Știri
Știri din categoria Politică
USR exclude susținerea unui guvern cu PSD, iar poziția anunțată de Dominic Fritz ridică miza incertitudinii politice în prag de toamnă, cu potențiale efecte asupra deciziilor bugetare și a predictibilității pentru mediul economic, potrivit Recorder. Liderul USR a spus că „ar fi iresponsabil” ca partidul să voteze instalarea unei guvernări în care PSD să aibă un rol central.
Fritz a argumentat că România a ajuns în criza actuală „după mulți ani de guvernare PSD” și a invocat o încercare de colaborare de anul trecut, despre care susține că a eșuat rapid, acuzând PSD că a blocat reforme și a menținut țara „nouă luni, blocată”, înainte de a „decapita guvernul” sau de a încerca acest lucru, ceea ce ar fi dus la criză.
„PSD ar fi o catastrofă pentru România şi tocmai de aceea nu există niciun motiv ca USR să voteze pentru o astfel de catastrofă.”
Întrebat dacă ar putea exista guvern în septembrie, Fritz a spus că nu are „alte informații” decât cele publice și nu se așteaptă la „mari negocieri”. El a susținut că PSD „de la început blufează” cu amânări repetate și a ironizat posibilitatea ca Sorin Grindeanu să fi strâns o majoritate, inclusiv prin atragerea unor „trădători”.
Mesajul central rămâne, însă, unul de linie roșie: USR nu va face și nu va susține un guvern cu PSD, potrivit declarațiilor sale.
În discuția despre un premier tehnocrat (sau considerat independent) cu miniștri politici, Fritz a spus că o astfel de formulă trebuie să fie „asumată” și transparentă, astfel încât să fie limpede „cine ia deciziile” și „cine își asumă eșecurile și succesele”.
În același context, el a indicat că „există pe masă acum două propuneri”: Siegfrid Mureșan și Sorin Grindeanu.
Recomandate
USR anunță că nu va vota învestirea Guvernului Niculescu, ceea ce complică formarea unei majorități stabile după ce PSD a confirmat oficial intrarea la guvernare și preluarea „în mare parte” a ministerelor din noul Cabinet, potrivit G4Media . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că „nevoia de stabilitate” nu poate justifica revenirea la „un guvern de risipă” și acuză PSD că ar urmări blocarea reformelor prin controlul ministerelor cu bugete mari. Miza: votul de învestitură și riscul unei majorități fragile Fritz afirmă că USR nu va susține un guvern în care PSD „se întoarce cu niște oameni-paravan la ministerele cu bugete mari”, invocând riscul ca acestea să fie folosite pentru a „bloca reformele” și pentru a „împărți din nou contracte și companii de stat”. În același mesaj, liderul USR admite că România „are nevoie de un guvern” și menționează îngrijorările oamenilor legate de „prețuri”, „rate” și „siguranța locului de muncă”, dar argumentează că nu poate fi acceptat „orice guvern, cu orice preț”. Acuzații la adresa PSD și scenariul „majorității ascunse” PSD–AUR Dominic Fritz susține că stabilitatea invocată în spațiul public ar trebui să se vadă „în viața românilor”, nu „în liniștea baronilor”, și afirmă că noul guvern „nu se va putea baza decât pe o majoritate ascunsă PSD-AUR în parlament”. Totodată, Fritz spune că guvernul nu pare să aibă „o viață lungă”, invocând o formulare atribuită PSD: „îl putem da jos în 6 luni dacă nu ne place”. Ce urmează în USR Potrivit aceleiași surse, Dominic Fritz a anunțat că va propune Comitetului Politic al USR, în ședința de vineri, ca parlamentarii partidului să nu voteze Guvernul Luca Niculescu . [...]
Guvernul Luca Niculescu intră în faza de învestire, iar „matematica” din Parlament indică o majoritate confortabilă , cu un prag de 233 de voturi și un potențial de 279 dacă toate grupurile care și-au anunțat sprijinul își mențin poziția, potrivit HotNews . Miza imediată este stabilitatea politică necesară pentru evitarea costurilor bugetare invocate în contextul prelungirii interimatului. Parlamentul urmează să stabilească un calendar pentru votul de învestitură: miniștrii vor fi audiați pe rând în comisiile de specialitate, apoi urmează votul final în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Conform unor surse politice citate în articol, audierile ar urma să aibă loc luni, iar votul final marți. Pragul de învestire și majoritatea „pe hârtie” Pentru a fi învestit, cabinetul are nevoie de 233 de voturi. Publicația notează că PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul „Uniți pentru România” și-au arătat sprijinul, ceea ce ar duce, dacă se confirmă în plen, la 279 de voturi. În același timp, rămâne relevant riscul de disciplină de vot și eventuale condiționări politice, în condițiile în care unele formațiuni au anunțat sprijinul, dar și delimitări publice. Calendarul: termenul legal și pașii procedurali Decretul de desemnare a lui Luca Niculescu a fost publicat pe 6 octombrie în Monitorul Oficial, moment din care a început să curgă termenul de 10 zile pentru depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare. Procedural, urmează: stabilirea calendarului de către Parlament; audierile miniștrilor în comisiile de specialitate; votul de învestitură în plen reunit. Componența cabinetului: PSD domină portofoliile, tehnocrații completează Sorin Grindeanu a anunțat lista miniștrilor PSD din viitorul guvern; PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii. În paralel, potrivit surselor politice citate, în executiv ar urma să intre și șase tehnocrați. Pentru portofoliul Energiei, HotNews notează că „pentru moment” nu a fost stabilit titularul, iar ministerul ar urma să fie condus de un independent. Poziționări politice: sprijin, dar și linii roșii Decizia PSD de a intra la guvernare este motivată public de Sorin Grindeanu prin riscuri economice și bugetare asociate prelungirii crizei politice și menținerii unui guvern interimar. „Menținerea guvernului demis și interimar Bolojan ar avea o notă de plată care ar îngenunchea și ultima parte funcțională din economie. Am vorbit de un impact suplimentar la buget de cel puțin 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB și nu doar atât.” PNL a decis, la nivelul grupurilor parlamentare, să voteze guvernul, dar să treacă în opoziție, cu mențiunea că o decizie finală ar urma să fie luată de Biroul Politic Național. În interiorul PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan a avut o reacție critică față de unele propuneri PSD și a spus că partidul va fi în „totală opoziție” față de social-democrați. USR, prin președintele Dominic Fritz , a anunțat că va propune ca parlamentarii formațiunii să voteze împotriva guvernului, potrivit unei postări pe Facebook. UDMR a transmis că va vota guvernul și programul de guvernare propuse de Luca Niculescu. AUR a respins susținerea și a cerut alegeri anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan, iar grupul minorităților naționale și-a anunțat susținerea. Victor Ponta a declarat că voturile grupului „Uniți pentru România” vor fi acordate, iar grupul PACE a indicat sprijin „cu anumite condiții”, în timp ce SOS România a anunțat opoziția. Ce urmează Următorul test este dublu: audierile miniștrilor, unde pot apărea vulnerabilități politice, și votul din plenul reunit, unde se va vedea dacă majoritatea anunțată „pe hârtie” se transformă în voturi efective pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD a blocat învestirea pentru a obține 11 portofolii în noul Executiv , acuzându-l pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că a evitat deliberat negocierile și votul pentru guvernul propus de el, știind că va urma o formulă în care PSD își poate impune masiv miniștrii, potrivit Agerpres . Europarlamentarul liberal afirmă că Grindeanu „a inventat o mulțime de pretexte” ca să nu susțină „Guvernul serios” propus de Mureșan, pentru că ar fi anticipat instalarea unui Executiv „în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”. Mesajul a fost publicat de Mureșan pe Facebook. În același context, Mureșan leagă refuzul de dialog de acum două săptămâni de miza controlului asupra componenței guvernului și susține că „trebuie să câștigăm următoarele alegeri” pentru a evita repetarea unei astfel de guvernări. Contextul politic invocat de Mureșan Agerpres amintește că Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea în Parlament a Cabinetului Bolojan, însă guvernul propus de Mureșan a fost respins la votul de învestitură din 30 septembrie. Din perspectiva impactului politic și instituțional, acuzațiile indică o dispută directă asupra arhitecturii guvernării și a ponderii PSD în Executiv, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne esențială pentru funcționarea administrației și predictibilitatea deciziilor publice. [...]
PSD intră la guvernare cu un pachet de termene și condiții care vizează deficitul, rectificarea și predictibilitatea fiscală , iar partidul își rezervă explicit dreptul de a evalua Guvernul Luca Niculescu după șase luni, potrivit G4Media . Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va avea 11 miniștri, inclusiv un vicepremier, după decizia luată în Consiliul Politic Național. În declarația de presă susținută la ora 19.00, Grindeanu a justificat intrarea la guvernare prin riscuri economice și bugetare, invocând urgențe de plată (în sănătate și pentru salarii) și avertizând că prelungirea crizei ar putea împinge economia spre costuri mai mari de finanțare, presiune pe curs și un risc de lichiditate. Liderul PSD a menționat și un „impact suplimentar de circa 3% din PIB” în scenariul menținerii blocajului, respectiv o estimare de „aprox. 50.000 de șomeri în plus”, „din calculele” partidului. Ce condiții pune PSD pentru primele săptămâni de guvernare Lista de priorități prezentată de Grindeanu include termene-limită care, dacă sunt respectate, ar urma să dea direcția politicilor fiscale și bugetare până la finalul anului: prezentarea în Parlament a situației deficitului bugetar și a datoriilor amânate înainte de prezentarea publică a bugetului pe 2027 (până la 1 noiembrie 2026); semnarea unui memorandum cu mediul de afaceri și sindicatele pentru predictibilitate fiscală în 2027, cu angajamentul că „NU vor crește taxele anul viitor”; rectificare bugetară pentru finanțarea spitalelor, a serviciilor critice și funcționarea statului (până la 1 noiembrie 2026); inventarierea proiectelor finanțate din fonduri europene, PNRR sau buget care ar urma să treacă pe fonduri naționale; accelerarea măsurilor din „Planul de relansare economică” (până la 15 noiembrie); elaborarea bugetului de stat pe 2027, cu încadrare în țintele de deficit și menținerea investițiilor (până la 1 decembrie 2026); măsuri pentru energie și încălzire pe timpul iernii; indexarea pensiilor (inclusiv militare) și a pensiei minime; eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități; demararea reformei administrative: comasarea voluntară a localităților sub 1.500 de locuitori și comasarea serviciilor publice pentru reducerea cheltuielilor. Miza politică: evaluare după 6 luni și precedentul Guvernului Bolojan Grindeanu a spus că PSD va face o evaluare a Guvernului Niculescu după primele șase luni de guvernare și a amintit că, tot după o evaluare la șase luni de mandat, PSD a inițiat „dărâmarea” Guvernului Bolojan. Separat, G4Media notează, citând surse din PSD, că decizia de intrare la guvernare a fost luată cu un vot „cvasi-unanim”, cu opt abțineri, „printre care și Sorin Grindeanu”. Nominalizările PSD: 11 portofolii, inclusiv vicepremier Potrivit listei prezentate de liderul PSD, nominalizările pentru Guvernul Luca Niculescu sunt: Viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacșu Agricultură și Dezvoltare Rurală – Florin Barbu Sănătate – Alexandru Rogobete Muncă – Florin Manole Economie – Daniel Zamfir Justiție – Radu Marinescu Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație – Alexandru Stoica Transporturi și Infrastructură – Ștefan Ovidiu Popa Mediu, Ape și Păduri – Natalia Intotero Investiții și Proiecte Europene – Mihai Ghigiu Apărare Națională – Ștefan Radu Oprea Pentru mediul de afaceri, elementele cu impact imediat sunt angajamentul politic privind taxele în 2027, calendarul rectificării bugetare și modul în care va fi prezentată „situația reală” a deficitului și a datoriilor amânate înainte de bugetul pe anul viitor. [...]
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
