Știri
Știri din categoria Politică
PNL exclude susținerea unui guvern tehnocrat sprijinit de PSD, ceea ce ridică riscul unei instabilități guvernamentale pe termen scurt, potrivit Digi24. Dan Motreanu, europarlamentar și secretar general al partidului, a spus că un astfel de Executiv „nu va rezista” și a avertizat că România ar putea intra „din nou” într-o criză politică în septembrie.
Motreanu susține că un premier tehnocrat ar avea o problemă structurală de funcționare: lipsa unei legitimități politice și a unei susțineri parlamentare stabile, ceea ce ar transforma guvernarea într-o negociere permanentă între partide. În acest context, spune el, coerența deciziilor ar fi greu de menținut, iar partidele ar încerca să-și impună propriile proiecte „făcând jocuri peste guvern” prin aritmetica parlamentară.
În evaluarea liderului liberal, chiar dacă un guvern ar fi numit „săptămâna viitoare”, acesta ar putea fi atacat și destabilizat în „trei luni, patru luni”, cu perspectiva unei noi crize politice în septembrie.
Pentru a-și susține poziția, Motreanu a invocat cazul fostului premier italian Mario Draghi, despre care afirmă că nu a rezistat politic atunci când a încercat să impună reforme economice, pierzând sprijinul Parlamentului.
„În momentul în care a încercat să impună anumite reforme economice, evident, Parlamentul nu l-a mai susținut.”
Motreanu a afirmat că PNL exclude „în nicio formă” intrarea într-un guvern cu PSD și, implicit, susținerea unui premier tehnocrat care ar avea sprijinul social-democraților.
„Noi am spus foarte clar că noi nu mergem cu PSD-ul într-un guvern în nicio formă.”
Totodată, el a precizat că PNL nu va merge „în prima fază” la consultările de la Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier.
Din declarațiile lui Motreanu reiese că PNL intră la consultări cu o linie roșie: respingerea oricărei formule care ar implica PSD, inclusiv prin susținerea unui premier tehnocrat. În lipsa unei soluții politice care să adune o majoritate stabilă, scenariul unei instabilități guvernamentale în următoarele luni rămâne, în această evaluare, un risc ridicat.
Recomandate
Blocajul politic pentru formarea noului Guvern riscă să împingă decizia după intrarea Parlamentului în vacanță , în condițiile în care au mai rămas mai puțin de 40 de ore până la finalul sesiunii, iar discuțiile între PSD, PNL, USR și UDMR nu sunt programate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este capacitatea Parlamentului de a învesti rapid un Executiv, într-un interval de timp tot mai strâns. După consultările cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să găsească o formulă de majoritate și să convină asupra numelui viitorului prim-ministru. Conform informațiilor citate, șansele ca șeful statului să desemneze un premier luni sunt „minime”, iar președintele nu are programată o nouă discuție cu liderii celor patru partide. În paralel, tensiunile dintre PSD și PNL s-au accentuat. PSD a transmis, într-un comunicat, că nu va vota „sub nicio formă” un guvern condus de europarlamentarul Siegfried Mureșan și l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru această propunere. De cealaltă parte, PNL a reluat acuzațiile la adresa PSD, printr-un mesaj public al purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan. „Agresorul este protejat. Victima este arătată cu degetul, stigmatizată și făcută responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Cu toate acestea, victima continuă să caute soluții, dialog și înțelegere. Agresorul nu vrea doar să scape nepedepsit. Vrea ca victima să fie pedepsită în locul lui. Iar judecătorul, atent și imparțial, pare să aștepte ca victima să-și ceară scuze, să-și retragă plângerea și să accepte singură sancțiunea.” Fereastra de timp pentru învestire, tot mai îngustă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „mai e timp pentru învestirea unui nou Guvern”, argumentând că, dacă se ajunge „astăzi” la o soluție și se face o desemnare, Parlamentul ar putea învesti guvernul „mâine, toată ziua, până noaptea”. Totodată, el a spus că Ilie Bolojan „nu se ține agățat” și că PNL vrea deblocarea situației. În contrapunct, surse politice citate de Antena 3 susțin că „e blocaj între cele două tabere și nu se întrevede nicio soluție”. Aritmetica parlamentară: niciuna dintre tabere nu are majoritate Potrivit calculelor prezentate, nici PSD, nici tabăra PNL–USR–UDMR nu strâng, în forma actuală, voturile necesare pentru o majoritate de 233. Scenariul „Guvern Grindeanu” : PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE ar ajunge la „în jur de 190 de voturi”. Cu posibile voturi de la 16 parlamentari PNL disidenți și eventual din zona SOS România, totalul ar urca la „cel mult 218–220”. Majoritatea ar putea fi obținută doar dacă ar vota și UDMR. Scenariul „Guvern Mureșan” : PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați ar aduna „în jur de 180–190”, sub pragul de 233. Fără voturile celor 16 parlamentari PNL disidenți, numărul ar fi și mai mic. Pentru context, Antena 3 indică următoarea distribuție a parlamentarilor: PSD (127), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31), minorități (17), Uniți pentru România (15), Grupul S.O.S România (15), neafiliați (15 deputați și 8 senatori), Grupul Pace-Întâi România (11 senatori). Dacă blocajul persistă, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă cui încredințează mandatul de formare a noului Executiv, în încercarea de a debloca criza politică, însă sursa notează că, în acest moment, nu există o formulă de majoritate agreată între actorii implicați. [...]
Parlamentul ar putea fi chemat în sesiune extraordinară la final de iulie pentru pachetul PNRR , însă trecerea tuturor reformelor necesare nu este sigură, potrivit informațiilor publicate de Economedia , care citează surse din PSD. Miza imediată este adoptarea pachetului de măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care parlamentarii PSD ar fi fost anunțați să fie pregătiți de o sesiune extraordinară spre finalul lunii iulie. Aceleași surse indică însă că PSD nu ar susține toate proiectele incluse în acest pachet. Reformele PNRR, sub risc politic În acest context, una dintre cele mai disputate inițiative rămâne Legea salarizării unitare , pe fondul „mizei electorale” a proiectului, potrivit sursei citate. Informația sugerează că, deși convocarea unei sesiuni extraordinare ar urmări accelerarea adoptării reformelor, consensul politic pentru întregul set de măsuri nu este garantat. Posibilă învestire a unui nou guvern, tot la final de iulie În paralel, la finalul lunii iulie ar putea avea loc și învestirea unui nou guvern, dacă va fi desemnat un premier care să poată strânge o majoritate parlamentară. Sursele citate vorbesc despre nevoia unei perioade de „una-două săptămâni de liniște” înainte ca negocierile pentru majoritate să poată avansa. În același cadru, scenariul desemnării ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , ca premier „nu este considerat unul realist în acest moment”, potrivit surselor. [...]
După aproape două luni fără un guvern cu puteri depline, miza imediată devine deblocarea deciziei la Cotroceni , iar o eventuală nominalizare a lui Sorin Grindeanu ar putea aduce o majoritate parlamentară „numerică”, cu efect direct asupra predictibilității și riscului de prelungire a interimatului, potrivit unei analize publicate de Adevărul . În acest interval, două încercări de formare a unui nou guvern au eșuat, iar președintele Nicușor Dan este cel care trebuie să decidă viitorul premier. Consultantul politic Radu Turcescu explică prelungirea crizei printr-un blocaj de negociere, nu prin diferențe ideologice majore: liderii politici ar fi evitat compromisul, preferând să-și conserve pozițiile și să nu plătească un cost de imagine în fața propriului electorat. „Timp de opt săptămâni, nimeni nu a vrut să cedeze niciun milimetru. Fiecare tabără s-a baricadat în propriile pretenții, preferând să țină țara pe loc, decât să riște o pierdere de imagine în fața propriului electorat.” De ce contează pentru economie: interimatul și „înghețarea” deciziilor În analiza citată, Turcescu susține că negocierile ar fi ajuns într-un punct în care partidele au tot mai puține opțiuni, iar presiunea acumulată le împinge spre o soluție. El leagă însă direct durata interimatului de riscuri economice, în special dacă discuțiile se blochează pe împărțirea portofoliilor și a resurselor către teritoriu. „Dacă negocierile se împotmolesc la detalii tehnice sau la împărțirea banilor pentru teritoriu, riscăm ca acest interimat toxic să se prelungească și să înghețe economia.” Tot el estimează că, dacă partidele mari ajung la un acord pe „ministerele cheie” în zilele următoare, un guvern funcțional ar putea fi format în maximum două săptămâni. De ce ar colabora Nicușor Dan cu PSD, în logica majorității Posibilitatea ca Nicușor Dan să îl desemneze pe Sorin Grindeanu a generat nemulțumiri în rândul unei părți a electoratului de dreapta, însă consultantul argumentează că decizia ar trebui citită prin raportul de forțe din Parlament. În această cheie, PSD ar oferi „stabilitatea numerică” necesară pentru a trece legi și a asigura funcționarea statului, chiar cu un cost de imagine pe termen scurt pentru președinte. Cine câștigă și cine pierde, dacă Grindeanu ajunge premier În scenariul unei nominalizări, Turcescu indică drept principali beneficiari PSD și pe Sorin Grindeanu, inclusiv prin revenirea partidului la controlul guvernării și, implicit, asupra bugetelor, programelor de investiții și numirilor în administrație. „Partidul reintră oficial în controlul marilor bugete, al programelor de investiții și al numirilor în funcțiile cheie din administrație.” La capitolul perdanți, consultantul plasează, pe de o parte, liderii percepuți ca blocând negocierile prin condiții „de neclintit” și răzgândiri, iar pe de altă parte tabăra care a mizat pe continuarea reformelor administrative asociate fostului premier Ilie Bolojan. În această logică, proiectele de eficientizare a aparatului bugetar ar putea fi „îndulcite sau încetinite”, pe fondul unei căutări a „păcii sociale” cu sindicatele și aparatul de stat. Anticipatele, mai degrabă instrument de presiune Deși alegerile anticipate au fost invocate în negocieri, Turcescu le descrie ca puțin probabile și folosite mai ales ca pârghie de negociere; el avansează o probabilitate „sub 10%”, argumentând că puțini parlamentari ar fi dispuși să își riște mandatul. (Fragmentul din sursă este trunchiat, astfel că nu apar în text toate detaliile raționamentului.) [...]
Avertismentul privind riscul de „junk” la rating pune presiune pe formarea rapidă a unui guvern stabil , iar primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), cere un acord politic larg pentru a evita costuri mai mari de finanțare ale statului, potrivit Antena 3 . Toma a criticat din nou conducerea PSD și a susținut că Sorin Grindeanu și apropiații săi „au răsturnat guvernul”, dar „nu sunt în stare să pună ceva în loc, care să creeze stabilitate”. El a spus că prelungirea crizei politice ar putea avea „consecințe economice grave”, în contextul evaluărilor așteptate de la firmele de rating în lunile iulie și august. Miza economică invocată: finanțarea statului, în funcție de rating Primarul a avertizat că o eventuală retrogradare în categoria „junk” (rating speculativ, considerat mai riscant de investitori) ar face „foarte dificil” de finanțat țara. În acest context, Toma a afirmat că România are nevoie de un guvern care să poată lua decizii rapid, menționând și așteptarea ca președintele Nicușor Dan „să ia o decizie”. Ce soluție politică propune: acord cu PNL, USR și UDMR Toma a spus că PSD ar trebui să accepte necesitatea unui acord politic cu PNL, USR și UDMR, argumentând că partidul nu are o majoritate suficientă pentru a guverna singur. În declarațiile sale, el a indicat că PSD ar avea „22%”, iar împreună cu aliați ar ajunge „în jur de 25–26%”, ceea ce ar fi insuficient „pe aritmetica electorală” pentru formarea unei majorități. Edilul a criticat și faptul că angajamentele dintr-un acord politic anterior al coaliției nu ar fi fost respectate. Critici interne și risc de excludere: „Aș dormi mai liniștit” Constantin Toma a mai declarat că își asumă criticile la adresa conducerii PSD și că nu se teme de represalii, inclusiv de o eventuală excludere din partid. „În situația în care, eu știu, m-ar da afară, aș dormi mai liniștit.” La începutul lunii, Toma anunțase că a demisionat din două funcții de conducere din PSD: președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău. [...]
Demisia avocatei Silvia Uscov din AUR slăbește capacitatea juridică publică a partidului într-un moment de criză politică , după ce aceasta a fost implicată în litigii ale formațiunii și a susținut în spațiul public pozițiile AUR pe teme juridice și constituționale, potrivit Adevărul . Silvia Uscov și-a anunțat luni, 29 iunie, demisia din AUR printr-un mesaj publicat pe Facebook, motivând că a ajuns la concluzia că nu împărtășește aceleași valori cu partidul. „Îmi anunț public demisia din partidul AUR. Am intrat în acest partid cu bună credință, pentru a lupta pentru democrație, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și a interesului național. Din păcate, am descoperit că nu suntem animați de aceleași valori (...)” Ce rol a avut în AUR și de ce contează plecarea Deși nu a ocupat o funcție de conducere, Uscov a fost una dintre persoanele implicate în activitatea juridică a AUR, reprezentând partidul condus de George Simion „în mai multe litigii” aflate pe rolul instanțelor, în calitate de avocat. În paralel, a susținut public pozițiile AUR pe subiecte de natură juridică și constituțională. În acest context, plecarea ei are o miză operațională: reduce vizibilitatea și continuitatea unei voci care a articulat și apărat în spațiul public argumentația juridică a partidului, într-o perioadă în care formațiunea este implicată în dispute și decizii cu potențial impact instituțional. Momentul demisiei: tensiuni și discuții despre anticipate Demisia intervine într-un moment tensionat, în care George Simion afirmă că urmează să întocmească listele cu parlamentari în vederea declanșării de alegeri anticipate, pe fondul crizei politice și al blocajului în formarea unui guvern. Potrivit aceleiași surse, de miercuri parlamentarii intră în vacanță. Uscov mai spune că a mai avut o tentativă de a părăsi partidul la 1 martie 2026, dar a revenit, invocând respectul pentru „câteva persoane deosebite” din AUR. [...]
Criza din jurul votului pentru Guvernul Veștea a deschis o falie în AUR, cu efect direct asupra capacității partidului de a negocia și de a-și disciplina parlamentarii , potrivit G4Media . Conducerea AUR ar cere alegeri anticipate, în timp ce „mai mulți lideri importanți” ar susține o guvernare de facto cu PSD, pe fondul presiunilor descrise de publicație pentru votarea Executivului. În relatarea G4Media, ruptura se leagă de episodul din Parlament în care George Simion a avut un discurs despre „trădători”, după care parlamentarii AUR au ieșit din sală și au absentat de la vot, deși anterior ar fi existat semnale că partidul ar urma să susțină guvernul. Publicația notează că Simion l-a determinat pe Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan, să meargă la sediul AUR în seara votului. Negocieri contestate intern și acuzații privind „funcții” Omul de afaceri Mohammad Murad , deputat AUR de Constanța, a oferit cele mai multe detalii despre presupuse negocieri cu PSD și a susținut că i s-ar fi spus că ar urma să fie ministrul Economiei. Murad l-a acuzat pe Simion că „și-a schimbat decizia în ultimul moment” și a descris confuzie internă în dimineața votului, inclusiv mesaje potrivit cărora votul ar fi urmat să fie „la liber”. În același timp, Simion a negat public că AUR ar fi negociat funcții, afirmând că partidul nu a cerut „nici deconcentrate, nici ministere”. Gigi Becali, deputat AUR ales în 2024, a întărit afirmațiile lui Murad, potrivit relatării, și a spus că Simion i-ar fi promis președintelui Nicușor Dan că AUR va vota guvernul. Becali a votat Executivul Veștea și l-a criticat pe Simion după episodul din plen. Demisii și poziționări divergente: anticipate vs. susținerea guvernului Avocata Silvia Uscov și-a anunțat public demisia din AUR, invocând diferențe de valori. Înainte, ea scrisese că ar vota Guvernul Veștea, argumentând că un guvern minoritar ar crea o „tensiune” între Guvern și Parlament care ar forța negocierea și că „Bolojan și USR trec în opoziție”. G4Media mai arată că Anca Alexandrescu a dus o campanie pro-Guvernul Veștea și a criticat AUR pentru că nu a susținut Executivul, iar reacțiile din public au devenit ulterior critice la adresa postului Realitatea Plus și a moderatoarei. Conflictul cu Realitatea Plus: Călin Georgescu, scos din emisie până la scuze publice În același context, publicația descrie un schimb tensionat de replici în direct între Călin Georgescu și Anca Alexandrescu, după ce aceasta a spus că l-a susținut pe Adrian Veștea. Ulterior, Realitatea Plus a publicat un mesaj în care anunță că nu îl va mai difuza pe Georgescu până când acesta nu își cere scuze public postului și telespectatorilor, asumând inclusiv riscul de a pierde audiență. „Din acest motiv, până în momentul în care domnul Călin Georgescu își va cere scuze public atât Realității PLUS, cât și telespectatorilor care urmăresc această televiziune, ne rezervăm dreptul de a nu mai participa și de a nu mai transmite evenimente dedicate exclusiv domniei sale.” Pentru AUR, miza imediată este una operațională: partidul pare prins între două direcții incompatibile — escaladarea spre anticipate, susținută de conducere, și o linie pragmatică de colaborare parlamentară cu PSD — într-un moment în care disciplina de vot și controlul mesajului public sunt deja contestate din interior. [...]
