Știri
Știri din categoria Politică
Refuzul USR de a susține un guvern minoritar cu PSD în centru complică formarea rapidă a unei majorități și prelungește incertitudinea politică, într-un moment în care partidele sunt chemate la consultări pentru conturarea unei formule de guvernare, potrivit Știrile Pro TV.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), a spus că nu ar vota un guvern minoritar format în jurul PSD, invocând lipsa șanselor pentru „reforme reale” dacă PSD ar avea „toată puterea” în guvern.
„Eu nu aş vota. Pentru că nu cred că România are vreo şansă vreodată să iasă din toată această caracatiţă de clientelism care a acaparat-o. (...) Dacă ei vor avea toată puterea într-un guvern, vă dau în scris, garantat, nu există nicio schimbare în bine care va fi resimţită de români. (...) Dar ceva consistent, o reformă reală nu va exista.”
Întrebată la TVR Info despre varianta unui guvern minoritar în jurul PSD, Buzoianu a respins explicit această soluție. În schimb, ea a afirmat că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar avea „mai mari șanse” să livreze măsuri bune decât variantele care includ PSD, conform aceleiași surse.
Buzoianu a acuzat PSD că a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, dar „fuge de responsabilitate” în privința guvernării.
„Deci un parlament a reuşit să creeze o majoritate şi să dea guvernul jos, dar care fuge de guvernare. Acum nu mai vrea să guverneze cu majoritatea pe care a creat-o.”
Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi. Luni, președintele Nicușor Dan a chemat partidele parlamentare la consultări, mai notează Știrile Pro TV.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate parlamentară și amână decizia cel puțin până pe 19 mai , pe fondul unei crize politice care prelungește incertitudinea asupra direcției guvernării și a stabilității legislative, potrivit Libertatea . Într-o conferință de presă susținută vineri, 15 mai, după vizitarea expoziției Black Sea Defense, Aerospace and Security (BSDA) la București, șeful statului a spus că nu va exista „un anunț luni seara sau marți dimineața”, indicând că o decizie privind viitorul premier nu va fi luată înainte de 19 mai, la o zi după consultările programate la Palatul Cotroceni. „Suntem cumva în cursul procesului. Nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața.” Miza: majoritatea din Parlament, nu numele premierului Întrebat despre scenariile vehiculate – de la un premier tehnocrat la variante politice precum Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu – Nicușor Dan a refuzat să ofere răspunsuri „particulare” și a mutat discuția pe criteriul pe care spune că îl va folosi la consultări: existența unei majorități parlamentare care să susțină viitorul executiv. „Solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări, primul lucru pe care o să-l întreb va fi: Care va fi majoritatea?” Președintele a enumerat explicit opțiunile posibile – guvern „complet”, guvern minoritar sau guvern tehnocrat – dar a insistat că, indiferent de formulă, întrebarea rămâne aceeași: cine asigură sprijinul în Parlament. El a adăugat că este o întrebare „destul de dificilă” în acest moment și a cerut partidelor să își asume răspunsul. Ce a spus despre Bolojan și Grindeanu În cazul ipotezei unei renominalizări a lui Ilie Bolojan (premier demis), Nicușor Dan a răspuns în termeni generali, afirmând că nu își dorește să numească un guvern care să genereze „o altă criză”. „Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un Guvern care să nască o altă criză.” Despre posibilitatea ca PSD să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, președintele a spus că este „o ipoteză”, dar că „nu pare probabilă” în acest moment. În privința unei formule cu premier tehnocrat și miniștri PSD-UDMR, Nicușor Dan a indicat, din nou, că există „multe variante” și că filtrul rămâne majoritatea parlamentară. Context: criza politică și calendarul consultărilor România se află într-o criză politică declanșată pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut în Parlament, iar Guvernul Bolojan a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021, notează Libertatea. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR sunt programate pentru 18 mai, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea unui nou premier care să formeze guvernul. În acest context, Nicușor Dan a reiterat că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, însă fără a avansa un nume sau un calendar mai strâns decât pragul de după 19 mai. [...]
Declarațiile lui Călin Georgescu despre moțiunea de cenzură repoziționează public relația PSD–AUR și pot alimenta scenarii de colaborare politică, într-un moment în care discuțiile despre formule de guvernare și nume de premier rămân deschise, potrivit Digi24 . Georgescu a spus că apreciază demersul AUR și al liderului partidului, George Simion , în legătură cu moțiunea de cenzură, susținând că acțiunea a fost „organizată foarte bine” și „asumată” de cei implicați. În același timp, el a lăudat și PSD, afirmând că cele două partide ar fi făcut „primul pas” către „reconciliere națională”. „Felicitări. A fost un prim pas spre reconciliere națională.” Ce a spus despre PSD, AUR și George Simion În intervenția de la „ Marius Tucă Show ”, Georgescu a descris moțiunea ca pe un demers comun, în care AUR și PSD ar fi arătat, „după 35 de ani”, un semnal de apropiere politică. El a adăugat că îl felicită „în mod special” pe George Simion pentru felul în care a fost gestionată acțiunea. Poziția privind un posibil mandat de premier Întrebat dacă ar accepta să fie nominalizat premier, Georgescu a negat că ar fi spus „da”, deși, potrivit relatării, acest lucru s-ar fi putut deduce din afirmații anterioare din interviu. El a nuanțat că este „gata oricând să servească poporul român”, dar „nu în orice condiții”, precizând totodată că nu s-a referit la un mandat de premier. Răspunsul său la întrebarea directă a fost: „Vom trăi și vom vedea”. [...]
Călin Georgescu validează alianța PSD–AUR ca instrument de schimbare a guvernării , prezentând moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Cabinetului Ilie Bolojan drept „primul pas” spre „reconciliere națională”, potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate a spus, într-o intervenție la „Marius Tucă Show” (emisiune găzduită de Gândul), că apreciază demersul AUR și al liderului partidului, George Simion, și că acțiunea a fost „organizată foarte bine” împreună cu PSD, pe care le-a descris ca făcând „după 35 de ani” un pas către reconciliere. „Apreciez demersul făcut de Partidul AUR, împreună cu președintele Partidului George Simion la moțiunea de cenzură. Consider că, în mod real, George Simion a organizat foarte bine această acțiune de șah mat împreună cu Partidul Social Democrat. Și ambele, într-adevăr, au dat dovadă, după 35 de ani, ambele partide, de primul pas pentru ceea ce înseamnă o reconciliere națională.” Ce justificare invocă Georgescu pentru moțiune Georgescu a susținut că, prin moțiunea de cenzură, ar fi fost oprite „două furturi uriașe”, fără ca în material să fie prezentate detalii sau probe care să susțină această afirmație. „L-am felicitat pe George Simion și susțin în continuare pentru că demersul lui împreună cu Partidul Social Democrat, pentru că au oprit două furturi uriașe în această țară.” În același context, el a afirmat că dezbaterea publică ar trebui să se mute de la etichete precum „pro-european” sau „pro-occidental” către „pro-român” și „interes național”. Context: acuzații privind o „scrisoare” și active strategice În intervenția citată, Georgescu a invocat existența unei presupuse scrisori adresate Coreei de Sud de către Guvern, despre care a afirmat că ar fi pus „pe masă” pentru vânzare sau parteneriat public-privat mai multe obiective strategice. În enumerarea sa apar Nuclearelectrica, tronsoane de cale ferată, un „cablu subteran Constanța–Istanbul” și un „nou aeroport” în zona de sud a județului Giurgiu, numit „aeroportul Decebal”, precum și „programul SAFE”. Materialul nu oferă confirmări independente ale existenței documentului sau ale demersurilor descrise. Pentru mediul economic, miza imediată este că astfel de afirmații, odată preluate în disputa politică, pot alimenta incertitudinea în jurul proiectelor publice și a companiilor cu rol strategic, în special într-un moment de schimbare a guvernării. [...]
Guvernul pregătește o obligație de transparență pentru RA-APPS , care ar urma să publice periodic lista completă a imobilelor administrate și a beneficiarilor, cu detalii despre tipul contractelor și costuri, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în vigoare, accesul public la informații despre patrimoniul de protocol al statului devine regulă, nu excepție. Propunerea este inițiată de Secretariatul General al Guvernului , conform unui comunicat transmis de USR. Conform Agerpres, RA-APPS ar urma să publice lista completă a imobilelor aflate în administrarea sa și modul în care acestea sunt folosite. „Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiaţi. Vile, apartamente, spaţii de protocol şi terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte şi aranjamente despre care românii au aflat prea puţin sau deloc” Ce ar trebui să publice RA-APPS și cât de des Proiectul prevede că RA-APPS va publica pe propria pagină de internet, la datele de 31 mai și 30 noiembrie ale fiecărui an, și va menține publicată lista tuturor imobilelor (proprietate publică și privată a statului) aflate în administrarea regiei. Publicul ar urma să poată vedea, între altele, cine folosește imobilele, prin ce tip de contract, dacă au fost atribuite direct sau prin licitație, cât costă contractele și pe ce durată au fost încheiate, potrivit informațiilor citate de Agerpres. Cum vor fi identificați beneficiarii: persoane fizice vs. persoane juridice Pentru persoanele fizice care utilizează un imobil, proiectul prevede publicarea categoriei funcției , fără menționarea titulaturii explicite (de exemplu: „demnitar”, „înalt funcționar public”, „funcționar public”, „personal cu statut special”), precum și a categoriei instituției unde își desfășoară activitatea, fără a indica denumirea explicită (de exemplu: „birou parlamentar”, „minister”, „agenție”, „autoritate”, „oficiu”, „consiliu”). Pentru persoanele juridice , ar urma să fie precizată denumirea entității (de la autorități și instituții publice centrale sau locale, până la organizații sindicale, partide politice, fundații, asociații, cabinete de avocatură, birouri notariale, unități ale cultelor religioase, unități din domeniul presei sau edituri, misiuni diplomatice, oficii consulare și reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România). Context: presiune politică și litigii pe accesul la informații Proiectul vine după demersuri publice și juridice ale USR pentru deschiderea informațiilor despre patrimoniul RA-APPS. În acest context, deputatul Ionuț Moșteanu a cerut desecretizarea contractului privind renovări de milioane de euro la vila din Aviatorilor 86 și a depus o cerere către RA-APPS pentru publicarea listei persoanelor care locuiesc în vilele administrate de instituție. Totodată, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a deschis o acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste, câștigând în primă instanță; RA-APPS a formulat recurs. „Ce nu s-a putut obţine prin acţiuni individuale ani la rând, din opoziţie, se obţine astăzi prin decizia Guvernului” Hotărârea de Guvern ar urma să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. [...]
PNL exclude susținerea unui guvern tehnocrat sprijinit de PSD, ceea ce ridică riscul unei instabilități guvernamentale pe termen scurt , potrivit Digi24 . Dan Motreanu , europarlamentar și secretar general al partidului, a spus că un astfel de Executiv „nu va rezista” și a avertizat că România ar putea intra „din nou” într-o criză politică în septembrie. De ce contează: blocajul politic poate reapărea rapid Motreanu susține că un premier tehnocrat ar avea o problemă structurală de funcționare: lipsa unei legitimități politice și a unei susțineri parlamentare stabile, ceea ce ar transforma guvernarea într-o negociere permanentă între partide. În acest context, spune el, coerența deciziilor ar fi greu de menținut, iar partidele ar încerca să-și impună propriile proiecte „făcând jocuri peste guvern” prin aritmetica parlamentară. În evaluarea liderului liberal, chiar dacă un guvern ar fi numit „săptămâna viitoare”, acesta ar putea fi atacat și destabilizat în „trei luni, patru luni”, cu perspectiva unei noi crize politice în septembrie. Argumentul invocat: exemplul Mario Draghi Pentru a-și susține poziția, Motreanu a invocat cazul fostului premier italian Mario Draghi, despre care afirmă că nu a rezistat politic atunci când a încercat să impună reforme economice, pierzând sprijinul Parlamentului. „În momentul în care a încercat să impună anumite reforme economice, evident, Parlamentul nu l-a mai susținut.” Mandatul PNL la consultări: fără PSD și fără tehnocrat susținut de PSD Motreanu a afirmat că PNL exclude „în nicio formă” intrarea într-un guvern cu PSD și, implicit, susținerea unui premier tehnocrat care ar avea sprijinul social-democraților. „Noi am spus foarte clar că noi nu mergem cu PSD-ul într-un guvern în nicio formă.” Totodată, el a precizat că PNL nu va merge „în prima fază” la consultările de la Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier. Ce urmează Din declarațiile lui Motreanu reiese că PNL intră la consultări cu o linie roșie: respingerea oricărei formule care ar implica PSD, inclusiv prin susținerea unui premier tehnocrat. În lipsa unei soluții politice care să adune o majoritate stabilă, scenariul unei instabilități guvernamentale în următoarele luni rămâne, în această evaluare, un risc ridicat. [...]
AUR ar conduce cu 32% intenția de vot, iar acest avans redesenează negocierile pentru o majoritate în Parlament, într-un moment de instabilitate politică și repoziționări între partide, potrivit unui sondaj CURS prezentat de Digi24 . Sondajul, realizat în perioada 1–14 mai, indică AUR la 32%, urmat de PSD cu 24% și PNL cu 20%. USR ar obține 10%, iar UDMR este la pragul de 5%. Sub prag se află PNRR (partid condus de Cristian Popescu Piedone) cu 4% și SOS România cu 3%, în timp ce opțiunea „Altul” este cotată la 2%. Ce înseamnă tabloul de vot pentru formarea unei majorități Dincolo de ierarhia partidelor, datele descriu o scenă politică fragmentată, cu un lider detașat și restul competitorilor grupați la distanță, ceea ce poate complica formarea unei majorități parlamentare în contextul negocierilor pentru un nou guvern, așa cum notează CURS. În același timp, PSD și PNL rămân „relativ apropiate” între ele, dar sub nivelul AUR, ceea ce mută presiunea pe formule de coaliție și pe capacitatea partidelor de a agrega sprijin în jurul unei majorități funcționale. Încrederea în lideri: niciun nume nu trece de 35% La capitolul încredere în personalități publice, Călin Georgescu conduce cu 32% „încredere multă și foarte multă”, urmat de Nicușor Dan cu 31%, Ilie Bolojan cu 25% și George Simion cu 23%, conform aceleiași cercetări. Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați „în jurul pragului de 21%”. CURS mai arată că Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere și subliniază că niciuna dintre personalitățile testate nu depășește 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce indică un climat general de neîncredere. Metodologie Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.664 de respondenți (populație adultă 18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, în perioada 1–14 mai 2026. [...]
