Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea constituțională a partidului Tisza crește la 141 de mandate, consolidând controlul asupra schimbărilor legislative în Ungaria, potrivit HotNews, care citează anunțul biroului electoral după procesarea voturilor prin corespondență, a celor de la misiunile externe și a voturilor centralizate ulterior.
Tisza, partidul condus de Peter Magyar și câștigător al alegerilor parlamentare, va avea 141 de mandate din totalul de 199 în legislativul de la Budapesta. O proiecție preliminară indica 138 de mandate, nivel care asigura oricum o majoritate constituțională de două treimi; numărătoarea finală a urcat însă bilanțul la 141.
„O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent și, în același timp, responsabilitate”, a declarat Magyar, comentând rezultatul final într-o postare pe Facebook.
Creșterea numărului de mandate întărește poziția politică a lui Peter Magyar în Parlament, în condițiile în care pragul de două treimi permite adoptarea unor modificări cu impact major, inclusiv la nivel constituțional, fără sprijinul opoziției.
Victoria Tisza a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului în exercițiu Viktor Orban și ai partidului Fidesz, notează aceeași sursă.
Un indicator al amplitudinii schimbării este rezultatul din circumscripțiile uninominale: Fidesz a câștigat doar 10, față de 87 din 106 în 2022, potrivit informațiilor citate.
Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, a făcut parte din Fidesz, dar ulterior s-a poziționat împotriva lui Viktor Orban. El provine dintr-o familie conservatoare înstărită din Budapesta, iar printre rudele sale se numără fostul președinte Ferenc Mádl.
Soția sa, Judit Varga, a fost ministru al justiției în guvernul Orban și a părăsit funcția în 2023 pentru a conduce campania Fidesz pentru alegerile europarlamentare; cariera ei politică s-a încheiat un an mai târziu, după ce Orban a obligat-o să își asume vina pentru mușamalizarea unui scandal de abuz sexual asupra copiilor, conform textului citat.
Recomandate
Noul premier ungar Péter Magyar anunță continuitate pe migrație, energie și Ucraina , o combinație care poate menține tensiunile Budapestei cu Bruxelles-ul și incertitudinea pentru investitori, potrivit Bild . După victoria electorală cu care l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán (aflat la guvernare din 2010 cu majoritate de două treimi, conform publicației), Magyar a declarat într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, după o vizită la Berlin, că nu va schimba trei direcții majore: politica dură privind migrația ilegală, dependența de energia rusească pe termen scurt și refuzul de a trimite arme Ucrainei. Migrație: linie dură și dispută cu UE pe sancțiuni Magyar spune că guvernul său va urma „o politică foarte strictă și consecventă” privind migrația ilegală și susține că Orbán „a avut dreptate” în 2015, la începutul crizei migrației. El afirmă că Ungaria nu va primi în continuare migranți ilegali și că va ajuta la protejarea frontierelor externe ale UE, inclusiv în Grecia, Malta și Italia. În același context, Magyar califică drept „nedreaptă și disproporționată” sancțiunea de 1 milion de euro pe zi aplicată Ungariei pentru încălcarea dreptului european în materie de azil. Potrivit articolului, el vrea renegocierea, dar precizează că hotărârea nu mai poate fi contestată. Energie: importurile din Rusia rămân „deocamdată”, cu promisiunea diversificării Pe energie, Magyar afirmă că Ungaria nu poate opri „de pe o zi pe alta” importurile din Rusia. El invocă faptul că „trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei” și că Ungaria este un stat fără ieșire la mare, ceea ce îi limitează opțiunile logistice. Totuși, spune că guvernul său vrea să „diversifice” sursele de energie ale țării. Pentru mediul economic, mesajul combină menținerea unei dependențe sensibile geopolitic cu o tranziție fără calendar public, cel puțin în informațiile prezentate de sursă. Ucraina: fără arme, dar cu delimitare de agresor Magyar se declară „clar” în privința identificării agresorului și a apărătorului în războiul din Ucraina, însă i-a transmis cancelarului german Friedrich Merz că Ungaria nu va trimite nici soldați, nici arme în Ucraina. Argumentul său, redat de publicație, este că „garanțiile de securitate” nu vin din arme, ci „de la comunitatea internațională”, iar rolul decisiv revine „marilor puteri”. De ce contează Mesajele lui Magyar indică o schimbare de stil față de Orbán (pe fondul criticilor din campanie privind corupția și relația cu Rusia, potrivit articolului), dar o continuitate pe politici cu impact direct asupra relației Ungariei cu UE: migrație, stat de drept/asistență juridică în azil și poziționarea în dosarele energetice și de securitate. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendar și măsuri, rămâne de văzut dacă „diversificarea” energetică și renegocierea sancțiunilor cu UE vor produce schimbări concrete în perioada imediat următoare. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier deschide o fereastră pentru un guvern tehnocrat, dar miza rămâne majoritatea din Parlament , avertizează primarul Buzăului, Constantin Toma , într-o declarație relatată de G4Media . În opinia edilului PSD, numirea este „bună” doar în lipsa unei alternative, iar succesul depinde de componența echipei și de capacitatea de a strânge voturile necesare. Toma spune că, dincolo de numele premierului desemnat, „problema este cu cine se va prezenta” în fața Parlamentului, sugerând că o formulă mixtă – premier tehnocrat cu miniștri politici – ar fi nefuncțională. „Dacă este un tehnocrat cu miniștri politici, nu cred că va funcționa absolut deloc. Cu miniștri tehnocrați, să nu aibă legătură cu niciun partid.” Ce variantă de guvern vede Constantin Toma Primarul Buzăului indică două direcții, cu accent pe stabilitatea politică necesară votului de încredere: un executiv tehnocrat , cu miniștri tehnocrați „fără legătură cu niciun partid”; o coaliție largă PSD–PNL–USR–UDMR , pe care o numește „varianta cea mai bună”, dar cu o condiție explicită: fără Sorin Grindeanu la conducerea PSD. „Ar trebui să fie PSD-PNL-USR-UDMR, fără Sorin Grindeanu președinte la PSD și ar fi armonie totală.” Contextul instituțional: termenul de 10 zile pentru vot Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat joi pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului. Declarațiile lui Constantin Toma sunt transmise de Agerpres, preluate de G4Media. [...]
Autoritățile au evacuat preventiv o zonă din Portul Constanța înainte ca o dronă navală să explodeze , iar președintele Nicușor Dan spune că statul va menține „un nivel ridicat de vigilență”, în contextul unui mediu de securitate „sensibil” la granița cu războiul din Ucraina, potrivit Antena 3 . Nicușor Dan a transmis mesajul vineri, în timp ce se afla în drum spre Muntenegru cu avionul Spartan. El afirmă că a fost informat despre incident și că ține legătura cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu Ministerul Apărării Naționale . „Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime.” Impact operațional: protecția infrastructurii portuare și ancheta asupra breșei de securitate Președintele spune că prioritatea autorităților „a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”. În paralel, sunt analizate circumstanțele în care drona a ajuns în port și „eventualele riscuri suplimentare”, urmând ca instituțiile responsabile să comunice pe măsură ce ancheta avansează. Context: al doilea incident pe litoral în această săptămână În același mesaj, Nicușor Dan plasează explozia în seria incidentelor recente de pe litoral: după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, „care se adaugă incidentului de la Galați”. Președintele leagă aceste evoluții de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și afirmă că România, ca stat membru NATO cu ieșire la Marea Neagră, va continua cooperarea cu aliații și va lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea cetățenilor și a intereselor naționale. [...]
PNL promite sprijin pentru jaloanele din PNRR, indiferent dacă ajunge la guvernare sau în opoziție , iar miza este evitarea pierderii de fonduri europene și deblocarea unor reforme rămase în urmă, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că partidul va susține „toate lucrurile care țin de realitățile pe care le avem și de buna guvernare”. Într-o intervenție la Euronews România, joi seară, liderul PNL a indicat ca prioritate îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că întârzierile au apărut inclusiv din lipsa asumării politice a unor măsuri nepopulare. El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a fost lăsată „pe ultima sută de metri”, menționând că miniștrii PSD care au condus portofoliul Muncii din 2021 până în prezent nu ar fi venit cu proiectul la timp. „PNL va susţine toate lucrurile care ţin de realităţile pe care le avem şi de buna guvernare.” Ce proiecte spune Bolojan că va susține PNL Bolojan a enumerat mai multe direcții pe care PNL le-ar sprijini, indiferent de poziționarea partidului: legile care reprezintă jaloane în PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni; proiecte de „eficiență în guvernare” și măsuri pentru „crearea unor condiții pentru o relansare economică”, inclusiv un pachet care, potrivit lui, trebuie pus în aplicare „în această lună”, conform unei ordonanțe adoptate anterior; finalizarea programului SAFE , despre care a spus că este „închis, practic, în cea mai mare parte”, dar trebuie închis complet; proiecte pentru dotarea Armatei României cu tehnică militară, inclusiv pentru apărare împotriva dronelor, și pentru respectarea angajamentelor legate de flancul estic. De ce contează: semnal politic pe reformele cu impact bugetar și pe fondurile UE Mesajul central este că PNL își asumă public susținerea proiectelor legate de PNRR și de „buna guvernare”, cu accent pe jaloanele care condiționează accesul la granturi europene. În același timp, Bolojan leagă întârzierile de costul politic al unor reforme, indicând explicit legea salarizării ca exemplu de proiect amânat. El a concluzionat că partidul va avea „o atitudine responsabilă” atât la guvernare, cât și în opoziție, fără a detalia însă mecanismele concrete prin care PNL ar condiționa sau negocia acest sprijin în Parlament. [...]
PNL transmite că nu va bloca mecanismul constituțional al anticipatelor , dar mizează pe faptul că scenariul rămâne improbabil, într-un context de instabilitate guvernamentală în care două cabinete ar putea cădea la vot în Parlament, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a spus că alegerile anticipate sunt prevăzute de Constituție „în condițiile în care două guverne nu reușesc să treacă de votul Parlamentului”, caz în care președintele României poate declanșa anticipate. Declarația a fost făcută joi seară, la Euronews România. Liderul PNL a argumentat că anticipatele ar putea funcționa ca soluție de deblocare dacă nu se găsește o formulă de funcționare, pe fondul unui „Parlament pulverizat” și al unor blocaje, în ideea că un nou scrutin ar putea schimba configurația Legislativului și ar „reașeza” lucrurile. „Dacă e să fac o apreciere personală, PNL nu va bloca o astfel de ipoteză, dar e puțin probabil să ajungem acolo”, a declarat Ilie Bolojan. De ce contează: semnal pentru piață și administrație, dar fără angajament că se ajunge la anticipate Mesajul PNL are relevanță operațională și instituțională: partidul indică disponibilitatea de a nu obstrucționa o ieșire constituțională dintr-un blocaj politic, însă își temperează propriul scenariu prin evaluarea că anticipatele sunt „puțin probabile”. În practică, asta sugerează că, cel puțin la nivel declarativ, PNL nu își asumă rolul de frână într-o eventuală procedură, dar nici nu indică faptul că ar urmări activ declanșarea ei. Care este condiția constituțională invocată Condiția menționată de Bolojan este că două guverne nu obțin votul Parlamentului. În acest caz, președintele României poate declanșa alegeri anticipate, iar Legislativul ar urma să fie reconfigurat în urma scrutinului. [...]
USR își condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , chiar dacă va participa la discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele USR, Dominic Fritz , fixează din start o limită politică ce poate restrânge opțiunile de majoritate în Parlament. Fritz a spus că USR va sta de vorbă cu Eugen Tomac „din respect pentru președinte și cu responsabilitate pentru țară”, pe care îl descrie drept „un președinte de partid și europarlamentar respectabil”. În același timp, liderul USR a reiterat că partidul nu acceptă „nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD”. Ce cere USR în negocieri În declarațiile citate, Dominic Fritz indică faptul că USR ar susține o formulă de guvernare care include miniștri ai partidului, pe care îi consideră orientați spre reformă. El i-a enumerat pe: Diana Buzoianu Radu Miruță Oana Țoiu Irineu Darău De ce contează: spațiul de negociere se îngustează Poziția USR introduce o condiție explicită pentru orice înțelegere politică: excluderea PSD și a formațiunilor „apropiate” acestuia. În practică, o astfel de linie roșie poate complica aritmetica parlamentară necesară pentru învestirea unui guvern, în funcție de configurația majorităților disponibile. Fritz a argumentat și că reformele au nevoie de „voință și răspundere politică”, nu doar de „intenții tehnocrate”, susținând că fără asumare politică un nou guvern „nu va avea puterea să facă curățenia necesară”. La final, liderul USR a făcut apel la implicarea cetățenilor în politică, invitându-i să se alăture partidului. [...]
