Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește o obligație de transparență pentru RA-APPS, care ar urma să publice periodic lista completă a imobilelor administrate și a beneficiarilor, cu detalii despre tipul contractelor și costuri, potrivit Economica. Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în vigoare, accesul public la informații despre patrimoniul de protocol al statului devine regulă, nu excepție.
Propunerea este inițiată de Secretariatul General al Guvernului, conform unui comunicat transmis de USR. Conform Agerpres, RA-APPS ar urma să publice lista completă a imobilelor aflate în administrarea sa și modul în care acestea sunt folosite.
„Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiaţi. Vile, apartamente, spaţii de protocol şi terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte şi aranjamente despre care românii au aflat prea puţin sau deloc”
Proiectul prevede că RA-APPS va publica pe propria pagină de internet, la datele de 31 mai și 30 noiembrie ale fiecărui an, și va menține publicată lista tuturor imobilelor (proprietate publică și privată a statului) aflate în administrarea regiei.
Publicul ar urma să poată vedea, între altele, cine folosește imobilele, prin ce tip de contract, dacă au fost atribuite direct sau prin licitație, cât costă contractele și pe ce durată au fost încheiate, potrivit informațiilor citate de Agerpres.
Pentru persoanele fizice care utilizează un imobil, proiectul prevede publicarea categoriei funcției, fără menționarea titulaturii explicite (de exemplu: „demnitar”, „înalt funcționar public”, „funcționar public”, „personal cu statut special”), precum și a categoriei instituției unde își desfășoară activitatea, fără a indica denumirea explicită (de exemplu: „birou parlamentar”, „minister”, „agenție”, „autoritate”, „oficiu”, „consiliu”).
Pentru persoanele juridice, ar urma să fie precizată denumirea entității (de la autorități și instituții publice centrale sau locale, până la organizații sindicale, partide politice, fundații, asociații, cabinete de avocatură, birouri notariale, unități ale cultelor religioase, unități din domeniul presei sau edituri, misiuni diplomatice, oficii consulare și reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România).
Proiectul vine după demersuri publice și juridice ale USR pentru deschiderea informațiilor despre patrimoniul RA-APPS. În acest context, deputatul Ionuț Moșteanu a cerut desecretizarea contractului privind renovări de milioane de euro la vila din Aviatorilor 86 și a depus o cerere către RA-APPS pentru publicarea listei persoanelor care locuiesc în vilele administrate de instituție.
Totodată, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a deschis o acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste, câștigând în primă instanță; RA-APPS a formulat recurs.
„Ce nu s-a putut obţine prin acţiuni individuale ani la rând, din opoziţie, se obţine astăzi prin decizia Guvernului”
Hotărârea de Guvern ar urma să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Recomandate
Diana Buzoianu spune că decizia CCR în cazul Dominic Fritz creează un precedent „periculos” și poate aduce sancțiuni europene , acuzând că hotărârea ar fi fost una politică, nu una fundamentată pe Constituție, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Mediului a declarat la TVR INFO că, dincolo de efectul asupra partidului, miza este „cum este afectată de fapt democraţia în România”, în contextul în care un partid aflat la putere ar putea influența instituții prin persoane „numite politic”, invocând foruri precum Curtea Constituțională , Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale. Acuzația: CCR ar fi „contorsionat” Constituția Buzoianu susține că CCR ar fi tratat cazul „mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, invocând principiul neretroactivității legii. În interpretarea ei, Constituția ar interzice explicit ca legea să retroactiveze, iar decizia Curții ar fi justificat o astfel de aplicare. „Modul în care, de exemplu, CCR a gestionat acest caz, este clar că l-a gestionat mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, a afirmat Buzoianu. Ce urmează: contestare pe plan național și european Ministrul interimar spune că vor fi folosite „toate căile” de contestare, inclusiv la nivel european, iar Dominic Fritz ar urma să utilizeze, la rândul lui, căile juridice disponibile. În același context, Buzoianu afirmă că decizia ar putea deschide „o portiţă” pentru sancționarea României la nivel european. „Această decizie politică creează, de fapt, nişte precedente extraordinar de periculoase, iliberale pentru statul nostru şi creează de asemenea şi o portiţă ca România să fie sancţionată la nivel european”, a declarat ea. În plan politic, Buzoianu a transmis că PSD nu ar trebui să decidă „din pix” cine poate candida, iar competiția ar trebui tranșată la vot, nu prin decizii ale unor instituții despre care susține că sunt influențate politic. [...]
Ministrul interimar al Mediului susține că urșii care intră în intravilan ar trebui împușcați , în condițiile în care legislația le permite deja primarilor intervenția directă fără pașii „graduali” din reglementarea anterioară, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută la TVR INFO, unde Diana Buzoianu a spus că autoritățile locale pot interveni „pentru absolut orice urs” care ajunge în intravilan și reprezintă un pericol pentru comunități, fără obligația unei intervenții în trepte, ca în trecut. „Legea s-a modificat deja în sensul în care ei pot interveni pentru absolut orice urs care intră în intravilan. Nu mai este nevoie să facă toată acea intervenţie graduală care era o condiţie în legislaţia anterioară.” De ce miza este una de reglementare și aplicare Buzoianu a argumentat că urșii care ajung în localități sunt, în general, „habituați” – adică și-au pierdut frica naturală de om – și, din acest motiv, ar fi periculoși. În acest context, ministrul interimar a indicat intervenția letală ca soluție pentru cazurile din intravilan. „Este clar că acolo vorbim de nişte urşi pentru care nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă. Adică să fie împuşcaţi.” Context: estimarea privind populația de urși și „cotele de intervenție” Ministrul a afirmat că în România ar fi între 10.000 și 12.000 de urși și a susținut că problema ar trebui abordată și prin „cote de intervenție”, pe care le-a asociat cu vânătoarea. Totodată, Buzoianu a spus că aceste cote ar trebui stabilite pe criterii științifice și prin zonare, avertizând că aplicarea „fără cap” ar putea agrava situația. „Vânătoarea respectivă trebuie să fie făcută pe nişte criterii ştiinţifice, de zonare. Dacă vor fi făcute fără cap, nu vor face decât să crească problema.” Ministrul a mai declarat că este de acord și cu existența unor „cote de prevenție”, dar a avertizat că modul de implementare ar putea produce efecte nedorite pe termen scurt, „într-un an sau doi ani”. [...]
Motivarea CCR pe legea integrității redeschide disputa despre sancțiuni și neretroactivitate , după ce USR acuză Curtea Constituțională că a „fraudat Constituția”, iar Dominic Fritz susține că, din argumentația Curții, ar rezulta că sancțiunea nu i se aplică lui, ci „mandatului” său, potrivit HotNews . Curtea Constituțională a publicat vineri seara motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese, un amendament PSD la legea ANI. HotNews a relatat separat despre motivare în acest material: HotNews . De ce contează: efecte directe asupra mandatelor aleșilor cu decizii definitive ANI În această situație se află și Dominic Fritz, lider USR și primarul Timișoarei, care a pierdut în iunie procesul cu Agenția Națională de Integritate, prin decizie definitivă a Înaltei Curți, conform HotNews . Într-o reacție ironică pe Facebook, Fritz a spus: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”. Acuzațiile USR: „contradicții” în motivare și „fraudarea Constituției” Deputatul USR Alexandru Dimitriu, citat de HotNews, susține că motivarea CCR „se contrazice singură de patru ori în același document” și acuză Curtea de „fraudarea Constituției”, calificând argumentația drept „toxică”. Dimitriu afirmă că, după ce CCR ar fi vorbit despre „două sancțiuni administrative” aplicate „titularului funcției, demnității sau mandatului”, ar fi ajuns apoi să susțină că norma care duce la pierderea mandatului nu ar fi o sancțiune personală, ci ar înceta o „funcție viciată” prin fapta titularului. Pentru a ilustra diferența, deputatul a folosit o comparație: „Cu alte cuvinte, nu se pedepsește omul, ci se vindecă funcția, ceea ce în lumea reală sună cam ca și cum nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri”. În același mesaj, Dimitriu susține că „mandatele nu comit conflicte de interese, oamenii le comit”, iar efectul practic ar fi că „cel care rămâne pe drumuri nu e mandatul, ci primarul ales”. Ce urmează Din informațiile prezentate de HotNews, miza imediată este aplicarea prevederii privind încetarea de drept a funcției la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, în condițiile în care USR contestă public logica motivării CCR. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre pași procedurali concreți sau un calendar de aplicare în cazul Fritz. [...]
Motivarea CCR validează pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii cu decizii ANI definitive , iar asta ridică miza politică și juridică pentru peste 120 de persoane vizate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Antena 3 . Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțional amendamentul introdus de PSD în Legea ANI (Agenția Națională de Integritate). Judecătorii au argumentat că modificarea legislativă „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”. Ce se schimbă, concret, prin „amendamentul Fritz” Prevederea stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. În material se arată că această interpretare a fost văzută ca având o „țintă fixă” – primarul Timișoarei, Dominic Fritz – dar și că ar exista și alți aleși locali în situații similare. Antena 3 notează că „peste 120 de persoane” sunt vizate de amendament. Reacția USR: acuzații de contradicții și „decizie scrisă pentru un singur om” Publicarea motivării a declanșat reacții dure în USR. Dominic Fritz a comentat ironic că sancțiunea nu i s-ar aplica lui, ci mandatului: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu.” În aceeași linie, deputatul USR Alexandru Dimitriu (fost secretar de stat în Ministerul Justiției) a susținut, potrivit Agerpres, că motivarea este „toxică” și că instanța constituțională „se contrazice singură” în document. El a acuzat că raționamentul ar fi construit pentru a ajunge la „un rezultat stabilit dinainte” și a descris motivarea drept o „improvizație” menită să justifice o decizie „scrisă pentru un singur om”. Cine a contestat amendamentul și pe ce temei Amendamentul a fost contestat la CCR de un grup de parlamentari USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea articolului 15 din Constituție, argumentând că legea ar produce efecte pentru situații juridice încheiate sub vechea reglementare și ar adăuga o sancțiune nouă – pierderea mandatului în curs. În același context, Curtea a respins și un amendament AUR privind declarațiile de avere ale concubinelor și a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor. [...]
USR mizează pe o reîntoarcere a legii ANI în Parlament, după motivarea CCR, pentru a bloca efecte politice asupra lui Dominic Fritz . Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler, a spus, potrivit Agerpres , că Fritz își va duce la bun sfârșit atât mandatul de primar al Timișoarei, cât și pe cel de președinte al USR, după ce Comitetul Politic al formațiunii i-a reafirmat în unanimitate sprijinul politic. Seidler a susținut că Fritz „va folosi toate mijloacele legale disponibile” pentru a-și apăra drepturile și pentru aplicarea principiilor statului de drept. El a indicat că următorul pas depinde de publicarea motivărilor Curții Constituționale și Înaltei Curți și a precizat că nu va discuta public strategia de apărare. Ce urmează procedural: motivările și traseul legii ANI În declarațiile sale, Seidler a afirmat că „legea ANI se întoarce în Parlament după publicarea motivării deciziei Curții Constituționale”. Din această perspectivă, miza politică imediată pentru USR este redeschiderea dezbaterii legislative, pe fondul criticilor privind aplicarea unor prevederi noi la situații vechi (principiul neretroactivității). Presiune către Președinție și critică la adresa deciziei CCR USR spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să folosească „toate instrumentele democratice” pentru a împiedica utilizarea legii ANI ca instrument de „represiune” politică, argumentând că șeful statului a contestat la rândul lui actul normativ la Curtea Constituțională. Seidler a mai afirmat că decizia CCR ar încălca reguli de bază ale statului de drept, invocând explicit principiul neretroactivității și avertizând că, dacă prevederea rămâne în legea ANI – descrisă drept „jalon PNRR ” – ar exista „riscul” ca problema să fie observată la nivel european. Context politic local: replică la PNL Timișoara În același cadru, Seidler a comentat criticile președintelui PNL Timișoara, Ionuț Gaiță, pe care l-a descris ca fiind loial fostului primar Nicolae Robu, susținând că acesta ar încerca să profite de „un moment politic”. Purtătorul de cuvânt al USR a reluat ideea că aplicarea unei legi noi la o situație veche ar reprezenta un abuz și a legat această interpretare de convingerea partidului că Fritz își va continua mandatele până la final. [...]
USR își reconvoacă intern conducerea pentru a-l menține pe Dominic Fritz , într-un moment în care o decizie a Curții Constituționale (CCR) pe legea ANI poate declanșa încetarea mandatului său de primar al Timișoarei în 30 de zile, dacă legea este promulgată, potrivit news.ro . Biroul Național al USR a decis convocarea online a Comitetului Politic al partidului miercuri, 19 august, de la ora 18:00, cu pe ordinea de zi „reconfirmarea lui Dominic Fritz în funcția de președinte al USR”. Formațiunea leagă convocarea de decizia recentă a CCR și de „atacurile politice lansate de PSD” la adresa lui Fritz și a partidului. Miza: efectul deciziei CCR și riscul de încetare a mandatului În context, CCR a decis luni că amendamentul din legea ANI privind încetarea mandatului, în caz de incompatibilitate și conflict de interese, în 30 de zile, este constituțional. Potrivit relatării, amendamentul îl vizează pe primarul Timișoarei. USR susține că decizia CCR creează „un precedent extrem de grav pentru statul de drept”, invocând validarea unei legi care ar permite aplicarea „unei sancțiuni noi pentru fapte petrecute înainte de existența respectivei sancțiuni”. Ce spune USR și ce urmează în partid În comunicatul citat, USR afirmă că prin convocarea Comitetului Politic transmite „un mesaj de unitate și solidaritate” în jurul lui Dominic Fritz și insistă că deciziile de conducere sunt luate „prin mecanismele democratice interne”, nu „de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”. Deputatul USR Ionuț Moșteanu a anunțat anterior, pe Facebook, că decizia de convocare a fost luată „cu o largă majoritate” în Biroul Național, pentru un vot de susținere. Reacția lui Dominic Fritz: CEDO și critica la adresa CCR Dominic Fritz a transmis că majoritatea PSD din CCR ar fi validat „un brutal abuz de putere” și că, dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul său de primar ar înceta în 30 de zile, ca „o sancțiune retroactivă” pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. El a anunțat că va ataca decizia la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului). [...]
