Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea constituțională a partidului Tisza crește la 141 de mandate, consolidând controlul asupra schimbărilor legislative în Ungaria, potrivit HotNews, care citează anunțul biroului electoral după procesarea voturilor prin corespondență, a celor de la misiunile externe și a voturilor centralizate ulterior.
Tisza, partidul condus de Peter Magyar și câștigător al alegerilor parlamentare, va avea 141 de mandate din totalul de 199 în legislativul de la Budapesta. O proiecție preliminară indica 138 de mandate, nivel care asigura oricum o majoritate constituțională de două treimi; numărătoarea finală a urcat însă bilanțul la 141.
„O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent și, în același timp, responsabilitate”, a declarat Magyar, comentând rezultatul final într-o postare pe Facebook.
Creșterea numărului de mandate întărește poziția politică a lui Peter Magyar în Parlament, în condițiile în care pragul de două treimi permite adoptarea unor modificări cu impact major, inclusiv la nivel constituțional, fără sprijinul opoziției.
Victoria Tisza a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului în exercițiu Viktor Orban și ai partidului Fidesz, notează aceeași sursă.
Un indicator al amplitudinii schimbării este rezultatul din circumscripțiile uninominale: Fidesz a câștigat doar 10, față de 87 din 106 în 2022, potrivit informațiilor citate.
Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, a făcut parte din Fidesz, dar ulterior s-a poziționat împotriva lui Viktor Orban. El provine dintr-o familie conservatoare înstărită din Budapesta, iar printre rudele sale se numără fostul președinte Ferenc Mádl.
Soția sa, Judit Varga, a fost ministru al justiției în guvernul Orban și a părăsit funcția în 2023 pentru a conduce campania Fidesz pentru alegerile europarlamentare; cariera ei politică s-a încheiat un an mai târziu, după ce Orban a obligat-o să își asume vina pentru mușamalizarea unui scandal de abuz sexual asupra copiilor, conform textului citat.
Recomandate
Trecerea la mai multe decizii luate cu majoritate calificată în UE ar reduce riscul ca un singur guvern să blocheze dosare curente, mai ales în perspectiva extinderii Uniunii la 30–32 de state, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan , potrivit Antena 3 . Mureșan a susținut că UE „trebuie să evolueze” și să se modernizeze, pornind de la realitatea că unanimitatea funcționează mai ușor într-un grup mic, dar devine greu de aplicat într-o uniune de 27 de state, cu atât mai mult într-una extinsă. În acest context, el a indicat că deciziile „fundamentale” ar trebui să rămână condiționate de unanimitate, însă „în viața de zi cu zi” ar fi nevoie de mai multă flexibilitate prin vot cu majoritate calificată (adică o formulă de vot care nu cere acordul tuturor statelor). Ce ar rămâne la unanimitate și ce ar trece la majoritate În intervenția sa la emisiunea „Be EU cu Sabina Iosub”, europarlamentarul a făcut o distincție între două categorii de decizii: decizii fundamentale , care ar trebui să se ia în continuare în unanimitate – exemplul invocat este extinderea UE , care, în viziunea sa, nu ar trebui făcută fără acordul tuturor; decizii curente , care ar trebui să poată fi adoptate prin majoritate calificată , pentru ca UE să poată „funcționa” și să decidă mai rapid, mai ales dacă numărul statelor membre crește. Miza: limitarea blocajelor politice Mureșan a argumentat că trecerea unor decizii la majoritate calificată ar împiedica situațiile în care un singur lider poate ține pe loc restul Uniunii. El l-a dat ca exemplu pe premierul Ungariei, Viktor Orbán . „Va fi important, pentru a funcționa și a putea lua decizii mai rapid, să luăm deciziile curente cu majoritate calificată, astfel încât dacă un prim-ministru, precum Viktor Orban, vrea să rămână pe loc, să rămână singur, dar să nu ne poată ține pe toți pe loc împreună cu el.” În același context, Mureșan a vorbit despre evoluția UE de la o comunitate economică restrânsă la o uniune politică de 27 de state și a susținut că extinderea regulilor și a participării în acest spațiu este benefică, inclusiv prin prisma păcii pe continent, în condițiile în care, potrivit afirmațiilor sale, de la înființarea UE nu a existat un conflict militar armat între statele membre. Ce urmează Materialul nu indică un calendar sau o inițiativă legislativă concretă, ci poziția politică a europarlamentarului privind modul în care UE ar trebui să-și adapteze mecanismele de vot, în special în scenariul extinderii de la 27 la 30–32 de state membre. [...]
Apariția ministrului Agriculturii, Florin Barbu , cu un troler Louis Vuitton evaluat la aproape 5.000 de euro (aprox. 25.000 de lei) readuce în prim-plan problema transparenței privind cadourile primite de demnitari , într-un context în care astfel de bunuri pot ridica întrebări despre proveniență și despre modul în care sunt raportate, potrivit Libertatea . Ministrul PSD a fost fotografiat pe aeroportul din Baia Mare cu valiza de lux, iar publicația notează că imaginea a fost realizată de un cititor. Evaluarea trolerului la „aproape 5.000 de euro” este atribuită de Libertatea către G4Media. Întrebat despre valiză, Florin Barbu a susținut că este un cadou de familie, primit de ziua lui, la împlinirea a 45 de ani, și că nu știe marca și nici prețul. El a mai spus că va întreba dacă produsul este original sau o copie și a motivat utilitatea bagajului prin deplasările frecvente la Bruxelles. „E un cadou primit de ziua mea de la familie, la împlinirea a 45 de ani. Nu cunosc marca, nu știu cât costă. O să întreb pe soția mea dacă e original sau copie.” Ce se știe despre produsul din fotografii Conform fotografiilor invocate în articol, trolerul ar fi modelul Louis Vuitton Horizon 55 , menționat ca fiind comercializat la un preț de aproape 5.000 de euro. Libertatea indică drept referință o listare online a produsului: Joli Closet . Context: alte episoade similare în spațiul public Articolul plasează cazul într-o serie mai largă de situații în care lideri PSD sau persoane asociate partidului au fost văzuți cu obiecte de lux, menționând: pantofi Louboutin, atribuiți în 2024 lui Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, cu un preț de aproximativ 1.000 de euro pereche; un ceas Patek Philippe „de peste 100.000 de dolari” purtat de directorul CFR, Ion Simu, descris ca apropiat al lui Grindeanu; un Lamborghini Urus „de 300.000 de euro” folosit de Costel Grojdea, demis recent de ministrul muncii, Petre Florin Manole. Libertatea nu indică, în materialul citat, dacă valiza ministrului a fost declarată oficial ca beneficiu/cadou și nici dacă există o verificare instituțională în derulare; informațiile disponibile se limitează la fotografii și la explicațiile oferite de ministru. [...]
PSD cere consultări rapide la Cotroceni și pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , dar fără o soluție imediată de înlocuire , ceea ce complică ieșirea din actuala formulă de guvernare și crește riscul unui blocaj politic, potrivit Euronews . Social-democrații îi solicită președintelui Nicușor Dan să convoace „cât mai rapid” consultări la Cotroceni dacă Bolojan nu demisionează după retragerea sprijinului politic de către PSD. În același timp, partidul nu are, „însă”, o cale rapidă pentru debarcarea premierului de la Palatul Victoria, iar moțiunea de cenzură este descrisă ca o opțiune care „poate avea efect de bumerang” pentru strategia PSD. Miza: ieșirea PSD din actuala formulă, fără a deschide drumul unui guvern minoritar Sorin Grindeanu a indicat că „prima etapă” este votul intern de luni, după care ar urma consultările cu președintele. În scenariul păstrării „actualului protocol”, Grindeanu susține că partidul care ar trebui să dea premierul ar fi PNL. Totodată, liderul PSD a trasat două linii roșii pentru perioada următoare: PSD „nu va susține un guvern minoritar”; PSD „nu va face în perioada următoare vreo majoritate cu AUR”. Atacul la Bolojan: acuzația privind vânzarea companiilor de stat profitabile În paralel cu mesajele despre pașii politici, Grindeanu a reluat atacul la adresa lui Ilie Bolojan, legând disputa de tema companiilor de stat profitabile. El a afirmat că intenția de a le vinde „pe ultima 100 de metri” ar însemna „să furi toată cămara”, numind acest lucru „adevăratul șobolănism”. „Să încerci să vinzi pe ultima 100 de metri aceste companii, asta înseamnă, de fapt, să furi toată cămara și ăsta-i adevăratul șobolănism.” Ce urmează: votul de luni și presiune pentru consultări Grindeanu a spus că partidul se află într-o perioadă cu „foarte multă emoție” în politică, dar le-a cerut membrilor PSD să voteze luni „rațional” și „lucid”, argumentând că „în situația în care ne aflăm lucrurile nu mai pot continua”. În funcție de rezultatul votului, PSD mizează pe declanșarea consultărilor la Cotroceni pentru a stabili „drumul” dorit de fiecare partid. [...]
Prezența lui George Simion la reuniunea PSD din Timișoara adaugă presiune politică pe decizia partidului privind sprijinul pentru Guvernul Bolojan , într-un moment în care AUR anunță că pregătește o moțiune de cenzură. Potrivit Antena 3 , liderul AUR a mers la hotelul unde are loc reuniunea regională a PSD, susținând că a ajuns „întâmplător” în zonă. Simion a spus că se află la Timișoara pentru că urmează să fie naș la un botez, planificat „de vreo două luni”. În același timp, el a transmis un mesaj către liderul PSD, Sorin Grindeanu, înainte de începerea evenimentului de partid. Mesajul către PSD: „Să se decidă” și „să iasă de la guvernare” În declarațiile sale, Simion a acuzat PSD că joacă un „balet Putere – Opoziție” și a criticat ideea ca un partid să fie simultan la guvernare și să lanseze critici la adresa executivului. El a mai afirmat că, dacă tot a ajuns la hotelul unde are loc ședința PSD, îi transmite lui Grindeanu „să se țină de cuvânt și să iasă de la guvernare”. Contextul imediat, potrivit relatării, este că AUR și PACE și-au anunțat intenția de a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, după „previzibila” retragere a sprijinului PSD pentru cabinet, care ar urma să fie oficializată luni. Reacția lui Grindeanu și refuzul lui Simion de a vorbi despre Georgescu Sorin Grindeanu, întrebat despre prezența lui Simion în același loc, a răspuns: „Foarte bine. Bravo lui. Ce să facem?” Separat, Simion a refuzat să ofere detalii despre întâlnirea sa recentă cu Călin Georgescu, despre care Antena 3 arată că a relatat anterior. Liderul AUR a spus doar că detaliile și „culisele” întâlnirii vor fi făcute publice săptămâna viitoare. Proteste la hotel, în timpul reuniunii PSD În fața hotelului au apărut și protestatari, păziți de jandarmi „în încercarea de a se evita eventualele conflicte”. Conform relatării, aceștia au avut pancarte cu mesajul „Ori vă reformați, ori plecați!”. La reuniunea de la Timișoara participă social-democrați din mai multe județe din vestul țării: Hunedoara, Arad, Caraș-Severin și Timiș. Miza ședinței este decizia privind retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză un „modus operandi” în coaliție, cu efect direct asupra reformei companiilor de stat , într-un mesaj publicat pe Facebook, potrivit G4Media . Ea susține că unii politicieni ar accepta sau chiar ar iniția decizii în ședințele de guvern, pentru ca apoi să le atace public la câteva ore distanță, ceea ce ar submina coerența actului de guvernare. În postare, Gheorghiu spune că „s-a înșelat” când a crezut că politicieni cu funcții înalte „au maturitatea să înțeleagă unde ne aflăm ca națiune” și că „acum ori niciodată” trebuie să facă „ceva bun pentru țara asta”. Vicepremierul descrie o relație tensionată între miniștri din partide diferite și afirmă că nu este vorba despre nuanțe sau diferențe legitime de opinie, ci despre aceeași decizie și același vot susținute în guvern și contestate ulterior în spațiul public. Ce reclamă vicepremierul și de ce contează Miza mesajului este funcționarea guvernului în condițiile în care, potrivit vicepremierului, apar comportamente care ar dubla decizia politică: una în interiorul executivului și alta în comunicarea publică. În interpretarea ei, costul acestei contradicții ar fi suportat de „românii de bună credință” care își plătesc taxele și impozitele. Gheorghiu leagă explicit această tensiune de reforma companiilor de stat și de ideea de responsabilizare a celor care „au produs și au administrat găurile negre” din aceste companii, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar al reformelor la care se referă. Poziționare politică: „rămâne în tabăra lui Ilie Bolojan ” Vicepremierul afirmă că rămâne alături de premierul Ilie Bolojan și le mulțumește miniștrilor, secretarilor de stat și celor implicați „până acum” în reforma companiilor de stat, „cu diligență și profesionalism”. În același mesaj, ea condiționează valorificarea „potențialului uriaș” al României de punerea „binelui României” deasupra „binelui partidului”. Reacția PSD: decizie internă privind direcția în viitorul guvern În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat sâmbătă, la Timișoara, că partidul se află într-un „moment decisiv” și că luni, 20 aprilie, va stabili prin vot intern direcția pe care o va urma în viitorul guvern. El a invocat nevoia unei consultări interne și a sugerat că „actuala situație politică nu mai poate continua în forma actuală”, indicând posibilitatea unei schimbări de direcție, fără alte detalii în material. [...]
Ministrul Energiei Bogdan Ivan contestă listarea la bursă a unor companii energetice profitabile și spune că o astfel de măsură ar scoate bani din sector pentru a acoperi nevoi bugetare, în loc să susțină investițiile în capacități de producție și infrastructură, potrivit Antena 3 . Ivan afirmă că a fost „surprins” de declarația vicepremierului Oana Gheorghiu privind intenția de a lista pachete din companii „profitabile” din energie, menționând explicit Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. În argumentația sa, ministrul susține că „statele mari” aleg să capitalizeze companiile strategice, nu să le listeze pentru a direcționa încasările către bugetul de stat. „Să vii să spui că listezi pachete de acțiuni (...) ca să iei acei bani să-i bagi în bugetul de stat, reprezintă un element care nu are nimic în comun cu dezvoltarea reală a capacităților de producții energetice din țara noastră.” Miza economică: finanțarea investițiilor versus venituri la buget Ministrul leagă discuția despre listare de nevoia de finanțare pentru proiecte energetice și de obiectivul de a reduce costurile energiei în România. El spune că, la preluarea portofoliului, România avea „cel mai mare preț al energiei electrice raportat la veniturile oamenilor”, iar soluția ar fi creșterea capacităților de producție, pentru a îmbunătăți predictibilitatea pentru investitori și a reduce costurile. În acest context, Ivan indică demersuri pentru atragerea de finanțări externe, inclusiv discuții cu Banca Mondială și US Exim Bank, pentru proiecte unde „nu avem azi surse de finanțare”, cum ar fi energia nucleară și infrastructura de gaze naturale. Ce finanțări spune ministrul că a negociat în SUA Bogdan Ivan afirmă că România ar putea deveni „în următorii ani” un hub energetic nuclear regional și invocă finanțări negociate recent la Washington, în valoare de 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei), pentru producția și transportul de energie și gaze naturale. El mai susține că întâlnirile din SUA s-au încheiat cu un acord de finanțare din partea Băncii Mondiale pentru producția de energie nucleară la Cernavodă și că România ar urma să obțină finanțare cu dobânzi de 1%–1,5%, comparativ cu 6%–7% „când se întâmplă astăzi în România”. În plus, ministrul spune că a fost semnat un alt acord – cu două corporații parte a Băncii Mondiale, împreună cu Ministerul de Finanțe și Transgaz – pentru o finanțare de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) destinată dezvoltării infrastructurii de gaze naturale. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția ministrului indică o linie de politică publică axată pe capitalizare și finanțare pentru investiții în energie, în timp ce propunerea de listare ar urmări, în interpretarea sa, alimentarea bugetului de stat. Antena 3 notează că declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. [...]
