Știri
Știri din categoria Politică
Adoptarea Legii ANI riscă să blocheze bani europeni, avertizează USR, iar președintele partidului, Dominic Fritz, acuză PNL că a votat o modificare care ar încălca dreptul european și îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru „echidistanța” afișată după eșecul Legii salarizării, potrivit Antena 3.
Fritz a reacționat la o zi după ce Parlamentul a votat Legea ANI „cu tot cu amendamentul” care, conform articolului, ar pune capăt mandatului său de primar al Timișoarei. Întors din concediu, el a spus la Digi 24 că PNL a greșit susținând proiectul în forma modificată pentru a fi pus în acord cu observațiile Curții Constituționale.
În declarațiile citate, liderul USR leagă votul PNL de un risc financiar pentru România, susținând că ar putea apărea probleme la rambursarea unor fonduri:
„Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.”
Fritz argumentează că nu ar fi vorba doar despre Constituția României, ci și despre dreptul european, în contextul unei sancțiuni pe care o consideră „retroactivă”.
Fritz descrie relația USR–PNL drept una „pragmatică” și spune că, în actualul context politic, ar fi nevoie de cooperare între „forțele de centru” pentru a contracara atât „un pericol” din zona extremei drepte, cât și un PSD pe care îl acuză că blochează reforme.
Întrebat dacă va colabora în continuare cu Ilie Bolojan, Fritz a răspuns că aceasta rămâne direcția, dar a criticat decizia PNL privind Legea ANI, pe care o numește „o greșeală”.
Întrebat dacă ia în calcul demisia după adoptarea Legii ANI, Fritz afirmă că nu vede demisia ca soluție, deoarece legea ar rămâne în vigoare. El susține că are un mandat de patru ani de la timișoreni și că nu îl va abandona.
Fritz îl vizează și pe președintele Nicușor Dan, după ce acesta ar fi atribuit partidelor parlamentare eșecul adoptării Legii salarizării în termenul necesar pentru respectarea unui jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Liderul USR respinge ideea unei culpe colective și spune că USR ar fi votat proiectul, chiar dacă avea „multe lacune”.
În acest context, el reia formula care a dat titlul articolului:
„Nu știu dacă ne ajută această echidistanță.”
Fritz indică PSD drept principal responsabil pentru blocarea legii, susținând că partidul nu ar fi vrut să își asume public existența unor limite bugetare.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că stabilitatea guvernării ar putea depinde de o soluție „de avarie” , fie un guvern de uniune națională, fie declanșarea alegerilor anticipate , potrivit news.ro . Mesajul fostului președinte vine pe fondul blocajului politic legat de formarea unei majorități în jurul premierului desemnat. Într-o postare pe Facebook, Băsescu susține că, „cu actualul premier desemnat sau cu altul”, ar fi rămas doar două variante pentru un „guvern cu o oarecare stabilitate”: guvern de uniune națională, format din toate partidele care au participat la alegeri; guvern rezultat în urma alegerilor anticipate. „Ne place sau nu, asta e!” Băsescu adaugă că soluția aleasă ar trebui să țină cont de prioritățile țării și de „lista lungă a urgențelor guvernării”, fără a detalia care ar fi acestea. Anticipatele, între blocaj bugetar și calcule politice În contextul discuției despre anticipate, președintele României, Nicușor Dan, declara la 1 octombrie că nu poate fi de acord cu această opțiune, argumentând că România ar rămâne „blocată cel puțin cinci luni”, perioadă în care nu s-ar putea face o rectificare bugetară. Șeful statului mai spunea că nici investitorii nu ar fi de acord cu alegerile anticipate. „Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări ca să vedem ce iese dintr-o alegere.” Pe de altă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma luni că scenariul anticipatelor pare „tot mai real” din cauza neînțelegerilor politice. El a anunțat că Biroul Permanent Național al PSD a decis înființarea unei comisii de analiză a legislației electorale, formată din fostul vicepremier Marian Neacșu și liderii PSD de grup din Parlament. Grindeanu a precizat că nu consideră anticipatele un scenariu de dorit, dar că ar putea deveni greu de evitat „în săptămânile viitoare”. Tot luni, președintele USR, Dominic Fritz, declara după întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu că, dacă nu se poate forma o majoritate asumată, „soluția cea mai sănătoasă” și „cea mai onestă” față de cetățeni ar fi alegerile anticipate. În același timp, președintele UDMR, Kelemen Hunor, avertiza că anticipate ar putea duce la un guvern format „în jurul AUR”, motiv pentru care nu le consideră o opțiune benefică, invocând lipsa sa de încredere în acest partid. [...]
PNL anunță că va monitoriza strict cheltuielile și ținta de deficit a viitorului Guvern Niculescu , pe fondul unui climat politic în care PSD ar rămâne „în opoziție” chiar și de la guvernare, potrivit news.ro . Deputatul PNL Raluca Turcan afirmă că liberalii intră în opoziție, dar că aceasta nu va însemna „să stai cuminte și să aplauzi”, ci supravegherea modului în care sunt cheltuiți banii publici. În mesajul publicat pe Facebook, Turcan spune că PNL va urmări „fiecare leu” cheltuit de guvern și va verifica dacă sunt respectate angajamentele de politică fiscal-bugetară. Miza: bugetul pe 2027, deficitul și continuitatea reformelor Turcan indică trei repere după care PNL spune că va evalua activitatea viitorului executiv: respectarea țintei de deficit; construirea bugetului de stat pe 2027 „pe venituri reale, nu pe promisiuni”; continuarea reformelor, fără blocaje „în sertarele ministerelor”. În același mesaj, deputatul PNL susține că partidul va avea „maturitatea și onestitatea” de a sprijini „marile proiecte ale României”, menționând SAFE, absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. Avertismentul către premierul desemnat și acuzațiile la adresa PSD Raluca Turcan îi transmite premierului desemnat Luca Niculescu un avertisment: să nu uite că „PSD este în opoziție chiar și când e la guvernare”. Ca exemple, ea invocă episoade din acest an: PSD ar fi spus că nu se atinge de SAFE după retragerea sprijinului politic pentru guvernul din care făcea parte, dar „la câteva săptămâni distanță” l-ar fi atacat la Curtea Constituțională. Turcan mai afirmă că, în mai, după ce PSD ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan împreună cu AUR, Sorin Grindeanu ar fi semnat la Cotroceni acordul pentru legea salarizării, descrisă ca jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei), însă „PSD a blocat legea”, iar România ar fi pierdut această sumă. Deputatul PNL adaugă că liberalii „nu semnează un acord” pentru a-l încălca ulterior. Ce urmează Mesajul PNL, în forma prezentată de Turcan, prefigurează o opoziție concentrată pe controlul cheltuielilor publice și pe parametrii bugetari pentru 2027, într-un moment în care premierul desemnat Luca Niculescu își construiește majoritatea și programul de guvernare. [...]
PSD pune presiune pe PNL să intre la guvernare, invocând costul economic al blocajului politic , potrivit HotNews , care relatează despre schimbul de replici dintre Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan pe tema formării noului Executiv. Președintele PSD i-a cerut luni seară liderului PNL, Ilie Bolojan, „din nou”, să participe la construcția noului guvern, susținând că astfel ar avea și șansa „să corecteze problemele” create în perioada în care a fost premier. Mesajul vine după ce Bolojan a reiterat că PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a acuzat guvernarea lui Bolojan că „s-a axat doar pe cultivarea sărăciei”, invocând „taxe și impozite mărite, prețuri din ce în ce mai mari și venituri scăzute”. Liderul PSD a prezentat, în contrapondere, direcțiile pe care spune că le propune partidul: „o relansare economică reală, creșterea puterii de cumpărare” și „reluarea investițiilor”. „Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic.” Miza: majoritate stabilă pentru un program de guvernare Grindeanu a afirmat că PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pe baza unui program” care să răspundă cerințelor societății, dar a subliniat că acesta poate fi aplicat doar cu sprijinul „unei majorități stabile”. În același mesaj, el a avertizat că „orice zi pierdută agravează situația tuturor” și i-a cerut lui Bolojan să fie „parte a soluției”. Poziția PNL: sprijin condiționat, fără coaliție cu PSD În contextul discuțiilor despre învestirea unui nou prim-ministru, Bolojan a spus că a prezentat candidatului la funcția de premier condițiile „de bun simț” ale PNL pentru susținerea la vot, însă a reiterat că PNL nu va mai guverna alături de PSD. „PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD, pentru că refuză să-i mintă pe români cu soluții care nu au cum să funcționeze.” În declarația citată de HotNews, liderul PNL a acuzat PSD că nu respectă angajamentele și că „provoacă crize”, susținând totodată că social-democrații critică direcția prin care guvernul „a stabilizat țara”, dar cer celor pe care îi atacă să rămână la guvernare. Ce urmează Din informațiile prezentate, pozițiile publice rămân divergente: PSD insistă pe formarea unei majorități stabile și pe intrarea PNL în construcția guvernului, în timp ce PNL exclude o coaliție cu PSD, dar vorbește despre condiții pentru sprijin la învestitură. HotNews nu indică, în acest moment, o soluție agreată de ambele părți. [...]
PNL condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de ținta de deficit și disciplina fiscală , într-un aranjament care ar putea aduce o fereastră de stabilitate de șase luni pentru politicile bugetare, potrivit Ziarul Financiar . Ilie Bolojan spune că PNL ia în calcul un acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu, fără intrarea la guvernare. Acordul analizat nu ar fi unul de coaliție și nu ar presupune participarea PNL în Executiv, ci ar stabili „condițiile transparente” în care liberalii ar susține anumite măsuri, pe o perioadă de șase luni, conform mesajului publicat de Bolojan pe Facebook. Ce cere PNL în schimbul sprijinului Bolojan enumeră un set de condiții cu miză directă pentru politica fiscal-bugetară și pentru relația României cu angajamentele europene: atingerea țintei de deficit; menținerea disciplinei fiscale; protejarea investițiilor; utilizarea responsabilă a banilor publici; respectarea angajamentelor europene ale României. În această formulă, PNL ar rămâne în opoziție, dar ar susține politicile Cabinetului Niculescu atunci când acestea se aliniază obiectivelor considerate esențiale de liberali. Bugetul pe 2027, punctul critic al negocierii Un element central al înțelegerii vizează legea bugetului de stat pentru 2027. PNL afirmă că este pregătit să voteze bugetul în Parlament, însă doar dacă proiecțiile sunt „realiste” și bazate pe venituri care pot fi efectiv încasate. „PNL este pregătit să susţină şi să voteze legea bugetului de stat pentru 2027 dacă aceasta va fi realistă şi fundamentată pe venituri care pot fi încasate” Bolojan avertizează, totodată, că bugetul ar trebui să continue consolidarea fiscală și să protejeze investițiile, iar partidul se opune creșterii cheltuielilor fără o sursă clară de finanțare, pe motiv că o astfel de abordare ar putea împinge România „într-o criză și mai gravă”. Fără moțiune de cenzură timp de șase luni, cu condiții În cadrul acestui posibil acord, PNL ar urma să nu inițieze și să nu voteze o moțiune de cenzură în primele șase luni ale Guvernului Niculescu, atât timp cât premierul respectă principiile și obiectivele stabilite în înțelegere. Bolojan mai afirmă că PNL nu urmărește funcții sau portofolii ministeriale. „PNL nu cere funcţii şi nu negociază ministere. Cere abordări principiale, garanţii pentru stabilitatea financiară a ţării şi pentru continuarea reformelor” În același timp, liderul liberal precizează că partidul își păstrează dreptul de a critica Executivul și de a se opune măsurilor pe care le consideră greșite, chiar dacă oferă sprijin punctual pentru decizii considerate necesare. [...]
PSD se pregătește să intre la guvernare ca singurul partid cu miniștri , într-un „Cabinet hibrid” care ar combina oameni de partid, tehnocrați și persoane apropiate președintelui, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: configurarea unui Executiv care să poată funcționa cu sprijin parlamentar limitat, după ce PNL ar urma să voteze învestirea, dar să treacă apoi în Opoziție. Conform surselor politice citate, cei mai mulți lideri PSD i-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu că partidul „trebuie să intre la guvernare” și să obțină „ministere cu greutate”. Miercuri, conducerea centrală ar urma să se întâlnească cu primarii marilor orașe și cu președinții de consilii județene pentru a „lua pulsul partidului”, însă aceeași sursă susține că decizia de a intra la guvernare este deja cunoscută. Cum ar arăta „Cabinetul hibrid” și cine ar controla portofoliile-cheie Scenariul descris de sursele citate indică un Executiv format din: miniștri PSD „cu carnet de partid”; oameni de încredere ai președintelui Nicușor Dan; tehnocrați aleși de premierul desemnat, Luca Niculescu . În această arhitectură, președintele ar urmări o colaborare strânsă cu Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe, iar titularii acestor portofolii ar veni „din zona de interes a Cotroceniului”, potrivit surselor. Sprijin parlamentar: PNL ar vota, USR nu, iar UDMR ar rămâne fără miniștri În primă fază, Sorin Grindeanu și-ar fi dorit refacerea coaliției cu PNL și UDMR, însă Ilie Bolojan „se opune”, potrivit relatării. Varianta conturată ar fi ca PNL să voteze Cabinetul Niculescu, dar ulterior să treacă în Opoziție, în timp ce USR „nici măcar nu va vota guvernul”. În acest context, UDMR nu ar urma să aibă miniștri, dar și-ar păstra prefecții și secretarii de stat. Rezultatul ar fi un Executiv în care PSD ar rămâne singurul partid cu miniștri, alături de tehnocrații selectați de președinte și de premierul desemnat. Schimb de acuzații Grindeanu–Bolojan pe blocajul politic În material sunt redate și pozițiile publice ale liderilor. Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să se implice în formarea noului guvern și să se concentreze pe „viitorul economic al României”, invocând relansarea economiei, creșterea puterii de cumpărare și reluarea investițiilor. Într-o postare pe Facebook, liderul PSD a scris: „Asta vă cerem, să participați – în sfârșit! – la construcția unui guvern responsabil. Aveți șansa să corectați problemele pe care tot dumneavoastră le-ați creat! Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic. Românii s-au sacrificat destul! Acum au dreptul să nu mai poarte pe umeri greutatea unor politici absurde, cum au și dreptul să se bucure de un nivel de trai predictibil. Nu trebuie să se mai teamă că nu își vor putea plăti facturile, că le vor scădea veniturile sau că vor fi concediați”. Ilie Bolojan a replicat că PSD i-a cerut, pe rând, să plece și apoi să guverneze, în condițiile în care Executivul ar funcționa „cu atribuții limitate” după moțiunea de cenzură. Tot pe Facebook, premierul a afirmat: „De la moțiunea de cenzură, PSD îmi cere să plec imediat din funcție, deși nu a oferit o soluție pentru a prelua guvernarea, de care, în mod evident, se teme. Acum îmi cere să guvernez. Asta fac. Cu atribuții limitate, acest guvern ține România pe linia de plutire”. Bolojan a mai spus că PNL este pregătit să sprijine învestirea unui nou guvern chiar dacă liberalii nu vor participa la acesta și că i-a prezentat premierului desemnat, Luca Niculescu, „condițiile” partidului. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, următorul reper este întâlnirea de miercuri a conducerii PSD cu aleșii locali, în condițiile în care, pe varianta descrisă de surse, intrarea PSD la guvernare ar fi deja decisă, iar negocierile se mută pe împărțirea portofoliilor și pe formula de sprijin parlamentar pentru învestirea Cabinetului Niculescu. [...]
PNL propune o „stabilitate condiționată” pentru șase luni, fără intrare la guvernare , printr-un acord bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu , care ar include angajamente pe deficit și disciplină fiscală, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că documentul nu ar fi un acord de coaliție și nu ar presupune participarea PNL la Guvern. În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL precizează că partidul „va rămâne partid de opoziție”, dar ar susține politicile Guvernului Niculescu atunci când acestea „servesc interesului României” și respectă un set de principii cu accent pe stabilitatea financiară. Ce ar conține acordul: condiții pe deficit, fiscalitate și investiții Bolojan indică drept repere pentru susținerea guvernului: atingerea țintei de deficit și păstrarea disciplinei fiscale, „punerea economiei pe baze sănătoase” și protejarea investițiilor, folosirea responsabilă a banului public și respectarea angajamentelor europene. Totodată, PNL se declară pregătit să susțină și să voteze bugetul de stat pentru 2027, cu condiția ca acesta să fie „realist” și bazat pe venituri care pot fi încasate. În viziunea lui Bolojan, bugetul ar trebui să continue consolidarea fiscală, să protejeze investițiile și să evite creșterea cheltuielilor fără acoperire. Miza operațională: fără moțiune de cenzură în primele șase luni Un element central al propunerii este angajamentul că, în primele șase luni, PNL nu va iniția și nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, atât timp cât premierul respectă principiile și obiectivele asumate prin acord. Bolojan mai afirmă că PNL „nu cere funcții și nu negociază ministere”, dar va fi „o opoziție fermă” când guvernul greșește și va susține măsurile considerate necesare. Context: Niculescu spune că rămân pe masă toate formulele de guvern Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat marți, după discuțiile cu partidele parlamentare, că sunt în continuare posibile mai multe variante: guvern politic, guvern „hibrid” (politic și tehnic) sau guvern tehnocrat. El a spus că, pentru un guvern tehnocrat, are o listă de miniștri pe care o poate prezenta „chiar mâine”. [...]
