Știri
Știri din categoria Politică
Refuzul USR de a susține un guvern minoritar cu PSD în centru complică formarea rapidă a unei majorități și prelungește incertitudinea politică, într-un moment în care partidele sunt chemate la consultări pentru conturarea unei formule de guvernare, potrivit Știrile Pro TV.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), a spus că nu ar vota un guvern minoritar format în jurul PSD, invocând lipsa șanselor pentru „reforme reale” dacă PSD ar avea „toată puterea” în guvern.
„Eu nu aş vota. Pentru că nu cred că România are vreo şansă vreodată să iasă din toată această caracatiţă de clientelism care a acaparat-o. (...) Dacă ei vor avea toată puterea într-un guvern, vă dau în scris, garantat, nu există nicio schimbare în bine care va fi resimţită de români. (...) Dar ceva consistent, o reformă reală nu va exista.”
Întrebată la TVR Info despre varianta unui guvern minoritar în jurul PSD, Buzoianu a respins explicit această soluție. În schimb, ea a afirmat că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar avea „mai mari șanse” să livreze măsuri bune decât variantele care includ PSD, conform aceleiași surse.
Buzoianu a acuzat PSD că a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, dar „fuge de responsabilitate” în privința guvernării.
„Deci un parlament a reuşit să creeze o majoritate şi să dea guvernul jos, dar care fuge de guvernare. Acum nu mai vrea să guverneze cu majoritatea pe care a creat-o.”
Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi. Luni, președintele Nicușor Dan a chemat partidele parlamentare la consultări, mai notează Știrile Pro TV.
Recomandate
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Diana Buzoianu spune că decizia CCR în cazul Dominic Fritz creează un precedent „periculos” și poate aduce sancțiuni europene , acuzând că hotărârea ar fi fost una politică, nu una fundamentată pe Constituție, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Mediului a declarat la TVR INFO că, dincolo de efectul asupra partidului, miza este „cum este afectată de fapt democraţia în România”, în contextul în care un partid aflat la putere ar putea influența instituții prin persoane „numite politic”, invocând foruri precum Curtea Constituțională , Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale. Acuzația: CCR ar fi „contorsionat” Constituția Buzoianu susține că CCR ar fi tratat cazul „mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, invocând principiul neretroactivității legii. În interpretarea ei, Constituția ar interzice explicit ca legea să retroactiveze, iar decizia Curții ar fi justificat o astfel de aplicare. „Modul în care, de exemplu, CCR a gestionat acest caz, este clar că l-a gestionat mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, a afirmat Buzoianu. Ce urmează: contestare pe plan național și european Ministrul interimar spune că vor fi folosite „toate căile” de contestare, inclusiv la nivel european, iar Dominic Fritz ar urma să utilizeze, la rândul lui, căile juridice disponibile. În același context, Buzoianu afirmă că decizia ar putea deschide „o portiţă” pentru sancționarea României la nivel european. „Această decizie politică creează, de fapt, nişte precedente extraordinar de periculoase, iliberale pentru statul nostru şi creează de asemenea şi o portiţă ca România să fie sancţionată la nivel european”, a declarat ea. În plan politic, Buzoianu a transmis că PSD nu ar trebui să decidă „din pix” cine poate candida, iar competiția ar trebui tranșată la vot, nu prin decizii ale unor instituții despre care susține că sunt influențate politic. [...]
Motivarea CCR validează pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii cu decizii ANI definitive , iar asta ridică miza politică și juridică pentru peste 120 de persoane vizate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Antena 3 . Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțional amendamentul introdus de PSD în Legea ANI (Agenția Națională de Integritate). Judecătorii au argumentat că modificarea legislativă „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”. Ce se schimbă, concret, prin „amendamentul Fritz” Prevederea stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. În material se arată că această interpretare a fost văzută ca având o „țintă fixă” – primarul Timișoarei, Dominic Fritz – dar și că ar exista și alți aleși locali în situații similare. Antena 3 notează că „peste 120 de persoane” sunt vizate de amendament. Reacția USR: acuzații de contradicții și „decizie scrisă pentru un singur om” Publicarea motivării a declanșat reacții dure în USR. Dominic Fritz a comentat ironic că sancțiunea nu i s-ar aplica lui, ci mandatului: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu.” În aceeași linie, deputatul USR Alexandru Dimitriu (fost secretar de stat în Ministerul Justiției) a susținut, potrivit Agerpres, că motivarea este „toxică” și că instanța constituțională „se contrazice singură” în document. El a acuzat că raționamentul ar fi construit pentru a ajunge la „un rezultat stabilit dinainte” și a descris motivarea drept o „improvizație” menită să justifice o decizie „scrisă pentru un singur om”. Cine a contestat amendamentul și pe ce temei Amendamentul a fost contestat la CCR de un grup de parlamentari USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea articolului 15 din Constituție, argumentând că legea ar produce efecte pentru situații juridice încheiate sub vechea reglementare și ar adăuga o sancțiune nouă – pierderea mandatului în curs. În același context, Curtea a respins și un amendament AUR privind declarațiile de avere ale concubinelor și a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor. [...]
Un eventual ordin de prefect pentru încetarea mandatului lui Dominic Fritz ar deschide un nou front juridic , pe care USR mizează că îl va câștiga în instanță și, la nevoie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit News . Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus, într-o conferință de presă la Parlament, că nu există „o preocupare instituțională” a partidului pe acest subiect, pe motiv că situația ar fi „personală” pentru Dominic Fritz, liderul USR și primar, rămas fără mandat în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) . Miza: ordinul prefectului și contestarea în instanță Dimitriu a afirmat că, din perspectiva sa de avocat, dacă va fi emis un ordin de prefect pentru încetarea mandatului, acesta „va fi contestat cu succes”. În același registru, deputatul a susținut că, dacă demersul nu ar avea câștig de cauză în țară, Fritz ar urma să câștige la CEDO. Argumentul invocat de USR: efecte retroactive și „legea mai favorabilă” În explicația sa, Dimitriu a acuzat PSD că ar fi urmărit să dea efecte retroactive sancțiunii și să întrerupă mandatul, prin eliminarea unui amendament care, în viziunea lui, ar fi limitat aplicarea legii „doar pe viitor”. În lipsa acelei „norme tranzitorii”, a spus el, ar deveni aplicabilă „legea contravențională mai favorabilă” — adică o regulă care, în anumite situații, poate conduce la aplicarea variantei mai blânde a regimului sancționator. Deputatul a susținut că, în această logică, „trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi emiterea unui ordin de prefect privind încetarea mandatului, care, dacă apare, ar fi atacat în instanță. News nu indică un calendar pentru emiterea ordinului și nici detalii despre procedura concretă sau termenul în care ar putea fi contestat. [...]
USR cere declanșarea unei cercetări disciplinare în Camera Deputaților după ce un amendament „împotriva lui Dominic Fritz” ar fi fost introdus „în mod fraudulos” în raportul oficial al Comisiei juridice , deși nu fusese depus, dezbătut sau votat în comisie, potrivit News . Miza este una de procedură și integritate legislativă: dacă acuzațiile se confirmă, ar însemna intervenții neautorizate asupra documentelor oficiale ale Parlamentului, cu efect direct asupra conținutului unei legi. Solicitarea a fost formulată de lidera deputaților USR, Diana Stoica, către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu . USR cere ca ancheta internă să stabilească cine a intervenit asupra raportului, când s-a făcut intervenția și în baza cărei dispoziții. Ce reclamă USR: un amendament apărut în raport, fără vot în comisie Potrivit USR, amendamentul a apărut în raport cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”, deși membrii comisiei nu l-ar fi votat. Formațiunea spune că a depus deja un denunț penal pentru suspiciunea de fals intelectual și solicită acum conducerii Camerei Deputaților să stabilească și răspunderea administrativă și disciplinară a celor implicați. În argumentația sa, Diana Stoica afirmă că parlamentarii USR „nu pot accepta ca un text de lege să apară pe sub mână într-un document oficial al Parlamentului”. „Cei care au redactat acel amendament, cei care l-au introdus în raport şi cei care au orchestrat această schemă trebuie să răspundă. Sorin Grindeanu conduce Camera Deputaţilor şi are obligaţia să afle cine a făcut această faptă extrem de gravă şi să dispună sancţiunile aferente”, declară Diana Stoica. Presiune pe conducerea Camerei: anchetă administrativă, în paralel cu plângerea penală Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că situația nu poate fi explicată printr-o „eroare materială”, argumentând că nu ar fi vorba de o simplă greșeală de redactare, ci de introducerea unui alineat întreg, cu efecte juridice. „O eroare materială înseamnă o cifră sau o formulare greşită. Nu apare din greşeală un alineat întreg, redactat juridic”, spune Alexandru Dimitriu. În același timp, USR cere ca Sorin Grindeanu să nu aștepte finalizarea anchetei penale și să folosească „instrumente administrative” disponibile imediat la nivelul Camerei Deputaților, pentru a identifica persoanele care ar fi intervenit asupra raportului oficial. [...]
Ministrul interimar al Mediului susține că urșii care intră în intravilan ar trebui împușcați , în condițiile în care legislația le permite deja primarilor intervenția directă fără pașii „graduali” din reglementarea anterioară, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută la TVR INFO, unde Diana Buzoianu a spus că autoritățile locale pot interveni „pentru absolut orice urs” care ajunge în intravilan și reprezintă un pericol pentru comunități, fără obligația unei intervenții în trepte, ca în trecut. „Legea s-a modificat deja în sensul în care ei pot interveni pentru absolut orice urs care intră în intravilan. Nu mai este nevoie să facă toată acea intervenţie graduală care era o condiţie în legislaţia anterioară.” De ce miza este una de reglementare și aplicare Buzoianu a argumentat că urșii care ajung în localități sunt, în general, „habituați” – adică și-au pierdut frica naturală de om – și, din acest motiv, ar fi periculoși. În acest context, ministrul interimar a indicat intervenția letală ca soluție pentru cazurile din intravilan. „Este clar că acolo vorbim de nişte urşi pentru care nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă. Adică să fie împuşcaţi.” Context: estimarea privind populația de urși și „cotele de intervenție” Ministrul a afirmat că în România ar fi între 10.000 și 12.000 de urși și a susținut că problema ar trebui abordată și prin „cote de intervenție”, pe care le-a asociat cu vânătoarea. Totodată, Buzoianu a spus că aceste cote ar trebui stabilite pe criterii științifice și prin zonare, avertizând că aplicarea „fără cap” ar putea agrava situația. „Vânătoarea respectivă trebuie să fie făcută pe nişte criterii ştiinţifice, de zonare. Dacă vor fi făcute fără cap, nu vor face decât să crească problema.” Ministrul a mai declarat că este de acord și cu existența unor „cote de prevenție”, dar a avertizat că modul de implementare ar putea produce efecte nedorite pe termen scurt, „într-un an sau doi ani”. [...]
