Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește o obligație de transparență pentru RA-APPS, care ar urma să publice periodic lista completă a imobilelor administrate și a beneficiarilor, cu detalii despre tipul contractelor și costuri, potrivit Economica. Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în vigoare, accesul public la informații despre patrimoniul de protocol al statului devine regulă, nu excepție.
Propunerea este inițiată de Secretariatul General al Guvernului, conform unui comunicat transmis de USR. Conform Agerpres, RA-APPS ar urma să publice lista completă a imobilelor aflate în administrarea sa și modul în care acestea sunt folosite.
„Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiaţi. Vile, apartamente, spaţii de protocol şi terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte şi aranjamente despre care românii au aflat prea puţin sau deloc”
Proiectul prevede că RA-APPS va publica pe propria pagină de internet, la datele de 31 mai și 30 noiembrie ale fiecărui an, și va menține publicată lista tuturor imobilelor (proprietate publică și privată a statului) aflate în administrarea regiei.
Publicul ar urma să poată vedea, între altele, cine folosește imobilele, prin ce tip de contract, dacă au fost atribuite direct sau prin licitație, cât costă contractele și pe ce durată au fost încheiate, potrivit informațiilor citate de Agerpres.
Pentru persoanele fizice care utilizează un imobil, proiectul prevede publicarea categoriei funcției, fără menționarea titulaturii explicite (de exemplu: „demnitar”, „înalt funcționar public”, „funcționar public”, „personal cu statut special”), precum și a categoriei instituției unde își desfășoară activitatea, fără a indica denumirea explicită (de exemplu: „birou parlamentar”, „minister”, „agenție”, „autoritate”, „oficiu”, „consiliu”).
Pentru persoanele juridice, ar urma să fie precizată denumirea entității (de la autorități și instituții publice centrale sau locale, până la organizații sindicale, partide politice, fundații, asociații, cabinete de avocatură, birouri notariale, unități ale cultelor religioase, unități din domeniul presei sau edituri, misiuni diplomatice, oficii consulare și reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România).
Proiectul vine după demersuri publice și juridice ale USR pentru deschiderea informațiilor despre patrimoniul RA-APPS. În acest context, deputatul Ionuț Moșteanu a cerut desecretizarea contractului privind renovări de milioane de euro la vila din Aviatorilor 86 și a depus o cerere către RA-APPS pentru publicarea listei persoanelor care locuiesc în vilele administrate de instituție.
Totodată, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a deschis o acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste, câștigând în primă instanță; RA-APPS a formulat recurs.
„Ce nu s-a putut obţine prin acţiuni individuale ani la rând, din opoziţie, se obţine astăzi prin decizia Guvernului”
Hotărârea de Guvern ar urma să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Recomandate
PSD ridică miza negocierilor și împinge USR spre opoziție , în timp ce discuțiile dintre liderii partidelor se mută, cel puțin declarativ, de la formarea Guvernului la proiectele cu termen-limită din PNRR , potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că USR „ar trebui să meargă în opoziție” și a ironizat conducerea partidului, afirmând că îi este „destul” să îl sune pe Ilie Bolojan ca să știe „ce face USR”, pentru că „poate Fritz n-a înțeles că el nu mai are partid”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat luni la Digi24 . În același context, Grindeanu a explicat de ce PSD nu susține propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, afirmând că „Siegfried Mureșan este un Bolojan mai mic”. Totodată, liderul PSD i-a acuzat pe cei din PNL și USR că „se răzgândesc constant” și „inventează” condiții pentru a nu vota un nou guvern, susținând că este dispus la compromis, dar cere „să ne stabilizăm odată”. Condiția pusă PNL și replica liberală Grindeanu a cerut PNL să revină asupra hotărârilor interne prin care liberalii au exclus formal o nouă guvernare alături de PSD, indicând acest pas drept o condiție pentru reluarea negocierilor. El a invocat existența a „vreo patru hotărâri” în acest sens și a spus că, până la schimbarea lor, PSD nu are motive să creadă în ofertele liberalilor. Apelul a fost respins între timp de vicepreședintele PNL Alexandru Muraru, care a acuzat PSD de „atitudine profund nedemocratică” și de „reflexe autoritare”, susținând că PSD încearcă să dicteze altor partide cum să se organizeze. Întâlnire la final de săptămână, cu miză PNRR Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar urma să se întâlnească la sfârșitul acestei săptămâni, au declarat pentru HotNews surse din PSD și PNL. Potrivit surselor liberale citate, scopul întrevederii nu ar fi formarea Guvernului, ci proiectele din PNRR, cu termen-limită 31 august pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România. Miza este descrisă ca fiind legată de „șase proiecte principale”, cu o valoare totală de aproximativ 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei). [...]
USR pune ca „linie roșie” excluderea PSD din viitoarea majoritate, ceea ce complică formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. Într-un context de negocieri pentru deblocarea crizei politice, ministra de Externe Oana Țoiu spune, potrivit Antena 3 , că USR nu va mai guverna alături de PSD în acest mandat, invocând lipsa de încredere și acuzând social-democrații că „frânează” reformele. Țoiu afirmă că ruptura vine după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan , moțiune depusă de PSD. În acest cadru, ea susține că nu mai există baza politică pentru o coaliție comună și că partidele trebuie să aleagă între două ieșiri: alegeri anticipate sau o soluție negociată pentru următorul pas. „Noi nu vom mai fi în aceeași coaliție de guvernare, în același guvern, în același timp cu PSD-ul, pe durata acestui mandat.” Ce propune USR în negocieri Ministra spune că pe masa discuțiilor există „câteva soluții”, iar una dintre variantele susținute de USR este revenirea la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală (schimbarea premierului la un termen stabilit). „Propunerea pe care am avut-o noi și care este din partea USR, a PNL și a UDMR în negocieri, este să ne întoarcem la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală.” În același timp, Țoiu leagă explicit refuzul unei noi coaliții cu PSD de agenda de reforme, afirmând că USR a candidat pe o platformă de „reforme structurale” și că PSD ar urmări oprirea sau încetinirea acestora, inclusiv prin moțiunea de cenzură negociată și votată împreună cu AUR, conform declarațiilor sale. Presiune pentru o majoritate funcțională: 233 de voturi În paralel, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern. Șeful statului a spus că își dorește un executiv cu puteri depline, dar că responsabilitatea revine partidelor, după două nominalizări de premier. Nicușor Dan a mai precizat că nu impune condiții și nu forțează un acord, însă partidele trebuie să strângă 233 de voturi în Parlament pentru a forma o majoritate. [...]
PNL își întărește linia „fără PSD” și mută presiunea pe voturi , într-un moment în care discuțiile despre ieșirea din criza guvernamentală includ scenarii de guvern minoritar PSD, potrivit G4Media . Deputata PNL Raluca Turcan îl acuză pe Sorin Grindeanu că „manipulează și distorsionează adevărul” când susține că liberalii s-ar fi răzgândit în privința soluțiilor de guvernare. Miza politică imediată este delimitarea publică a PNL față de orice formulă de guvernare împreună cu PSD, într-un context în care Grindeanu a afirmat că liberalii ar fi reproșat PSD, timp de două luni, că nu își asumă guvernarea, iar când social-democrații ar fi spus „da”, PNL „n-a mai fost de acord”. Poziția PNL: „Dacă PSD vrea să guverneze, să-și obțină voturile” Turcan susține că poziția PNL a fost consecventă și că partidul a spus „de la bun început” că nu face guvern cu PSD. În același mesaj, ea afirmă că, dacă PSD dorește să guverneze, trebuie „să își obțină voturile”. „PNL a spus de la bun început: fără guvern cu PSD. Dacă PSD dorește să guverneze, să își obțină voturile.” „Puciștii” și disputa internă din PNL, adusă în prim-plan Un element central al replicii este trimiterea la „puciști” – termen folosit de Turcan pentru a descrie un grup din interiorul PNL, pe care îl separă de poziția oficială a partidului. Ea sugerează că Grindeanu ar confunda mesajele acestui grup cu linia PNL. „Probabil domnul Grindeanu se referă la voturile «puciștilor». «Puciștii» din PNL nu sunt PNL.” Turcan mai afirmă că PNL nu a susținut nici varianta unui guvern tehnocrat și că partidul rămâne „în opoziție față de PSD”, „la guvernare sau în opoziție, dar separat de PSD”. De ce contează Schimbul de replici indică o înăsprire a pozițiilor publice între PNL și PSD, ceea ce poate complica conturarea unei majorități parlamentare funcționale în actuala criză guvernamentală. În același timp, mesajul Ralucăi Turcan încearcă să reducă spațiul de negociere pe scenariul unui guvern minoritar PSD susținut de PNL și să delimiteze oficial partidul de eventuale semnale divergente venite din interior. [...]
Donald Trump spune că Summitul NATO din Turcia ar putea deveni cadrul unei închideri a războiului din Ucraina , susținând că atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski „vor să se încheie”, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de securitate regională, cu efect direct asupra stabilității economice în Europa, prin riscul de escaladare și presiunea asupra bugetelor de apărare. Trump a declarat de la Casa Albă că a avut o discuție telefonică „bună” și că, în evaluarea sa, „președintele Putin vrea să se încheie”, iar „președintele Zelenski, de fapt, vrea să se încheie acum”. În același context, a spus că la reuniunea NATO „vom discuta despre asta” și că „vom reuși să încheiem totul”. „Cred că ne apropiem mult mai mult decât își dau seama oamenii. Președintele Putin vrea să se încheie. (...) Președintele Zelenski, de fapt, vrea să se încheie acum. (...) Ne vom duce la NATO și vom discuta despre asta. Și cred că vom reuși să încheiem totul.” De ce contează: Summitul NATO, sub presiunea relației SUA–Europa În același material, este menționat că cei 32 de membri NATO urmează să se reunească marți la Ankara, într-un summit descris ca important pentru viitorul alianței transatlantice. Textul notează că amenințările lui Trump privind reducerea rolului SUA în NATO sau chiar retragerea au determinat alți membri să exploreze posibile noi aranjamente de securitate. Totodată, Turcia ar încerca să folosească relația „caldă” dintre Recep Tayyip Erdogan și Donald Trump pentru a acoperi divergențele din interiorul NATO, potrivit ministrului turc de externe Hakan Fidan, într-un interviu recent acordat publicației The New York Times (fără link în textul sursă). Context militar: dronele și presiunea pe apărarea aeriană a Ucrainei Trump a comentat și rolul dronelor în război, pe care le-a descris drept „mașini de ucis”, subliniind impactul lor pe câmpul de luptă. Materialul include și un tablou al intensificării atacurilor rusești și al dificultăților Ucrainei în apărarea aeriană, pe fondul lipsei de interceptoare. Sunt menționate date atribuite Forțelor Aeriene Ucrainene și unui set de date al New York Times bazat pe cifrele acestora, inclusiv despre numărul de rachete și drone lansate în atacuri recente și despre evoluția lansărilor de rachete balistice în 2026 față de 2025. În lipsa unor detalii despre un plan concret sau un calendar de negocieri, declarațiile lui Trump rămân, deocamdată, la nivel de intenție politică și de așteptare legată de discuțiile din cadrul summitului. [...]
PSD ridică miza negocierilor din coaliție printr-un mesaj public care pune sub semnul întrebării capacitatea premierului interimar Ilie Bolojan de a conduce „cu voturile PSD”, în timp ce președintele Nicușor Dan este prezentat drept mai „echilibrat”, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nu a existat „niciun fel de colaborare” între PSD și Nicușor Dan „dincolo de cadrul instituțional”, respingând ideea unor înțelegeri informale. În același timp, Grindeanu a afirmat că șeful statului „a înțeles să fie echilibrat” în această perioadă, „spre deosebire” de Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Digi24, unde liderul PSD a insistat că premierul interimar nu ar fi înțeles rolul de șef al unui guvern de coaliție și că, în această formulă, ar fi nevoie de disponibilitate la dialog. Ce reproșează PSD premierului interimar În argumentația sa, Grindeanu a susținut că PNL a ieșit pe locul 3 la alegeri și că PSD a fost pe primul loc, iar un premier al unei coaliții ar trebui să țină cont de această realitate parlamentară. În acest context, el a spus că Ilie Bolojan „n-a înțeles că e prim-ministru cu voturile PSD” și că s-ar fi comportat ca și când PNL ar fi câștigat singur alegerile. De ce contează: semnal despre condițiile de funcționare ale coaliției Mesajul PSD indică o tensiune deschisă în interiorul majorității și sugerează că sprijinul politic pentru premierul interimar este condiționat de modul în care acesta gestionează dialogul între partidele din coaliție. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau termene, rămâne neclar dacă declarațiile vor fi urmate de o renegociere formală a înțelegerilor din coaliție sau de schimbări în arhitectura guvernării. [...]
PNL își menține oficial linia de a nu mai guverna cu PSD , iar disputa publică dintre cele două partide ridică un nou obstacol în negocierile pentru formarea unui guvern, într-un moment de criză politică. Potrivit HotNews , deputatul Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, spune că partidul „nu va modifica nicio virgulă” din hotărârea internă prin care a exclus formal o nouă guvernare alături de PSD. Reacția vine după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut PNL să renunțe la propriile hotărâri interne care blochează, în mod explicit, o nouă coaliție în aceeași formulă. Muraru acuză PSD că încearcă să dicteze altor partide cum să se organizeze și califică această atitudine drept „profund nedemocratică”. Miza: formula de guvernare și condițiile de negociere În mesajul său, Muraru reia propunerea PNL pentru depășirea blocajului: două guverne succesive, cu o alternanță la guvernare. Concret, liberalul susține: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR într-o primă etapă; urmat de o alternanță la guvernare cu un guvern minoritar PSD. Muraru prezintă această variantă ca parte a unui „Acord pentru România”, prin care partidele și-ar asuma public priorități naționale și obligația de a le susține în Parlament și la guvernare, fără a intra într-o alianță pe care o consideră „lipsită de credibilitate”. Acuzații reciproce pe fondul crizei politice Vicepreședintele PNL pune criza politică pe seama PSD și afirmă că social-democrații, „alături de AUR”, au inițiat și votat moțiunea de cenzură . În plus, el acuză PSD de „șantaj politic, presiuni și jocuri de culise” pentru a slăbi PNL, susținând că partidul se comportă acum „ca și cum nimic” nu s-ar fi întâmplat. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat, într-un interviu la Digi24, că PNL se răzgândește frecvent și „inventează” condiții pentru a nu vota un nou guvern, cerând liberalilor să adopte o hotărâre prin care să depășească etapa în care exclud colaborarea cu PSD. Ce urmează Din pozițiile exprimate public, PNL transmite că nu își schimbă decizia formală privind guvernarea cu PSD, ceea ce mută presiunea pe găsirea unei formule alternative sau pe acceptarea unei soluții de tip guvern minoritar și alternanță. În lipsa unei convergențe rapide asupra regulilor de negociere, conflictul de mesaj riscă să prelungească impasul politic. [...]
