Știri
Știri din categoria Politică
Premierul spaniol Pedro Sánchez a legat tarifele impuse de Donald Trump și războiul din Orientul Mijlociu de erodarea instituțiilor multilaterale, susținând că stânga globală trebuie să răspundă coordonat, potrivit Politico, care relatează despre un miting anti-Trump organizat la Barcelona.
La conferința Global Progressive Mobilization, Sánchez a prezentat reuniunea drept o încercare de „contraofensivă” internațională în fața unei drepte radicale pe care a descris-o ca fiind tot mai bine organizată la nivel global. În acest context, liderul spaniol a promis că va „strânge brațul” forțelor de extremă dreapta care, în viziunea sa, încearcă să demonteze ordinea internațională.
În discurs, Sánchez a indicat explicit tarifele președintelui american Donald Trump și conflictul din Orientul Mijlociu ca factori care accelerează slăbirea instituțiilor multilaterale. Mesajul său a fost dublat de o critică la adresa miliardarilor și a speculatorilor, inclusiv pe tema locuințelor, precum și a oligarhilor care „vor să se îmbogățească folosind democrația” și sănătatea mintală a tinerilor.
„Vom strânge brațul oamenilor care cred că sunt complet intangibili.”
Sánchez a susținut, totodată, că vocile dreptei radicale sunt mai degrabă un semn de slăbiciune decât de forță, afirmând că „strigă nu pentru că înving, ci pentru că știu că timpul lor e pe cale să se termine”.
Evenimentul a reunit aproximativ 6.000 de aleși, analiști de politici publice și activiști, iar organizatorii au anunțat că întâlnirea se va încheia cu o declarație comună privind acțiuni coordonate pe priorități precum:
Printre liderii prezenți s-au numărat președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, și președintele Columbiei, Gustavo Petro.
Recomandate
Criticile interne la adresa lui Benjamin Netanyahu scot în prim-plan riscul unei dependențe decizionale de Washington , după ce premierul israelian a anulat un atac asupra Beirutului la solicitarea președintelui american Donald Trump, relatează The Jerusalem Post . Reacțiile au venit rapid din zona guvernării și a opoziției, mai ales pe fondul continuării atacurilor cu rachete, drone și alte proiectile asupra nordului Israelului. Miza politică internă este dublă: cine își asumă răspunderea pentru securitate și câtă autonomie are Israelul în deciziile militare atunci când presiunea vine de la principalul aliat. „E timpul să-i spunem nu lui Trump”: presiune din interiorul coaliției Ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir , a cerut public ca Netanyahu să respingă solicitarea lui Trump și să lovească Hezbollah, amintind că premierul ar fi spus în trecut că un lider puternic trebuie să poată spune „nu” președintelui SUA când este necesar. Și Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului Yashar!, a invocat aceleași declarații mai vechi ale lui Netanyahu, calificând directiva lui Trump drept „o cerere umilitoare” și „vădit nerezonabilă”. Opoziția acuză „stat protector”: cine răspunde pentru securitate Liderul opoziției, Yair Lapid, l-a acuzat pe Netanyahu că se comportă ca și cum Israelul ar fi un „stat protector” al SUA. Lapid a cerut un „răspuns puternic” după tirurile de rachete din Liban de sâmbătă și a insistat că responsabilitatea pentru securitatea cetățenilor israelieni revine „exclusiv guvernului israelian”. Deputatul Oded Forer i-a cerut, la rândul său, premierului să „își îndeplinească rolul” și să acționeze pentru protejarea locuitorilor din nord. Context operațional: nordul Israelului, sub atac; primari și Bennett acuză pierderea suveranității Potrivit publicației, criticile vin în timp ce nordul Israelului continuă să fie vizat de un baraj de rachete și drone, iar mai mulți lideri municipali au condamnat modul în care guvernul gestionează situația. Fostul premier Naftali Bennett, aflat în competiția pentru funcția de prim-ministru, a scris că guvernul „a pierdut controlul asupra suveranității israeliene” și a promis că va restabili securitatea. Bennett a acuzat coaliția că încearcă să „normalizeze o situație intolerabilă și inacceptabilă” și a descris actualul guvern drept „incapabil”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre motivele exacte ale anulării loviturii și despre pașii următori, rămâne de urmărit dacă presiunea politică internă va împinge guvernul spre o reacție militară mai dură sau spre o recalibrare a relației decizionale cu Washingtonul. [...]
Disputa din coaliție pe legea salarizării riscă să întârzie un jalon din PNRR , pe fondul acuzațiilor reciproce între PSD și PNL privind calendarul și responsabilitatea pentru amânări, potrivit Antena 3 . Deputatul PSD Florin Manole, fost ministru al Muncii, l-a atacat pe ministrul interimar Dragoș Pîslaru după ce acesta a reclamat că timpul rămas pentru finalizarea proiectului legii salarizării este „foarte scurt” și că documentul are nevoie de corecturi. Manole susține că amânarea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu ar trebui pusă în sarcina PSD și indică drept responsabil pe Marcel Boloș , fost ministru PNL al Investițiilor și Proiectelor Europene. Miza: calendarul PNRR și riscul de fonduri pierdute În contextul discuției despre legea salarizării unitare, Pîslaru a avertizat că reforma trebuie finalizată pentru a evita riscul pierderii unor fonduri europene din PNRR. El a spus că unele grile „nu sunt încă așezate corect”, că există situații care trebuie reanalizate și că timpul disponibil este limitat. Manole a replicat că jalonul ar fi fost amânat „în ultima cerere de plată” și că această decizie trebuie căutată în istoricul declarațiilor lui Marcel Boloș. „Dacă vă uitați în istoricul declarațiilor pe acest subiect, o să îl vedeți pe Marcel Boloș, ministru PNL, care spune cum acest jalon a fost amânat în ultima cerere de plată.” PSD: responsabilitatea ar fi la PNL, nu la Ministerul Muncii Deputatul PSD a susținut că decizia de amânare a fost una „a statului român de atunci” și că PSD nu ar trebui să și-o asume. În aceeași logică, Manole a spus că, dacă Pîslaru are probleme legate de calendar, ar trebui să discute cu Boloș, pe care îl indică drept autor al propunerii și implementării amânării. „Dacă are orice probleme referitoare la calendarul acestui proiect, Pîslaru să îl sune pe Boloș și să îl întrebe cum s-a ajuns la această decizie și de ce Boloș a propus și a implementat această amânare în ultima cerere de plată.” Pîslaru: „Am preluat legea ca atare”, consultările au început după publicare Potrivit sursei, Pîslaru a declarat că a devenit „țap ispășitor” pentru un proiect care nu îi aparține și că a preluat actul normativ „ca atare” de la fostul ministru al Muncii, având „trei săptămâni la dispoziție”. După publicarea proiectului, acesta a declanșat „revoltă în toate sectoarele publice”, iar de marți au început discuții la Ministerul Muncii cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale pentru modificarea documentului. „Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective.” În articol nu sunt oferite detalii suplimentare despre termenul exact al jalonului sau despre ce modificări punctuale ar urma să fie operate în proiectul legii salarizării, dincolo de afirmațiile privind „lacunele” și necesitatea de „corecturi”. [...]
Criticile la adresa lui Nicușor Dan riscă să slăbească mesajul diplomatic al României față de Rusia , într-un moment în care Bucureștiul a decis închiderea Consulatului rus de la Constanța după incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați, potrivit HotNews . Gazetarul Cristian Tudor Popescu îl acuză pe președinte de inconsecvență între măsura luată și explicația publică oferită despre cauza devierii dronei. Într-o postare pe Facebook, Cristian Tudor Popescu pune sub semnul întrebării logica expulzării consulului rus, în condițiile în care Nicușor Dan a declarat pentru BBC că drona „dovedită a Rusiei” ar fi fost deviată spre Galați de o lovitură antiaeriană a armatei ucrainene, „fără să aducă vreo dovadă”, după cum notează autorul. În acest context, CTP sugerează că președintele ar încerca să împace simultan segmente de electorat cu poziții opuse față de Ucraina și UE, „cu prețul alimentării” unei teorii conspiraționiste. Ce a spus președintele la BBC și ce măsuri a invocat Sâmbătă, într-un interviu telefonic acordat BBC, Nicușor Dan a calificat închiderea consulatului drept „un avertisment pentru partea rusă” și a spus că speră „că se vor opri”. Întrebat ce ar urma dacă incursiunile cu drone rusești continuă, președintele a indicat o escaladare graduală a răspunsului diplomatic, menționând explicit: „Expulzarea ambasadorului, de pildă. Da, există această ierarhizare a măsurilor care se pot lua la nivel diplomatic”. Decizia de închidere a Consulatului rus de la Constanța a fost anunțată vineri, după o ședință CSAT convocată de președinte, care a descris incidentul din Galați drept „cel mai grav incident de securitate produs pe teritoriul României de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. Reacții externe: criticile unui politolog ucrainean Declarațiile lui Nicușor Dan au fost criticate și de Anton Shekhovtsov , politolog ucrainean, care a reacționat la un comentariu al președintelui despre necesitatea ca rușii să se asigure că nu provoacă răniți în România atunci când vizează localități de peste Dunăre. „O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte”, a scris Shekhovtsov. Într-un mesaj separat, acesta a criticat și afirmația potrivit căreia drona ar fi ajuns în România după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Shekhovtsov a avansat, ca speculație, ideea că aliații ar fi descurajat România să invoce Articolul 4 al NATO, pe fondul unui context aliat dificil și înaintea unui summit NATO la Ankara, în iulie. De ce contează În plan operațional și de politică externă, miza este coerența semnalului transmis: România a ales o măsură diplomatică împotriva Rusiei (închiderea consulatului), dar explicațiile publice despre incidentul care a declanșat decizia sunt contestate atât intern, cât și extern. În lipsa unor dovezi prezentate public pentru ipoteza devierii dronei, criticii susțin că mesajul poate deveni vulnerabil la interpretări politice și la narative conspiraționiste, exact într-o perioadă în care autoritățile vorbesc despre o „ierarhizare” a măsurilor diplomatice. [...]
PNL își închide ușa pentru o nouă coaliție cu PSD , pe fondul blocajului privind nominalizarea unui premier, iar prim-vicepreședintele liberal Ciprian Ciucu acuză social-democrații că „au lăsat țara fără guvern” și evită asumarea guvernării, potrivit News . Ciucu, care este și primarul Sectorului 6, susține într-o postare pe Facebook că liderii PSD ar fi „dispărut” în ultima săptămână și îi acuză că nu vin cu o soluție după căderea guvernului. Mesajul său include un atac direct la adresa PSD și o critică privind lipsa de asumare în contextul formării unui nou Executiv. Ruptura de protocol și „nivelul încrederii sub nivelul mării” În aceeași intervenție, Ciucu afirmă că „nu mai există o alianță”, deoarece, în versiunea sa, PSD ar fi încălcat protocolul de guvernare și ar fi „dat jos guvernul”. El spune că PNL a avertizat anterior, prin decizii ale Biroului Politic Național , iar concluzia liberalilor este că nu mai există un cadru de colaborare. Totodată, Ciucu declară că PNL nu mai poate construi o alianță/coaliție cu PSD, invocând prăbușirea încrederii și acuzând PSD de „privilegii, populisme” și „devalizarea sistemului de energie”, menționând explicit „intermediarii din energie” între motivele conflictului. Presiune pe PSD și întrebare către președinte Ciucu afirmă că președintele ar fi dat asigurări că „în curând vom avea un guvern și o soluție” și cere ca „cei care au dărâmat guvernul” să vină cu o alternativă sau să admită public că nu au o soluție și „fug de responsabilitatea guvernării”. În acest context, el reia o întrebare adresată șefului statului: de ce președintele ar alege să nu „expună” PSD și de ce și-ar asuma „guvernarea grea” printr-o persoană apropiată, în loc să încredințeze PSD misiunea de a forma o majoritate. De ce contează Mesajul lui Ciucu indică o înăsprire a poziției PNL față de PSD într-un moment în care formarea guvernului depinde de negocieri și de capacitatea partidelor de a construi o majoritate. În termenii folosiți de liderul liberal, orice revenire a PNL în discuție ar fi posibilă doar „fără PSD”, după ce social-democrații ar clarifica dacă au sau nu o soluție de guvernare. [...]
La aproape o lună de la căderea Guvernului Bolojan, negocierile pentru desemnarea unui nou premier intră într-o zonă de risc operațional pentru administrație , pe fondul prelungirii interimatului în ministere, potrivit Stirile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a continuat miercuri discuțiile la Cotroceni cu lideri ai fostei coaliții, în încercarea de a contura o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. Președintele s-a întâlnit miercuri cu Dominic Fritz (USR), iar, potrivit unor surse din PSD, Sorin Grindeanu ar urma să meargă tot miercuri la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții. Cu o zi înainte, Nicușor Dan ar fi discutat și cu liderul PNL Ilie Bolojan, conform acelorași informații. La aproape 30 de zile de la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile continuă fără ca șeful statului să fi anunțat o nominalizare oficială pentru funcția de premier. Surse politice citate de publicație susțineau la începutul săptămânii că desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, însă până acum nu a existat o decizie oficială. Presiunea interimatului: șase ministere ar putea rămâne fără titulari Miza imediată ține de funcționarea aparatului guvernamental. Surse din PSD invocă presiunea instalării rapide a unui nou Cabinet, în condițiile în care, de săptămâna viitoare, șase ministere ar urma să rămână fără miniștri titulari. Surse guvernamentale citate în material susțin însă că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat „nu înseamnă automat vacantarea funcțiilor”, iar miniștrii interimari ar rămâne în funcție până la numirea unor titulari, pentru a evita un blocaj administrativ. Este invocat și precedentul în care Ilie Bolojan a rămas interimar peste termenul de 45 de zile. Variantele discutate: guvern politic vs. tehnocrat În interiorul PSD, varianta unui cabinet tehnocrat „nu este exclusă complet”, dar susținerea ar depinde de numele propuse pentru portofolii și de programul de guvernare. Aceleași surse mai afirmă că, în cazul unei nominalizări, conducerea PSD nu ar convoca imediat o ședință de validare a susținerii politice, urmând să aștepte mai întâi programul de guvernare și discuții directe cu liderul PMP, Eugen Tomac. În paralel, potrivit surselor Știrilor Pro TV, în PSD există voci care îi cer lui Sorin Grindeanu să-și asume formarea noului guvern. Public, fostul vicepremier Marian Neacșu a spus că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar fi „o alegere potrivită”, dar că liderul PSD i se pare „o soluție și mai potrivită”. Un alt nod: demisia lui Demeter András , încă netransmisă la Cotroceni Materialul mai notează că demisia ministrului Demeter András „nu ar fi fost transmisă încă” la Cotroceni, din lipsa unei soluții pentru desemnarea unui nou interimar. El și-a depus mandatul după apariția unei înregistrări în care folosește termeni injurioși la adresa interesului național, după ce liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut explicit să demisioneze și să prezinte scuze publice. În demisia de onoare prezentată public, Demeter András a anunțat și că a cerut Parchetului să verifice autenticitatea înregistrării. În lipsa unei nominalizări oficiale pentru premier, discuțiile de la Cotroceni rămân, deocamdată, la nivel de negocieri și scenarii, în timp ce presiunea pentru instalarea unui guvern cu puteri depline crește pe fondul prelungirii interimatului în ministere. [...]
Costurile tot mai vizibile ale războiului din Ucraina apasă direct pe stabilitatea regimului Putin , pe fondul unor probleme de securitate la Moscova și al unor semne de disidență în rândul elitelor, potrivit unei analize preluate de Digi24 dintr-un articol de opinie semnat de Gideon Rachman în Financial Times . Parada de Ziua Victoriei de la Moscova, organizată pe 9 mai în format redus, este prezentată ca un semnal politic: Kremlinul ar fi evitat expunerea tancurilor și a echipamentelor grele în Piața Roșie de teama atacurilor cu drone ucrainene. Mesajul implicit, în interpretarea autorului, este că „operațiunea militară specială” nu doar că nu a adus victoria, dar a adus riscuri de securitate chiar în capitala Rusiei. Efecte interne: securitate, infrastructură și presiuni economice Textul indică o serie de consecințe interne pe care Kremlinul ar încerca să le gestioneze, în condițiile în care războiul „a ajuns” la Moscova. Sunt menționate: închiderea frecventă a principalelor aeroporturi din Moscova, pe fondul problemelor de securitate; întreruperi ale serviciilor de internet mobil; asasinate ale unor generali pe străzile capitalei; creșteri ale prețurilor la combustibil în Rusia, puse pe seama atacurilor ucrainene reușite asupra rafinăriilor rusești de petrol. Costul uman și blocajul militar, în lectura serviciilor britanice În planul costurilor, Digi24 redă o declarație atribuită lui Anne Keast-Butler, șefa agenției britanice de informații GCHQ, potrivit căreia aproape 500.000 de ruși ar fi fost uciși în conflict, iar „mulți alții” ar fi fost răniți grav. În analiză, acest nivel al pierderilor este prezentat ca o presiune suplimentară asupra viitorului unei țări cu populație în scădere încă dinaintea războiului. Pe front, autorul notează că Rusia se află într-un război mai lung decât cel purtat de Uniunea Sovietică împotriva Germaniei în al Doilea Război Mondial, fără să fi cucerit întregul Donbas, iar în aprilie ar fi pierdut efectiv teritoriu. Semne de fisură în elită și scenariile de schimbare Analiza susține că situația ar alimenta semne „vizibile” de disidență în rândul elitei ruse, inclusiv punerea sub semnul întrebării a războiului. Este menționat un articol apărut în „Russia in Global Affairs”, care ar fi argumentat că obiectivul de a elimina guvernul pro-occidental de la Kiev este „fundamental imposibil de atins” fără ocuparea integrală a Ucrainei și ar fi sugerat că o pace negociată ar fi în interesul Rusiei. În ceea ce privește riscul politic pentru Vladimir Putin, materialul trece în revistă precedente istorice în care eșecurile militare au fost urmate de schimbări politice majore în Rusia, dar subliniază că mecanismul concret prin care liderul de la Kremlin ar putea fi înlăturat rămâne greu de identificat. Un punct central este revolta din 2023 condusă de Evgheni Prigojin, fondatorul Wagner, descrisă drept momentul în care Putin ar fi fost cel mai aproape de a-și pierde puterea de la preluarea președinției în decembrie 1999. După eșecul revoltei și moartea lui Prigojin într-un accident de avion „nu foarte misterios”, Putin ar fi întărit controlul asupra forțelor armate. Totuși, scenariul considerat cel mai probabil în analiză rămâne o divizare în interiorul elitei, care ar necesita o „masă critică” de actori convinși că războiul merge prost și trebuie încheiat. În acest context este citat Alexander Gabuev de la Carnegie Russia Eurasia Center, care descrie elita ca fiind alcătuită din loialiști selectați, cu „kompromat” (material compromițător) folosit ca instrument de descurajare, cu comunicare insuficientă între ei pentru a conspira și aflați de ani de zile pe liste de sancțiuni occidentale — ceea ce ar face rămânerea alături de Putin să pară, pentru mulți, opțiunea mai sigură. În concluzie, analiza argumentează că Rusia ar fi fost plasată pe o traiectorie „nesustenabilă” în Ucraina, iar presiunea cumulată — militară, socială și economică — ar putea amplifica tensiunile interne, chiar dacă obstacolele pentru o schimbare de putere sunt descrise ca fiind „uriașe”. [...]
