Știri
Știri din categoria Politică
Votul pe modificările la legea ANI riscă să deschidă un nou front instituțional, după ce USR a acuzat că forma adoptată „pune în pericol mandatele aleșilor locali” și a anunțat că va sesiza Comisia Europeană, potrivit Agerpres.
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat miercuri, la Palatul Parlamentului, că votul dat de PNL asupra modificărilor privind legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) ar fi echivalat cu „un cadou” pentru Sorin Grindeanu și a avertizat că, în noua formă, actul normativ ar vulnerabiliza mandatele aleșilor locali. În intervenția sa, Șipoș a folosit ca exemplu numele lui Dominic Fritz, susținând că riscul ar viza „orice ales” care nu are probleme de integritate.
Șipoș a susținut că, în urma votului, „mandatul oricărui ales” și „votul cetățenilor” „nu mai sunt în siguranță”, acuzând PSD că ar urmări „golirea de conținut” a legii și invocând inclusiv tentativa de modificare în Comisia juridică. El a afirmat că USR a fost un susținător al reformelor asociate cu Ilie Bolojan, dar că „apetitul” parlamentarilor PNL „pentru reformă” nu ar fi fost „același”.
„El a adăugat că votul de miercuri este unul care va fi consemnat de către istorie «ca un început al erdoganizării României».”
Potrivit declarațiilor, USR intenționează să continue informarea Comisiei Europene „despre acest abuz împotriva statului de drept” și să analizeze „ceea ce s-a întâmplat”, urmând ca după această evaluare să ia „o decizie”.
În același context, senatorul USR a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să retrimită actul normativ în Parlament pentru reexaminare.
Recomandate
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
USR cere declanșarea unei cercetări disciplinare în Camera Deputaților după ce un amendament „împotriva lui Dominic Fritz” ar fi fost introdus „în mod fraudulos” în raportul oficial al Comisiei juridice , deși nu fusese depus, dezbătut sau votat în comisie, potrivit News . Miza este una de procedură și integritate legislativă: dacă acuzațiile se confirmă, ar însemna intervenții neautorizate asupra documentelor oficiale ale Parlamentului, cu efect direct asupra conținutului unei legi. Solicitarea a fost formulată de lidera deputaților USR, Diana Stoica, către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu . USR cere ca ancheta internă să stabilească cine a intervenit asupra raportului, când s-a făcut intervenția și în baza cărei dispoziții. Ce reclamă USR: un amendament apărut în raport, fără vot în comisie Potrivit USR, amendamentul a apărut în raport cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”, deși membrii comisiei nu l-ar fi votat. Formațiunea spune că a depus deja un denunț penal pentru suspiciunea de fals intelectual și solicită acum conducerii Camerei Deputaților să stabilească și răspunderea administrativă și disciplinară a celor implicați. În argumentația sa, Diana Stoica afirmă că parlamentarii USR „nu pot accepta ca un text de lege să apară pe sub mână într-un document oficial al Parlamentului”. „Cei care au redactat acel amendament, cei care l-au introdus în raport şi cei care au orchestrat această schemă trebuie să răspundă. Sorin Grindeanu conduce Camera Deputaţilor şi are obligaţia să afle cine a făcut această faptă extrem de gravă şi să dispună sancţiunile aferente”, declară Diana Stoica. Presiune pe conducerea Camerei: anchetă administrativă, în paralel cu plângerea penală Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că situația nu poate fi explicată printr-o „eroare materială”, argumentând că nu ar fi vorba de o simplă greșeală de redactare, ci de introducerea unui alineat întreg, cu efecte juridice. „O eroare materială înseamnă o cifră sau o formulare greşită. Nu apare din greşeală un alineat întreg, redactat juridic”, spune Alexandru Dimitriu. În același timp, USR cere ca Sorin Grindeanu să nu aștepte finalizarea anchetei penale și să folosească „instrumente administrative” disponibile imediat la nivelul Camerei Deputaților, pentru a identifica persoanele care ar fi intervenit asupra raportului oficial. [...]
Eșecul negocierilor pe Legea salarizării riscă să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan pune responsabilitatea pe PSD, acuzând partidul că a refuzat constant un acord politic și că a „compromis” șansa României de a încasa banii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că PNL „a căutat toate soluțiile” pentru a ajunge la un consens politic, dar că demersurile s-au lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El leagă miza legii de îndeplinirea angajamentelor asumate de România și de introducerea „ordinii, echității și predictibilității” în salarizarea bugetară. Disputa pe „anvelopa” salarială și riscul bugetar Bolojan acuză PSD de tergiversarea proiectului și afirmă că Ministerul Muncii a fost, în cea mai mare parte, sub responsabilitatea social-democraților. În acest context, premierul indică diferențe mari între variantele discutate pentru „anvelopa” salarială (valoarea totală a cheltuielilor cu salariile vizate de lege): un draft lăsat de fostul ministru Florin Manole, cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei ; un acord semnat ulterior de Sorin Grindeanu, pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocierile de la Administrația Prezidențială; o revenire a PSD la o anvelopă de 12 miliarde de lei , care, potrivit lui Bolojan, „în final, nu a acceptat-o”. „Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum.” Consultări, variante trimise la Bruxelles și acuzații de „secretizare” Premierul interimar respinge acuzațiile PSD că proiectul ar fi fost ținut la secret sau că nu ar fi existat consultări publice. El afirmă că au avut loc „nenumărate runde de consultări”, inclusiv cu sindicatele, la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni. Bolojan mai spune că trei variante de lucru au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene și că doar ultima ar fi fost avizată de experții de la Bruxelles ca fiind conformă cu jalonul din PNRR. De ce PNL nu a mers singur în Parlament Întrebat de ce PNL nu a înaintat pe cont propriu proiectul în Parlament, Bolojan invocă riscul ca, fără un acord politic prealabil, legea să fie modificată prin majorarea anvelopei salariale „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Contextul reacției este anunțul președintelui Nicușor Dan , care a comunicat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind Legea salarizării, deși negocierile au fost purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. După acest eșec, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că nu ar fi susținut un dialog adecvat cu sindicatele din sectorul public. [...]
Adoptarea Legii ANI pentru a evita pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) a împins PNL într-un conflict deschis cu USR , după o succesiune de negocieri și repoziționări politice descrise de Antena 3 . Miza imediată a fost termenul de 31 august pentru promulgare, în condițiile în care neadoptarea legii ar fi atras penalizarea menționată în material. Legea a primit miercuri, în plenul Senatului, ultimul vot necesar pentru a merge la promulgare, inclusiv cu „amendamentul Fritz”, contestat de USR. În paralel cu presiunea financiară legată de PNRR, disputa a căpătat o dimensiune de reglementare și de imagine, prin acuzații și demersuri la Bruxelles privind posibile consecințe asupra fondurilor europene. Cum s-a ajuns la votul din Senat și la ruptura PNL–USR Potrivit relatării, luni a avut loc votul pe Legea ANI întoarsă de CCR în Parlament: PNL a votat „pentru” alături de PSD și UDMR, în timp ce USR și AUR au votat „împotrivă” la Camera Deputaților. Materialul precizează că, în această etapă, „amendamentul Fritz” nu mai putea fi eliminat, fiind permise doar modificări ale textelor declarate neconstituționale. Marți, după ce a apărut „semnalul de susținere de la Bruxelles”, Ilie Bolojan le-ar fi cerut liberalilor să nu mai voteze legea în Senat. În scenariul descris, fără voturile PNL și AUR, proiectul nu ar fi trecut doar cu voturile PSD, ceea ce ar fi dus la respingerea legii și, implicit, la căderea prevederii legate de Dominic Fritz. „Troc” între Legea ANI și Codul administrativ, pe fondul panicii din teritoriu Materialul mai arată că marți a apărut o panică legată de o posibilă incompatibilitate pentru aleșii locali care au și joburi la stat, în contextul unui nou cod administrativ votat ca parte a angajamentelor din PNRR. Ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, a susținut că incompatibilitatea „nu există” și că informația a fost transmisă greșit, cerând clarificări de la ANI și trimițând circulare către prefecturi pentru a opri demisiile. În acest context, s-a format un grup de lucru pentru o modificare rapidă a legii, însă, potrivit unor surse citate, Ilie Bolojan i-ar fi cerut deputatului PNL Gabriel Andronache să se retragă din discuții, pe motiv că PNL nu mai susține eliminarea suspiciunilor de incompatibilitate. Aceleași surse susțin că Bolojan ar fi propus un „troc”: PNL ar fi votat eliminarea incompatibilităților din Codul administrativ doar dacă PSD accepta eliminarea „amendamentului Fritz” din Legea ANI. Propunerea ar fi fost refuzată. De ce a votat, în final, PNL: calculul PNRR și rolul AUR Marți seara, la Digi24, Bolojan a spus că PNL va vota Legea ANI „așa cum este”, invocând necesitatea de a salva banii din PNRR și promițând că liberalii vor încerca ulterior să modifice legea în sensul dorit de USR. Explicația din material pentru această schimbare este că PNL ar fi aflat între timp că AUR va vota legea în Senat, ceea ce ar fi făcut ca actul normativ să treacă oricum, chiar și fără voturile PNL și USR. În acest context, ar fi contat și un calcul de imagine: un vot împotrivă, asociat cu pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, ar fi avut un cost politic mai mare decât deteriorarea relației cu USR. În aceeași relatare, Gheorghe Piperea este citat spunând că AUR ar fi fost convins să voteze legea din cauza scrisorii PPE și Renew către Comisia Europeană privind plățile din PNRR: „Pentru claritate: legea ANI va trece azi de Senat. AUR va vota pentru. Nu există nicio intenție de a-l ajuta pe Fritz sau de a face alianță cu USR (brrrr). Nu vă lăsați atenția deviată de la mizeria pe care au comis-o PPE și Renew, care au cerut Comisiei Europene să suspende plățile din PNRR, ca să îl salveze pe argatul lor, Fritz” Ce urmează Legea ANI a fost adoptată în forma care include „amendamentul Fritz” și merge la promulgare, în timp ce PNL indică intenția de a reveni ulterior cu modificări. Separat, partidele au discutat o intervenție legislativă rapidă pentru a elimina riscul de interpretări privind incompatibilitățile aleșilor locali, după valul de îngrijorare apărut în teritoriu, însă materialul nu detaliază rezultatul final al acestei modificări în aceeași zi. [...]
Votul din Senat pe „legea integrității” a devenit un test de funcționare pentru alianța PNL–USR , după ce amendamentul PSD care îl poate lăsa fără mandat pe Dominic Fritz a rămas în forma trimisă de Camera Deputaților, potrivit HotNews . Legea integrității, modificată în urma unei decizii a Curții Constituționale, a intrat la vot în plenul Senatului „cu tot cu amendamentul” controversat. În cursul dimineții, comisiile juridică și de constituționalitate au aprobat actul normativ în forma venită de la Cameră. Miza politică: majorități ad-hoc și un aliat „neașteptat” Într-o încercare de ultim moment, USR a căutat să respingă proiectul aflat pe ordinea de zi și să susțină un alt proiect de lege „identic”, dar fără amendamentul PSD. Liderul USR, Sorin Șipoș, a spus că noua formă a legii este gata să fie depusă și votată în Parlament, dacă proiectul discutat în Senat ar fi fost respins. Pentru acest scenariu, USR avea nevoie de voturile a două partide: PNL și AUR. Contextul din Camera Deputaților indica însă o ruptură de poziționare: AUR și USR au votat „împotriva” adoptării legii, în timp ce PNL a votat „pentru”, iar situația s-a repetat și în comisiile din Senat. Ce s-a întâmplat la final HotNews notează, într-un update, că legea a fost votată de Senat , inclusiv cu amendamentul care îl lasă pe Dominic Fritz fără mandat . Pentru detalii despre vot, publicația trimite la materialul dedicat: Legea a fost votată de Senat . Contextul încercării USR de a promova varianta alternativă este prezentat și aici: alt proiect . [...]
Recomandările Comisiei Europene pe salarizare nu sunt obligații, dar cer acoperire bugetară – ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că schimburile tehnice cu Bruxelles-ul pe proiectul legii salarizării unitare au fost prezentate public drept „impuneri”, deși ar fi vorba de opinii și scenarii de lucru, potrivit News . Miza practică rămâne însă una de finanțe publice: orice creștere a notei de plată trebuie compensată prin surse identificate, în contextul în care legea este jalon în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Pîslaru a afirmat la B1 TV că „corespondența tehnică” cu Comisia Europeană reflectă puncte de vedere ale ofițerilor de proiect și nu echivalează cu decizii care să oblige România. În același timp, el a insistat că oficialii europeni „nu fac politica fiscală a României”. Ce înseamnă, concret, pentru buget: diferența dintre 8 și 12 miliarde de lei Ministrul interimar a explicat că România trebuie să-și respecte angajamentele și că, dacă Guvernul vrea să majoreze bugetul pentru salariile plătite din fonduri publice la 12 miliarde de lei, față de 8 miliarde de lei cât era planificat, trebuie să găsească surse compensatorii pentru diferență. În relatarea sa, Pîslaru a dat ca exemplu un schimb de scenarii în care, la un moment dat, ar fi fost indicat că ar fi „mai bine” să se meargă „mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12” și să fie căutate alte surse – dar a subliniat că nu este vorba despre impuneri. Documentul citat în spațiul public: CASS pe pensii, între opțiunile menționate Potrivit datelor dintr-un document publicat de Cotidianul.ro (menționat de News), Comisia Europeană ar cere Guvernului să adopte măsuri care să compenseze impactul fiscal suplimentar al noii legi a salarizării, peste scenariul „prudent” de 8 miliarde de lei discutat inițial. Între măsurile propuse în document este menționată extinderea contribuției CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) asupra pensiilor. Totodată, ar fi cerut ca măsurile compensatorii care să aducă 4 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor să fie adoptate odată cu legea sau, „de preferat, înainte”. Pîslaru: scurgerile de corespondență tehnică țin de etică și profesionalism Pîslaru a mai spus că aceste documente nu sunt „secrete” și pot fi considerate de interes public, dar că în mod normal există cutume de discreție în corespondența tehnică, respectate de alte țări. El a criticat publicarea unor astfel de materiale, indicând că problema ar ține de „profesionalismul și etica minimală” în administrație, nu de activitatea jurnaliștilor. [...]
