafonului agreat cu Comisia Europeană Potrivit lui Costin, proiectul a trecut prin mai multe versiuni, ajustate succesiv pentru reducerea impactului financiar, iar forma actuală nu mai poate fi modificată substanțial fără a afecta plafonul bugetar convenit cu Comisia Europeană. În acest context, el spune că partidele parlamentare vor trebui să își asume proiectul în Parlament, iar după acel moment nu ar mai exista spațiu real de reconfigurare. Riscul operațional: conflicte de muncă și litigii în creștere Miza imediată, din perspectiva sindicală, este escaladarea conflictelor de muncă și a proceselor. Costin a dat ca exemplu familia ocupațională Justiție, unde ar exista deja „peste 20.000 de procese” pe rol, cu acțiuni noi care continuă să fie înregistrate. El a mai spus că reprezentanți din sănătate și educație au semnalat, la rândul lor, probleme majore în forma actuală a proiectului. [...]
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
